Partea I.

Regimul cvasista\ionar 1

PARTEA I

C^MPUL ELECTROMAGNETIC CVASISTA|

IONAR

1. Ecua\iile c@mpului electromagnetic cvasista\ionar

Fie un domeniu  [n care dorim s` studiem c@mpul

electromagnetic.
Legea induc\iei electromagnetice, [n forma local` este:

B
rot E  
t
(1.1)

Regimul cvasista\ionar rezult` prin neglijarea curentului herzian [n

legea circuitului magnetic, care cap`t` astfel forma Teoremei lui
Ampère. Forma ei local` este:
rot H  J (1.2)

Aceast` aproximare privind legea circuitului magnetic este pe deplin

justificat` pentru analiza c@mpului electromagnetic [n medii
conductoare. {ntr-adev`r, forma complet` a legii circuitului magnetic
D
este rot H  J  t . S` presupunem acum c`, [ntr-un punct oarecare din
domeniul conductor, induc\ia electric` D este orientat` pe o direc\ie u
]i este func\ie sinusoidal` de timp: D  uDmax sin( t ) . Atunci avem:

D
 uDmax cos( t )
t
 
J  E  D  uDmax sin( t )
 
Partea I. Regimul cvasista\ionar 2
unde  este conductivitatea mediului conductor. Raport@nd valorile
maxime ale celor doi termeni din membrul drept al legii circuitului
magnetic, avem:

 D 
 
=  t  max    2f
J max 

unde f este frecven\a, iar  este rezistivitatea. In cazul cuprului, de

exemplu, valoarea acestui raport este =1018 f . Este evident faptul c`
D
termenul t trebuie neglijat. Pentru mediile conductoare, ponderea
acestui termen devine important` dac` rezistivitatea este foarte mare ]
i frecven\a c@mpului electromagnetic este foarte ridicat`. Un
exemplu poate fi p`truderea c@mpului electromagnetic [n corpul
omenesc, [n procedurile de investigare bazate pe rezonan\` magnetic`
nuclear`.
D
Termenul t poate fi neglijat ]i [n regiunile cu aer ale
domeniului , dac` frecven\a este suficient de mic` (viteza de
varia\ie [n timp a c@mpului electromagnetic este suficient de mic`).
{ntr-adev`r, s` presupunem c` intensitatea c@mpului electric este
limitat` superior la valoarea 10MV/m. Atunci, pentru densit`ti de
curent uzuale, de cca. 10 6A/m2, rezult` =10-9f. Vom vedea (Cap.5) c`
ad@ncimea de p`trundere a c@mpului electromagnetic [n corpurile
conductoare este cu at@t mai mic` cu c@t frecven\a este mai mare.
De exemplu, [n cazul cuprului, pentru f>1MHz ad@ncimea de
p`trundere este sub 0,1mm. {n acest caz, suprafa\a corpului
conductor poate fi privit` ca o frontier` cu condi\ii de frontier`
speciale, privind c@mpul electromagnetic din regiunile cu aer.
Analiza c@mpului electromagnetic se face altfel dec@t [n modelul
cvasistationar (unde electromagnetice [n regiunile cu aer ]i frontiere
cu pierderi la suprafa\a corpurilor conductoare). Deci, [n ipoteza c`
admitem utilitatea analizei c@mpului electromagtnetic [n volumul
corpurilor conductoare, frecven\a este, [n general, sub valoarea de
Partea I. Regimul cvasista\ionar 3
D
1MHz ]i [n acest caz   10 3 . Putem neglija astfel termenul t ]i [n
regiunile cu aer.
La ecua\iile (1.1) ]i (1.2) se adaug` ]i rela\iile constitutive
privind componentele c@mpului electromagnetic (E,J) ]i (B,H).
Legea conduc\iei:

J  E  J0 (1.3)

{n mediile conductoare,   0 ]i J 0 =0, iar [n mediile izolante   0 .

Domeniile (bobinele) cu densitate de curent impus` J 0 fac parte din
mediile izolante.
Pentru simplitate, consider`m c` rela\ia B-H este:

B=H (1.4)

{n /2/, /3/, /4/ sunt luate [n considerare ]i alte rela\ii B-H ce descriu
mediile neliniare sau magne\ii permanen\i. Rela\iile (1.1), (1.2),
(1.3), (1.4) pot fi privite ca un sistem de 4 ecua\ii cu 4 necunoscute
B, H, E, J. Vom vedea (Cap.2) c`, [n condi\ii de frontier` corect
formulte, sitemul acestor ecua\ii asigura unicitatea celor 4
necunoscute.
{n plus, c@mpul electromagnetic verific` legea fluxului
magnetic:
divB  0 (1.5)

]i legea transform`rii puterii din forma electromagnetic` [n alte

forme, prin conduc\ie:
p  EJ (1.6)

Observa\ii. 1) Rela\ia (1.2) rezult` prin neglijarea densit`\ii

D
curentului de deplasare t [n legea circuitului magnetic. Este
echivalent cu a considera c` D este constant [n timp. Cum D  E ]i E
Partea I. Regimul cvasista\ionar 4
este variabil [n timp, rezult` c` =0. Deci D=0. Din legea fluxului
electric, rezult` c` sarcina electric` este nul`.
2) |inând cont de observa\ia anterioar` ]i de teorema conserv`rii
sarcinii electrice, rezult` c`, [n vecin`tatea suprafe\elor, componenta
normal` a densit`\ii de curent se conserv`. {n particular, [n vecin`tatea
corpurilor izolante, componenta normal` a densit`\ii de curent este
nul`.

2. Teorem` de unicitate

Pentru a dovedi c` regimul cvasista\ionar este bine definit de

ecua\iile (1.1)(1.4), este necesar s` dovedim c` aceste ecua\ii asigur`
unicitatea solu\iei de c@mp.

Condi\iile ini\iale (CI)

Deoarece ecua\iile (1.1)(1.4) descriu un proces evolutiv, este
necesar s` avem informa\ii privitoare la momentul [nceperii acestui
proces. Deoarece [n ecua\ia (1.1) apare derivata [n raport cu timpul a
induc\iei magnetice, la t=0 trebuie cunoscut` valoarea ei: B t 0  Bi .
Evident, se impune divBi = 0. Aplicând operatorul div rela\iei (1.1),
rezult` c` la orice moment este verificat` legea fluxului magnetic.

Condi\iile de frontier`(CF)
Domeniul analizat  este doar o subregiune a spa\iului [n care
avem c@mp electromagnetic. Interac\iunea dintre c@mpul
electromagnetic exterior domeniului  ]i cel interior acestui domeniu
este pus [n eviden\a de comportarea m`rimilor c@mpului pe frontiera
. Se pot impune mai multe tipuri de condi\ii de frontier`. Toate au
proprietatea c`, [n cazul valorilor nule, expresia de forma  E  H   ndS
se anuleaz`. Vom vedea (Partea II) c` aceast` expresie are natura
schimbului de putere de natur` electromagnetic` ce se produce pe
frontier`.
Partea I. Regimul cvasista\ionar 5
Condi\ie de frontier` de tip electric. Cea mai simpl` condi\ie de
frontier`, pe care o [ntalnim cel mai frecvent [n literatura de
specialitate, este (Fig.1.1):
S’ S” (a) Pe o parte S’ a frontierei, se d`
componenta tangen\ial` a lui H: Ht=f;
 () Pe restul frontierei S'”=-S’, se d`
componenta tangen\ial` a lui E: Et=g;
Observa\ii. 1) Din punct de vedere
tehnic, condi\ia de frontier` (a), sub form`
Fig.1.1.Domeniul  omogen` (nul`) este realizat` [n
vecin`tatea corpurilor perfect conductoare
magnetic (    ).
2) Condi\ia () sub form` omogen` este realizat` [n vecin`tatea
corpurilor perfect conductoare.
3) Deoarece, [n condi\ia (), intervine intensitatea c@mpului
electric, spunem c` avem condi\ie de frontiera de tip electric.
Condi\ie de frontier` de tip magnetic. Un alt tip de condi\ie de
frontier`, asem`n`toare cu cea de la câmpurile sta\ionare, este mult
mai complicat`, dar mai apropiat` de realitatea tehnic` (Fig.2.1).
Condi\ia respectiv` poate fi numit` condi\ie de frontier` de tip
magnetic, con\inând doar componente ale câmpului magnetic. {n
cazul simplu al domeniului  simplu conex, aceste conditii de
frontiera sunt:
(a) Pe o parte S' a frontierei, se d` componenta tangen\ial` a lui
H: Ht=h ;
(b) Pe restul frontierei S"= W -S', se dau componentele normale
a lui B: Bn=f ]i a lui J: Jn=g
Dac` S' este format` din n suprafe\e disjuncte Si, atunci
condi\iile de frontier` se complic` prin impunerea unor fluxuri
magnetice sau a unor tensiuni magnetice (vezi Anexa A). Dac` W este
multiplu conex, cum ar fi [n cazul unor spire perfect conductoare,
atunci se impun alte condi\ii de frontier` suplimentare privind
Partea I. Regimul cvasista\ionar 6
curen\ii sau fluxurile magnetice ale spirelor perfect conductoare
(Anexa A).
Observa\ii. 1. La suprafa\a corpurilor supraconductoare, avem
condi\ia (b) omogen`: Bn = 0.
2. Dac` S” se afl` [ntr-un mediu izolant, atunci, evident, Jn=0.
Condi\ie de frontier` de tip element de circuit. Este o condi\ie
de frontier` care permite definirea domeniului  ca un element de
circuit. Condi\ia de frontier` permite definirea bornelor, a
tensiunilor ]i curen\ilor bornelor, a puterii transferate la borne (Partea
IV). {n regimul cvasista\ionar, elementul de circuit este de tip
inductiv.

Teorema 1.1. Ecua\iile (1.1)(1.4), [mpreun` cu condi\iile de

frontier` de (CF) ]i condi\iile ini\iale (CI), definesc unic
componentele (B,H,J) [n domeniul  ]i componenta E [n domeniul
conductor  c .
Demonstra\ie. Vom prezenta demonstra\ia pentru cazul simplu
al condi\iilor de frontier` de tip electric, procedur` care va fi util` ]i
pentru alte demonstra\ii. Celelalte condi\ii de frontier` sunt tratate [n
Anexa A.
Presupunem c` dou` c@mpuri electromagnetice distincte
[ndeplinesc condi\iile enun\ul teoremei ]i fie (Bd, Hd, Ed, Jd)
c@mpul diferen\`. Acest c@mp verific` rela\iile (1.1), (1.2) ]i are
condi\ii de frontier` ]i condi\ii ini\iale nule. Not`m:

t
E   E d d
0

Atunci, datorit` condi\iilor ini\iale, legea induc\iei electromagnetice

(1.1) devine:
rot E  B d (1.7)
Partea I. Regimul cvasista\ionar 7
Din condi\ia de frontier` (), rezult` c`, pe S”, E dt  0 , iar din condi\ia
(), H dt  0 pe S’. Atunci:
  E H d   ndS =0 (1.8)


Mai avem:
  E H d   ndS =  H d  rot E dv   E  rot H d dv
  

Conform (1.7), (1.2) ]i (1.8), rezult`:

J
 Hd  B d dv
+  E  dv
=0 (1.9)
 t

unde am notat:
t
J   J d d
0

Din rela\ia (1.3), rezult` c` J=E [n domeniile conductoare c , [n

rest fiind nul`. Atunci, (1.9) devine:

1 d
 H d  B d dv + 2 dt   E 2 dv =0
 c

Dup` integrare [n timp, avem:

t 1 2
  Hd  B d dvdt + 2  E dv
=0 (1.10)
0 c

|in@nd cont de (1.4), rela\ia (1.10) devine:

t 1
1 2 2
   B d dvdt + 2   E dv
=0 (1.11)
0 c
Partea I. Regimul cvasista\ionar 8

Membrul stâng al rela\iei (1.11) poate fi nul doar dac` B d ]i, prin
urmare, H d sunt nule [n , iar E ]i, prin urmare, E d ]i J d sunt nule [n
c . ■

Observatii. 1) Din rela\ia (1.10), rezult` c` teorema de unicitate

este valbil` ]i pentru medii neliniare [n care rela\ia constitutiv`
H  F ( B ) este coercitiv`:

( B1  B 2 )  ( F ( B1 )  F ( B 2 ))  0 , B1  B 2

2) Intensitatea câmpului electric nu este unic determinat` [n

domeniile izolante, ci doar [n cele conductoare.
Din Teorema de unicitate rezult` c` induc\ia magnetic` B poate
fi considerat` m`rime de stare [n cazul c@mpului electromagnetic
cvasistationar: cunoasterea ei la timul t=0 defineste unic evolu\ia
c@mpului electromagnetic.

3. Ecua\iile de ordinul 2

Din sistemul (1.1), (1.2), (1.3), (1.4) putem ob\ine, prin

substitu\ie, ecua\ii diferen\iale cu derivate par\iale, de ordin superior,
dar con\in@nd o singur` necunoscut`. Astfel, din rela\iile (1.4) ]i
(1.1) rezult`:
1 H
rot E  
 t

Aplic@nd operatorul rot [n rela\ia de mai sus ]i \in@nd cont de

rela\iile (1.2) ]i (1.3), rezult`:

1  E
rot  rot E    0 (1.12)
   t
Partea I. Regimul cvasista\ionar 9
valabil` pentru mediile conductoare. Este convenabil s` utiliz`m
ecua\ia (1.12) atunci c@nd dorim s` determin`m c@mpul
electromagnetic [ntr-un domeniu  care este [n [ntregime conductor,
iar condi\ile de frontier` sunt impuse pentru Et .
|in@nd cont de rela\ia (1.3), rela\ia (1.2) devine, pentru medii
conductoare:

1
rot H  E


Aplic@nd operatorul rot ]i \in@nd cont de rela\iile (1.1), (1,4),

rezult`:

1 H
rot (

rot H )  
t
0 (1.13)

Este convenabil s` utiliz`m ecua\ia (1.13) atunci c@nd dorim s`

determin`m c@mpul electromagnetic [ntr-un domeniu  care este [n
[ntregime conductor, iar condi\ile de frontier` sunt impuse pentru H t .
Ecua\iile (1.12) ]i (1.13) sunt ecua\ii diferen\iale cu derivate
par\iale de tip parabolic, care descriu procese de difuzie a c@mpului
electromagnetic.
{n cazul [n care domeniul de calcul  are medii conductoare ]i
medii izolante, ecua\iile (1.12) ]i (1.13) r`m@n valabile pentru
mediile conductoare, [n timp ce pentru mediile izolante sunt valabile
ecua\iile stabilite [n cazul regimurilor sta\ionare /1/. Pe suprafe\ele de
separare se pun condi\iile de conservare a diferitelor componente ale
c@mpului electromagnetic. {n general, determinarea c@mpului
electromagnetic [n regimul sta\ionar nu se poate face dec@t numeric,
[n aceasta direc\ie [ndrept@ndu-se numeroase cercet`ri ale
speciali]tilor din ingineria electric` /2/.
Dac` mediul conductor este omogen   ct .,   ct ., atunci, din
legea fluxului magnetic (1.5) rezult`: divH  0 . Din teorema lui
Ampère (1.2) rezult`, prin aplicarea operatorului div: divJ  0 . Ca
Partea I. Regimul cvasista\ionar 1
0
urmare, [n mediul conductor omogen, unde J  E , avem: divE  0 .
Rela\ia (1.12) devine:

E
rot  rot E    0
t

si cum rot  rot E  = grad ( divE ) - E =- E , rezult` ecua\ia:

E
 E +  0 (1.12’)
t

La fel, ecua\ia (1.13) devine:

H
 H  
t
0 (1.13’)

4. Regimul cvasista\ionar sinusoidal

{n regimul sinusoidal, toate m`rimile c@mpului
electromagnetic sunt func\ii sinusoidale de aceeasi pulsa\ie. De
exemplu, intensitatea c@mpului electric este un vector care, [ntr-un
sistem de coordonate carteziene, are forma:

E( x , y , z ,t )  iE x ( x , y , z ,t )  jE y ( x , y , z ,t )  kE z ( x , y , z ,t )

unde cele 3 componente sunt func\ii sinusoidale de aceeasi pulsa\ie:

E x ( x , y , z ,t )  E xef ( x , y , z ) 2 sin t   x ( x , y , z )

E y ( x , y , z ,t )  E yef ( x , y , z ) 2 sin t   y ( x , y , z ) 
E z ( x , y , z ,t )  E zef ( x , y , z ) 2 sin t   z ( x , y , z )

, E yef , E zef ]i  x ,  y ,  z fiind valorile efective si, respectiv,

E xef

fazele ini\iale ale celor 3 componente. La fel ca [n cazul regimului

Partea I. Regimul cvasista\ionar 1
1
sinusoidal al circuitelor electrice, vom utiliza imagnile [n complex
ale componentelor sinusoidale. De exemplu, pentru componenta axei
ox avem:

E x ( x , y , z )  E xef ( x , y , z ) cos  x ( x , y , z )  j sin  x ( x , y , z ) 

Ca urmare, imaginea [n complex a vectorului initensit`\ii c@mpului

electric este:

E( x , y , z )  i E x ( x , y , z )  jE y ( x , y , z )  k E z ( x , y , z )


|in@nd cont de faptul c` operatoului de derivare t are ca imagine
[n complex [nmul\irea cu j , ecua\iile (1.1), (1.2), (1.3), (1.4) devin
:

rot E   j B (1.14)
rot H  J (1.15)
J   E  J0 (1.16)
B  H (1.17)

Rela\iile (1.14) (1.17) pot fi privite ca un sistem de 4 ecua\ii cu 4

necunoscute B, H, E, J.
Prin aplicarea operatorului div [n rela\ia (1.14), se ob\ine
imaginea [n complex a rela\iei (1.5):

div B  0

Deci imaginea [n complex a legii fluxului magnetic rezult` din forma

[n complex a legii induc\iei electromagnetice (1.14).
Asem`n`tor cu puterile regimului sinusoidal al circuitelor
electrice, este util ca, pornind de la rela\ia (1.6), s` definim [n fiecare
punct densitatea de volum a puterii active, ce se transforma din forma
electromagnetic` [n alte forme, prin conduc\ie:
 Partea I. Regimul cvasista\ionar 1
2

1T 1T
pa ( x , y , z )  
T 0
p( x , y , z , t )dt = T  E( x , y , z ,t )  J( x , y , z ,t )dt (1.18)
0

2
unde T este perioada: T 

. Exprim@nd vectorii E ]i J pe
componente, avem:

1T 1T
pa ( x , y , z )   E x ( x , y , z ,t )J x ( x , y , z ,t )dt
T 0 + T  E y ( x , y , z ,t )J y ( x , y , z ,t )dt +
0
1T
 E z ( x , y , z ,t )J z ( x , y , z ,t )dt
T 0 (1.19)

|in@nd cont de expresiile lui Ex ]i Jx:

E x ( x , y , z ,t )  E xef ( x , y , z ) 2 sin t   x ( x , y , z )
J x ( x , y , z ,t )  J xef ( x , y , z ) 2 sin t   x ( x , y , z )

primul termen din membrul drept al rela\iei (1.19) se poate scrie:

1T
 E x J x dt = E xef J xef cos(  x   x )
T 0

Imaginile [n complex ale lui Ex ]i Jx sunt:

E x ( x , y , z )  E xef ( x , y , z ) cos  x ( x , y , z )  j sin  x ( x , y , z ) 

J x ( x , y , z )  J xef ( x , y , z ) cos  x ( x , y , z )  j sin  x ( x , y , z ) 

Deci:
1T
 E x J x dt = Re( E x J *x )
T 0

unde J *x este conjugatul lui J x . Expresii asem`n`toare se ob\in pentru

ultimii termeni din membrul drept al rela\iei (1.19):
Partea I. Regimul cvasista\ionar 1
3

1T 1T
 E y J y dt = Re( E y J *y ) ,
T 0
 E z J z dt = Re( E z J *z )
T 0

Rezult` c` densitatea de volum a puterii active, ce se transform` din

forma electromagnetic` [n alte forme, prin conduc\ie, mai poate fi
ob\inut` cu rela\ia:
pa  Re( E  J* ) (1.20)

La fel ca [n cazul circuitelor electrice, putem defini ]i densitatea de

volum a puterii complexe prin rela\ia:

pc = E  J* (1.21)

precum ]i densitatea de volum a puterii reactive:

p r  Im( E  J* ) (1.22)

{n cazul unui mediu conductor linar, [n care rela\ia dintre E ]i J

este J   E , densitatea puterii complexe este egala cu densitatea de
putere activa:

pc = p a   E 2 = J 2 (1.23)

unde E este modulul (norma) lui E:

E x2  E 2y  E z2
1T 2
E E  E* = ef ef ef =  E dt
T 0
(1.24)

5. Teorem` de unicitate pentru regimul sinusoidal

 Partea I. Regimul cvasista\ionar 1
4
Pentru a dovedi c` regimul cvasista\ionar sinusoial este bine
definit de ecua\iile (1.14)(1.17), este necesar s` dovedim c` aceste
ecua\ii asigur` unicitatea solu\iei de c@mp. Spre deosebire de
ecua\iile (1.1)(1.4) ce descriau evolu\ia [n timp a c@mpului
electromagnetic cvasista\ionar, ecua\iile (1.14)(1.17) nu descriu un
proces evolutiv ]i nu se pune problema definirii unor condi\ii ini\iale
pentru imaginile [n complex ale m`rimilor c@mpului. {n realitate,
c@mpul electromagnetic (originalul) este variabil [n timp, dar
dependen\a de timp este sinusoidal`. Aceast` condi\ie este o restric\ie
cel pu\in la fel de tare ca ]i condi\ia ini\ial`.
Condi\iile de frontier` (CF): sunt date de imaginile [n complex
ale condi\iilor de frontier` prezentate la Cap.2.
Teorema 1.2. Ecua\iile (1.14)(1.17), [mpreun` cu condi\iile
de frontier` (CF), definesc unic componentele  B , H , J  [n domeniul 
]i componenta E [n domeniul conductor  c .
Demonstra\ie. Vezi Anexa A.

6. Ecua\iile de ordinul 2, [n regim sinusoidal

Imaginile [n complex ale ecua\iilor (1.12), (1.13) rezult` prin


[nlocuirea derivatei t cu [nmul\irea cu factorul j :

1 
rot  rot E   j E  0 (1.25)
 
1
rot ( rot H )  j H  0

(1.26)
 E + 2 E  0 (1.25’)
 H + 2 H 0 (1.26’)
unde:
   (1  j ) (1.27)
si:


2
(1.28)
Partea I. Regimul cvasista\ionar 1
5

7. Aplica\ii

7.1. Patrunderea c@mpului electromagnetic [n semispa\iul

conductor

Fie domeniul  definit de semispa\iul conductor z>0, omogen ]

i linear, de conductivitate  ]i permeabilitate magnetic` . La
suprafa\a semispa\iului (z=0), intensitatea c@mpului electric este:

E( x , y ,0 ,t )  E p ( x , y ,t )  iE0 2 sin( t ) (1.29)

deci constant` pe [ntreg peretele semispa\iului ]i sinusoidal` [n timp.

Ne propunem s` determin`m c@mpul electromagneic sinusoidal din
semispa\iu, precum ]i pierderile specifice prin curen\i turbionari.
Folosind imaginile [n complex, condi\ia de frontiera (1.29) se scrie:

E( x , y ,0 )  E p  iE0 (1.30)

Admitem c`, [n [ntreg semispa\iul, intensitatea c@mpului electric

este orientat` pe direc\ia axei ox ]i depinde doar de coordonata z:

E( x , y , z )  i E( z ) (1.31)

Este valabil` ecua\ia (1.25’):

d2E
  2E  0 (1.32)
dz 2
Partea I. Regimul cvasista\ionar 1
6

Fig.1.2. Semispa\iu conductor

Solu\iile ecua\iei caracteristice s 2   2  0 asociate ecua\iei (1.32) are

solu\iile   . Solu\ia ecua\iei (1.32) este de forma:
 z z
E( z )  Ae  Be (1.33)

Deoarece    (1  j ) , cu   0 dat de rela\ia (1.28), ]i deoarece

lim E( z )  0
z  , rezult` B=0. Din condi\ia de frontier` (1.30) rezult` A  E0 .
Deci solu\ia ecua\iei diferen\iale (1.32) este:

E( z )  E0e
 z
= E0e z e  jz (1.34)

{n domeniul timp, expresia intensit`\ii c@mpului electric rezult` din

originalul expresiei (1.34):

E( z ,t )  E0 2e z sin( t  z ) (1.35)

Graficul dependen\ei intensit`\ii c@mpului electric, raportat` la

valoarea maxim` Emax  E0 2 , [n func\ie de distan\a z’=z este
prezentat [n Fig.1.3. Este o sinusoid` rapid amortizat` cu distan\a z.
Partea I. Regimul cvasista\ionar 1
7
{n tehnic`, este deosebit de util s` se defineasc` adancimea de
p`trundere a c@mpului electromagnetic, ca distan\a z= la care
valoarea efectiv` a intensit`\ii c@mpului electric:

Eef  E0e z (1.36)

scade de e ori. |in[nd cont de (1.28), rezult`:

1 2
   (1.37)
 

1
0.8
E/Emax
0.6 exp(-z')
0.4 -exp(-z')

0.2 z'
0
-0.2 0 90 180 270 360 450 540 630 720

-0.4
-0.6
-0.8
-1
Fig.1.3. P`trunderea intensit`\ii c@mpului electric

Observa\ii: 1. Evident, semispa\iul conductor nu poate exista [n

realitate. El este [ns` un model deosebit de eficient pentru a aprecia
p`trunderea c@mpului electromagnetic [n orice domenii m`rginite de
suprafe\e suficient de netede (Fig.1.4) [n compara\ie cu ad`ncimea de
p`trundere, dat` de rela\ia (1.37).
Partea I. Regimul cvasista\ionar 1
8
2. Impunerea condi\iei de frontier` prin componenta tangen\ial` a
intensit`\ii c@mpului electric poate s` rezulte prin impunerea
tensiunii la bornele bobinei, [n ipoteza c` aceast` are rezisten\`
neglijabil`:

U
E0 
NL

unde U este valoarea efectiv` a tensiunii, N este num`rul de spire al

bobinei ]i L este lungimea unei spire.

3. Un calcul asem`n`tor se face atunci c@nd pe frontier` se d`

componenta tangne\ial` a intensit`\ii c@mpului magnetic. Ea poate s`
rezulte prin impunerea curentului din bobin`:

NI
H0 



i
Pies`
P
u ies`

Bobin`

Zona de p`trundere a
c@mpului electromagnetic

Fig.1.4. Pies` oarecare

unde I este valoarea efectiv` a curentului ]i  este [n`l\imea bobinei

(perpendicular` pe planul figurii 1.4.).

C`lirea superficial` prin curen\i turbionari

Partea I. Regimul cvasista\ionar 1
9

Pierderile specifice prin curen\i turbionari (densitatea de volum

a puterii active) rezult` din rela\ia (1.23):
z
pa  E02e  2z =E02e  2 (1.38)

Rezult` c` putem utiliz` c@mpul electromagnetic pentru a [nc`lzi un

mediu conductor la suprafat`. Putem astfel ridica temperatura zonei
superficiale a unei piese pan` [n zona austenitic` si, [n urma r`cirii,
putem ob\ine o suprafa\` dur`, p`str@nd elasticitatea materialului [n
volumul piesei. Aceasta procedura tehnologic` se folose]te des [n
industrie pentru c`lirea suprafe\elor pinioanelor, axelor etc.
Adancimea zonei c`lite este sugerat` de rela\ia (1.37)

7.2. Pierderi specifice [n tolele feromagnetice

Foarte multe echipamente electrotehnice au p`r\i feromagnetice

parcurse de fluxuri magnetice variabile [n timp. Conform legii
induc\iei electromagnetice, [n aceste zone se induc tensiuni electrice
si, ca urmare, apar curen\i turbionari care conduc la apari\ia unor
piederi nedorite. O modalitate de a reduce aceste pierderi este
folosirea tolelor pentru por\iunile parcurse de fluxuri magnetice
variabile [n timp.
Vom c`uta solu\ia sinusoidal` a problemei de c@mp
electromagnetic. Fie tola infinit extins`, de l`\ime 2a, din Fig.1.5.
Induc\ia magnetic` este orientat` pe direc\ia axei oy, depinde doar de
coordonata x: B( x ,t )  jB( x ,t ) . Imaginea [n complex a induc\iei
magnetice este: B( x )  jB( x ) . Presupuinem cunoscut fluxul magnetic
pe o [n`l\ime de 1m [n lungul axei oz:

 ( t )   ef 2 sin( t ) (1.39)
 Partea I. Regimul cvasista\ionar 2
0
cu imaginea [n complex:  =  ef .
2a Admitem c` intensitatea c@mpului
z electric este orientat` pe direc\ia
D A
axei oz ]i depinde, de asemenea,
y doar de coordonata x. Referindu-ne
la ipotezele ce le facem de multe ori
o x [naintea rezolv`rii unei probleme de
E c@mp electromagnetic, este util de
B observat c` inginerul poate intui
comportarea marimilor c@mpului,
C B
simplific@ndu-si astfel rezolvarea
problemei. Dac` solu\ia ob\inut`
Fig.1.5. Tola feromagnetic` verific` ecua\iile c@mpului
electromagnetic, atunci, conform
teoremei de unicitate, ea este singura solu\ie valabil`, deci ipotezele
f`cute sunt bune.
Fie curba [nchis` ABCDA, de form` dreptunghiular`, cu AB
=1m, pe care aplic`m forma [n complex a legii induc\iei
electromagnetice (1.13):
B C D A
 E( a )  dl +  E( x )  dl +  E(  a )  dl +  E( x )  dl =  j 
A B C D

|in@nd cont de orientarea lui E, avem: E( x )  dl  0 pe BC ]i AD, iar

E( a )  dl   E( a )dl , pe AB ]i E( a )  dl  E( a )dl , pe CD. Putem admite c`
E(x) este func\ie impar` de x ]i ca urmare: E(-a)=-E(a). Ca urmare,
din rela\ia de mai sus rezult`:

E( a )  j ef (1.40)

Rela\ia (1.40) este condi\ia de frontier` pentru problema de c@mp

electromagnetic. Ecua\ia (1.25’) cap`t` forma:
 Partea I. Regimul cvasista\ionar 2
1
d2E
  2E  0 (1.41)
2
dx

cu solu\iile ecua\iei caracteristice   (vezi ]i §7.1). {n acest caz, este

mai convenabil s` scriem solu\ia general` a ecua\iei (1.41) sub forma:
E( x )  Ash(  x )  Bc h(  x ) . Cum E(x) este func\ie impar`, r`mane:
E( x )  Ash(  x ) . Impun@nd condi\ia de frontier` (1.40), rezult`:

sh(  x )
E( x )  j ef (1.42)
sh(  a )

Densitatea de volum a pierderilor este:

sh(  x )sh(  * x )
pa  E 2   E E*   2 ef
2
(1.43)
sh(  a )sh(  * a )

1
|in@nd cont de rela\ia: sh( x )sh( y )  2  ch( x  y )  ch( x  y ) ]i de expresia
coeficientului  (1.27) ]i (1.28), avem:

ch( 2x )  cos( 2x )

pa ( x )   2 ef
2
(1.44)
ch( 2a )  cos( 2a )

unde am folosit rela\ia ch( ix )  cos( x ) . {n Fig. 1.6 sunt reprezentate

pierderile [n func\ie de coordonata x. pentru o tol` cu la\imea
1   mm 2
2a=1mm, cu rezistivitatea 

1
m
]i permeabilitatea magnetic`
relativ`  r  2000 , la frecven\a de 50Hz. Se observ` localizarea
acestora la marginea tolei.
Partea I. Regimul cvasista\ionar 2
2

p(x)/p(a)
0.8 1

B(x)/B(a)
0.6 0.999
0.4
0.998
0.2
x(mm) 0.997
0
x(mm)
-0.4 -0.2 0 0.2 0.4 0.996
-0.4 -0.2 0 0.2 0.4
Fig.1.6. Densitatea de volum a Fig.1.7. Valoarea efectiv` a induc\iei
pierderilor magnetice

Induc\ia magnetic` se ob\ine din legea induc\iei

electromagnetice (1.13):

dE dE
rot E    k E( x )  k   E( x )  k  i  j   jjB
dx dx

Deci, \in@nd cont de (1.42), avem:

ch(  x )
B( x ) =   ef (1.45)
sh(  a )

Valoarea efectiv` a induc\iei magnetice este dat` de:

ch( 2x )  cos( 2x )

B 2  B B*  
ch( 2a )  cos( 2a )
{n Fig.1.7. este desenat graficul valorii efective a induc\iei
magnetice. Se vede usor c`, cel pu\in [n cazul valorilor numerice de
mai sus, induc\ia magnetic` este practic constant`. Din acest motiv,
este mult mai util s` se exprime fluxul magnetic [n func\ie de media
valorii efective sau maxime a induc\iei magnetice:
~ ~
 ef  2aBef = 2aBmax (1.46)

Valoarea medie a pierderilor este:

Partea I. Regimul cvasista\ionar 2
3

a  2 ef
2
~
p
1
 pa ( x )dx 
sh( 2a )  sin( 2a ) (1.47)
a 2a ch( 2a )  cos( 2a )
0

Sau, folosind (1.46) ]i not@nd   2a :

~2
~ 2 2 a 2 Bmax sh  sin 
p
 ch  cos 
(1.48)

{n cazul numeric de mai sus, argumentul func\iilor din rela\ia (1.48)

are o valoarea 2a  0,5 . Ca urmare, o form` mai simpl` a rela\iei
(1.48) se ob\ine prin dezvoltarea [n serie a func\iilor din aceast`
rela\ie:
 3  3
2 2 ~2   ...   ...
~ 2 a Bmax 1! 3! 1! 3!
p
 2
 2

1  ...  1  ...
2! 2!

Deci:

~ 2 ~2
p   2 a 2 Bmax (1.49)
3

8. Regimul cvasista\ionar periodic

{n regimul periodic, m`rimile c@mpului sunt func\ii periodice

de aceeasi perioad` T.

Generatoare de curent continuu. Vom prezenta o proprietate

interesant` din punct de vedere tehnic, pentru c@mpul
electromagnetic cvasista\ionar periodic. Definim, [n domeniile
conductoare, m`rimea:
t
E c   Ed 
0
Partea I. Regimul cvasista\ionar 2
4

Din legea induc\iei electromagnetice avem:

rot E c =  B( t )  B( 0 )

Deci, [n regim periodic: rot Ec ( T )  0 ]i ca urmare, E c ( T )   grad . Din

teorema lui Ampère rezult`:
T T
rot  Hd =  Jd =  Ec ( T ) =  grad (1.50)
0 0

unde, la suprafa\a corpului conductor,


J n  
n
0 (1.51)
Din (A.30) rezult`:

div( grad )  0 (1.52)

si \in@nd cont de condi\ia de frontier` (1.51), rezult` c` grad =0.

Deci:
T T
 Ed  0 ]i  Jd =0
0 0

Rezult` proprietatea: nu se poate produce curent continuu [n regimul

periodic, dac` mediul conductor este liniar. Pentru a produce curent
continuu este necesar s` utiliz`m medii conductoare cu rela\ie
constitutiv` E-J dependent` de timp (este necesar` comuta\ia) sau cu
rela\ie constitutiv` neliniar` (comuta\ie static`).

Analiza regimului periodic.

Partea I. Regimul cvasista\ionar 2
5
Condi\ia de periodicitate, [mpreun` cu condi\iile de frontier` de
tip magnetic, asigur` unicitatea solu\iei sistemului de ecua\ii
(1.1)(1.4) (Anexa A).

Analiza Fourier. Dac` mediile sunt liniare, atunci cea mai

comod` procedur` de analiz` a c@mpului electromagnetic periodic
este descompunerea solu\iei [n serie Fourier ]i determinarea fierc`rei
componente prin utilizarea imaginilor [n complex. De exemplu,
pentru o intensitate a c@mpului electric periodic` avem:

E  iE x  jE y  kE z   E k
k
(1.50)

unde componentele lui E k pe cele trei axe sunt armonicele

componentelor E x , E y , E z . Ecua\iile (1.1)(1.4) r`man valabile ]i pe
componente, proprietate ce poate fi dovedit` prin proiectare pe
func\iile sin( kt ) , cos( kt ) .

Repetarea valorii m`rimii de stare. O alt` procedur` de

determinare a c@mpului electromagnetic periodic, aplicabil` ]i [n
cazul mediilor neliniare, este analiza [n domeniul timp. Admi\@nd o
valoare arbitrar` pentru pentru m`rimea de stare B, se determin`
evolu\ia [n timp a c@mpului electromagnetic, regimul periodic
instal@ndu-se atunci c@nd m`rimea de stare se repet` dup` o
perioad`.

9. Regimul cvasista\ionar anamagnetic

Regimul cvasista\ionar anamagnetic al câmpului

electromagnetic presupune neglijarea derivatei în timp a induc\iei
magnetice. Legea induc\iei electromagnetice cap`t` forma din
electrostatic`:
Partea I. Regimul cvasista\ionar 2
6

rot E  0 (1.51)
Rezult`:
E   gradV (1.52)

Forma local` a legi circuitului magnetic, pentru medii imobile

este:

D
rot H  J 
t
(1.53)

La ecuatiile (1.51) ]i (1.53) se adauga ]i rela\iile constitutive

privind componentele c@mpului electromagnetic (E,J) ]i (D,E).
Legea leg`turii dintre induc\ia electric` ]i intensitatea c@mpului
electric este:

D  E (1.54)
Legea conductiei este:
J  E (1.55)

Am presupus c` mediile sunt liniare, izotrope, f`r` polariza\ie electric`

]i fara c@mp imprimat.
Putem privi rela\iile (1.51), (1.53), (1.54) ]i (1.55) ca pe un
sistem de 4 ecua\ii cu patru necunoscute: E, D, J, H.

Condi\ii de frontier` (CF)

La ecuatiile de mai sus trebuie adaugate conditiile de frontiera.
Acestea sunt de tipul celor de la c@mpurile statice /1/:
(FR) (a ). Pe S’ ÎW se d` componenta tangen\ial` a lui E : Et  f
;
(b ) Pe restul frontierei S" = W - S' se d` componenta normal` a
Dn
densit`\ii curentului total: Jn  = g;
t
Partea I. Regimul cvasista\ionar 2
7
Dac` S' este format` din n suprafe\e disjuncte Si, atunci
condi\iile de frontier` se complic` prin impunerea unor fluxuri
electrice sau a unor tensiuni electrice /1/.

Condi\iile ini\iale (CI)

Deoarece [n ecua\ia (1.53) apare derivata [n timp a induc\iei
electrice, este necesar s` se cunoasc` ]i valoarea ini\ial` a acesteia:
D t 0  Di .

Teorema 1.3. Sistemul rela\iilor (1.51), (1.53), (1.54) ]i (1.55),

cu condi\ia ini\ial` (CI) ]i cu condi\iile de frontiera (FR) , definesc
unic componentele (D,E,J) [n domeniul .
Demonstra\ie. Vezi Anexa A.
Din Teorema de unicitate rezult` c` induc\ia electric` D poate fi
considerat` m`rime de stare [n cazul c@mpului electromagnetic
cvasistationar: cunoasterea ei la timul t=0 defineste unic evolu\ia
c@mpului electromagnetic.
Observa\ii: 1. Dac` mediul este perfect izolant, atunci J=0 si,
din rela\ia (1.53), rezult`:

D
div 0
t
si deci:
divD  ct ([n timp)

Cunosc@nd valoarea lui divD  ct la timpul initial, rezulta ca

problema de regim cvasistationar este, de fapt, o problema de
electrostatica.
2. Neglijarea derivatei in timp a inductiei magnetice, care
defineste regimul cvasistationar, corespunde alegerii unei
permeabilitati magnetice nule, de unde rezult` denumirea de regim
cvasista\ionar anamagnetic.
Partea I. Regimul cvasista\ionar 2
8

Ecua\ia potentialului scalar

Inlocuind (1.52) [n relatiile (1.54) ]i (1.55), ]i tin@nd cont de
(1.53), rezult`:
( gradV )
 rot H  gradV  
t

Aplic@nd operatorul div, rezulta:

( divgradV )
divgradV  0 (1.56)
t

Conditiile de frontiera pentru ecuatia in V se obtin din (FR). Din

conditia () ]i din relatia (1.52) rezulta ca pe suprafa\a S’ se d`
poten\ialul V:
P
V ( P )  V ( P0 )   f  dl (1.57)
P0

unde P ]i P0 sunt puncte de pe S’, iar integrarea se face pe orice

drum de pe S’. Pe suprafetele S” se da o relatie a derivatei pe directia
normalei:

 V 
 
 V   n  (1.58)
   g
 n  t

Elementul de circuit de tip capacitiv. Condi\iile de frontier` de

tip element de circuit (Partea IV) asigur` unicitatea solu\iei sistemului
de ecua\ii (1.51), (1.53), (1.54) ]i (1.55). {n regimul cvasista\ionar
anamagnetic, elementul de circuit are caracer capacitiv.

Regimul sinusoidal
Daca toate marimile c@mpului din regimul cvasistationar sunt
functii sinusoidale de aceeasi pulsatie, putem folosi imagnile in
complex si, corespunzator relatiilor (1.52)(1.55), obtinem:
Partea I. Regimul cvasista\ionar 2
9
E   grad V (1.59)

 H  dl   J  ndS  j  D  ndS (1.60)

 S S

D  E (1.61)

J E (1.62)

In relatia D-E se poate lua permitivitatea complexa:

   r  j i (1.63)

prin care tinem cont de pierderile in dielectric. In tehnica, pierderile

in dielectric sunt descrise de:

tg  i (1.64)
r
Ecuatia poten\ialului este:

div gradV  0 (1.65)

unde conductivitatea complexa  cuprinde ]i pierderile prin

conductie:

  (    i )  j r (1.66)

Conditia initiala, care apare la problema in domeniul timp, este

inlocuita de conditia ca marimile sa fie functii sinusoidale. Conditiile
de frontiera sunt date de imaginile in complex ale condi\iilor (CF).

Regimul cvasista\ionar anamagnetic este un model foarte util

pentru analiza c@mpului electromagnetic [n medii izolante sau
foarte slab conductoare, unde cei doi termeni din membrul drept al
legii circuitului magnetic au ponderi apropiate. {n plus, valoarea
Partea I. Regimul cvasista\ionar 3
0
total` a membrului drept este mult mai mic` dec`t [n cazul regimului
cvasista\ionar din corpurile conductoare, studiat la paragrafele
anterioare. Rezult` o valoare mai mic` pentru H si, [n cazul [n care
mediul are permeabilitatea magnetic` a vidului, valoarea induc\iei
magnetice este mic`, put`nd fi neglijat`. Evident, admitem c` viteza
de varia\ie [n timp a c@mpului electromagnetic este suficient de
mic`. Un criteriu utilizat pentru aceast` vitez`, [n cazul regimului
sinusoidal, este ca lungimea de und` a c@mpului electromagnetic
1
L s` fie mai mare decat dimensiunile domeniului analizat.
f 0
{n tehnic`, regimul cvasista\ionar anamagnetic este utilizat cu
succes la studiul [nc`lzirii dielectricilor [n medie frecven\` ]i la
studiul str`pungerii izola\iilor.

{nc`lzirea dielectricilor
Teoreme lui Warburg (Partea II) afirma ca energia specific`
(densitatea de volum) ce se transform` din forma electromagnetica [n
c`ldura, este:
T
w  E  dD =  E  D dt (1.67)
ciclu t
0

Ca urmare, pierderile specifice pot fi scrise:

T
w 1 D
p
T

T E t
dt (1.68)
0

unde T este perioada. Utiliz@nd imaginile [n complex, avem:


p  Re E  ( j D )*  = ReE  (  j  * E* )
Folosind expresia permitivit`\ii complexe (1.63), rezult`:

p   i E 2 (1.69)
Partea I. Regimul cvasista\ionar 3
1
Dac` \inem cont ]i de pierderile prin conduc\ie, atunci:


p  Re E  J* 
Folosind expresia conductivit`\ii complexe (1.66), rezult`:


p  Re E   * E*  = (    i )E 2 (1.70)

care cuprinde atat pierderile in dielectric, cat ]i cele prin conduc\ie.