Sunteți pe pagina 1din 24

Curentul electric

Unitatea de nvare nr. 9


CURENTUL ELECTRIC
Cuprins Obiectivele unitii de nvare nr. 9 9.1 Curentul electric 9.2 Puterea electrica 9.3 Circuite de curent continuu 9.4 Ecuatiile lui Kirchhoff 9.5 Circuite RC 9.6 Circuitul electric al unei locuinte Lucrare de verificare unitatea de nvare nr. 8 Rspunsuri i comentarii la ntrebrile din testele de autoevaluare Bibliografie unitatea de nvare nr. 8 Pagina 156 156 161 162 166 168 170 173 175 178

155 Fizica Curs i aplicaii

Curentul electric

OBIECTIVELE unitii de nvare nr. 9


Principalele obiective ale Unitii de nvare nr. 9 sunt: Familiarizarea cu circuitele electrice simple care contin baterii, rezistoare si condensatoare in diferite combinatii; Familiarizarea cu gruparea rezistoarelor in serie si in paralel; Analizarea circuitelor complexe utilizand teoremele lui Kirchhoff, care deriva din legea conservarii energiei si a sarcinii electrice pentru sisteme izolate; Discutia circuitelor electrice ale locuintelor si masuri de evitare a electrocutarii;

9.1

Curentul electric

Daca doua sfere metalice incarcate electric, cu potentiale diferite sunt conectate cu un fir metalic, sarcinile negative (electronii) vor trece de pe o sfera pe cealalta prin firul conductor, in sensul in care diferenta de potential se anuleaza. Aceasta deplasare ordonata a sarcinilor constituie un curent electric de conductie (electronii se misca prin mediul conductor, metalul). Intensitatea curentului (sau, simplu, curentul) printr-o sectiune S a firului conductor a fost definita prin relatia:
I= dq , dt

(9.1.1)

si are, prin conventie, sensul de deplasare al sarcinilor pozitive (invers sensului real de deplasare a electronilor in metale).

Figura 9.1.1 Producerea unui curent de conductie intre doua sfere metalice cu potentiale electrice diferite

156 Fizic Curs i aplicaii

Curentul electric

In exemplul prezentat, descarcarea se produce intr-o fractiune de secunda si dupa atingerea echilibrului electrostatic, curantul dispare. Pentru a produce un curent electric pentru o perioada mai indelungata de timp trebuie sa asiguram satisfacerea a doua conditii: sa se mentina diferenta de potential intre cele doua sfere metalice, pentru ca prin firul conductor sa existe un camp electric care sa asigure forta cu care electronii inving rezistenta la inaintare produsa de metal si, a doua conditie, sa se recircule electronii deoarece numarul lor intr-un conductor este finit. Aceste doua conditii sunt asigurate de dispozitivul numit sursa de tensiune. O sursa de tensiune transforma energia chimica (in acumulatoare si baterii), mecanica (in dinamuri si alternatoare), termica (in termoelemente) sau luminoasa (in fotoelemente) in energie electrica. Aceasta energie electrica, a campului electric produs de sursa in circuitul electric exterior, care pune in miscare electronii din conductor, poate fi utilizata de catre consumatorii electrici pe baza celor trei efecte principale ale curentului electric: efectul termic (se degaja caldura la trecerea curentului prin conductoare), efectul chimic (la trecerea printr-un electrolit se depune substanta la catod) si efectul magnetic (in jurul unui conductor parcurs de curent se produce un camp magnetic). Un circuit electric simplu contine o sursa de tensiune, conductoare de legatura (numite si ghidaje de camp) si consumatoare (Figura 9.1.2):

Figura 9.1.2 Circuit simplu de curent electric

Figura 9.1.3 Analogie cu circuitul simplu de curent electric 157 Fizica Curs i aplicaii

Curentul electric

In Figura 9.1.3, omul care ridica bilele in camp gravitational de la energia potentiala zero la mgh este analogul sursei de tensiune. Bilele sunt echivalentul purtatorilor de sarcina, iar tubul vertical in care bilele coboara cu viteza constanta intr-un mediu vascos (de exemplu miere de albine), sub actiunea greutatii si a fortei de rezistenta a mediului, este echivalentul unui rezistor electric in care energia campului electric se transforma in energie termica. In cazul tubului cu miere, energia campului gravitational se transforma in energie termica prin frecare. Ca si bateria, care transforma energia chimica in energie electrica, omul transforma energia chimica in energie potentiala mecanica. Referitor la modul in care ne putem imagina miscarea electronilor liberi din cristalul metalic, acestia sunt vazuti ca un gaz care se misca dezordonat printre ionii pozitivi care oscileaza termic in nodurile retelei cristaline ( Figura 9.1.4):

Figura 9.1.3 Miscarea termica a electronilor liberi intr-un metal Daca in metal se aplica un camp electric electronii vor simti o forta electrica F = eE. Sub actiunea ei, electronii liberi vor incepe lent sa se deplaseze in sens contrar campului aplicat, intr-o miscare de drift, transport sau de antrenare (Figura 9.1.4):

Figura 9.1.4 Sub actiunea unui camp extern ghemul traiectoriei electronilor se descalceste pe directia campului Daca viteza cu care electronii se deplaseaza intre doua ciocniri este foarte mare (10 5 m/s), viteza de drift este ca ordin de marime 10 -5 m/s!! Putem asemana curentul electric in metale 158 Fizic Curs i aplicaii

Curentul electric

cu fulgii de nea care, intr-o zi cu viscol, se misca rapid in orice directie, dar, incet-incet, gravitatia (analogul campului electric) face ca norul de fulgi sa se depuna pe sol. Si in acest caz viteza de drift este mai mica decat cea a miscarii dezordonate. Densitatea de curent datorata miscarii de drift este (Figura 9.1.5):
j= I Q Ne N = = = e vdrift = envdrift S t S t S V

(9.1.2)

Figura 9.1.5 Densitatea de curent intr-un conductor cilindric de sectiune S Sarcina electrica din elementul de conductor de volum V = S l = v drift t este Q = Ne, unde N este numarul de electroni din volumul considerat. Aceasta sarcina strabate sectiunea S in timpul t. Am notat cu n = N / V concentratia electronilor liberi. Se stabileste o densitate de curent daca aplicam materialului o diferenta de potential, adica daca se stabileste un camp electric care sa produca transportul electronilor. Exista materiale, printre care si majoritatea metalelor in care densitatea de curent depinde liniar de campul aplicat (legea lui Ohm in forma locala): j = E (9.1.3) unde se numeste conductivitatea mediului. Ea este un scalar in medii omogene si izotrope, dar poate avea valori diferite in directii diferite in materiale anizotrepe. In ultimul caz se prezinta sub forma unei matrici si devine o marime tensoriala. Materialele in care este valabila relatia 9.1.3 se numesc ohmice. Daca ne gandim la un conductor cilindric de lungime l si sectiune S, caruia ii aplicam la capete o diferenta de potential V = U = E si daca exprimam densitatea de curent j = I / S, din 9.1.3 deducem: U 1U U I = j S = E S = S = = (9.1.4) R S Relatia 9.1.4 se numeste legea lui Ohm. = 1 / reprezinta rezistivitatea conductorului iar expresia R = l /S reprezinta rezistenta electrica a conductorului. Rezistenta se defineste prin relatia: R = U / I. Relatia 9.1.4 ne spune ca intensitatea curentului ce strabate un conductor ohmic depinde liniar de tensiunea aplicata la capetele lui. De asemenea, ne mai 159 Fizica Curs i aplicaii

Curentul electric

spune ca pentru multe substante (incluzand majoritatea metalelor) raportul dintre intensitatea curentului si diferenta de potential aplicata este constant, nedepinzand de intensitatea campului electric care produce curentul.

Figura 9.1.6 Caracteristica volt-amperica a unui material ohmic Se poate considera ca, pentru variatii de temperatura nu prea mari rezistivitatea electrica, si implicit rezistenta electrica a metalelor, depinde liniar de diferenta de temperatura:

= 0 [1 + ( T T0 ) ] R = R0 [1 + ( T T0 ) ]

(9.1.5)

unde este coeficientul de temperatura al rezistivitatii si unde am neglijat variatiile dimensiunilor geometrice cu temperatura. Exista materiale care, la o temperatura mai mica decat temperatura critica caracteristica lor, devin supraconductoare: rezistenta lor electrica se anuleaza. Pentru metale temperaturile critice sunt apropiate de 0 K. S-au creat materiale ceramice cu temperatura critica de peste 100 K. Daca vom obtine materiale supraconductoare la temperatura camerei tehnologia va avea un salt spectaculos! Daca ne imaginam miscarea electronilor ca o succesiune de intervale in care sunt accelerati de campul electric, urmate de stoparea lor brusca in urma ciocnirilor cu ionii retelei cristaline a metalului, viteza medie in miscarea uniform accelerata va fi media aritmetica intre viteza initiala si cea finala: 0 + v eE eE vdrift = = = (9.1.6) unde este timpul mediu intre doua ciocniri egal cu drumul liber mediu al electronului raportat la viteza termica vT a acestuia. Inlocuind 9.1.6 in 9.1.2 obtinem expresia conductivitatii electrice ca functie de concentratia, drumul liber mediu si viteza termica a electronilor: eE ne 2 ne 2 j = en = E = E = (9.1.7)
2m vT 2m vT 2m vT

2m

2m vT

160 Fizic Curs i aplicaii

Curentul electric

In relatia 9.1.6 notam cu coeficientul de proportionalitate intre viteza de transport si campul electric (mobilitatea electronilor) si deducem expresia ei in functie de timpul mediu intre doua ciocniri: eE e e vdrift = E = = = (9.1.8)
2m vT 2m vT 2m

Inlocuind 9.1.8 in 9.1.7 gasim expresia conductivitatii ca functie de mobilitate: =ne (9.1.9)

9.2

Puterea electrica

Circuitele electrice contin surse de tensiune si consumatoare de energie electrica. Sursa de tensiune pompeaza electronii in circuit si asigura o diferenta de potential constanta la borne. Vom calcula viteza cu care sursa de tensiune pompeaza energie in consumatori. Sa consideram circuitul simplu din Figura 8.2.1, care contine o sursa si un rezistor impreuna cu ghidajele de camp:

Figura 9.2.1 Circuit simplu compus dintr-o sursa de tensiune cu V la borne si un rezistor cu rezistenta R. Sa ne imaginam sarcina Q calatorind prin circuit din punctul a, prin rezistor si inapoi in a, prin sursa. La trecerea prin rezistor, din c in d, energia potentiala a sarcinii Q in campul electric produs de sursa de-a lungul circuitului extern, scade cu cantitatea Q V, in timp ce energia chimica a bateriei scade cu aceeasi cantitate. Diferenta de energie potentiala este preluata de rezistor, care o transforma in energie interna prin ciocnirile electronilor cu ionii retelei cristaline. Daca rezistorul se afla in aer, moleculele de aer care-l ciocnesc preiau caldura, marindu-si energia cinetica. O parte din energie este transmisa prin radiatie termica. Cand sarcina Q s-a intors in punctul de plecare, a, rezultatul net este acela ca o parte din energia chimica a bateriei s-a transformat in energia sporita de vibratie a ionilor retelei cristaline a rezistorului si de aici a fost transmisa mai departe aerului cu care rezistorul este in contact termic. Energia eliberata de sursa de tensiune la transportul sarcinii Q pe un drum inchis este: V ) It (9.2.1) W = Q V = ( Viteza cu care aceasta energie este transmisa circuitului, puterea electrica va fi: 161 Fizica Curs i aplicaii

Curentul electric P= dW d dQ = ( QV ) = V = IV dt dt dt

(9.2.2)

In cazul in care consumatorul este un rezistor, tinand cont de legea lui Ohm, puterea poate fi exprimata si astfel: (V ) 2 (9.2.3) P = IV = I 2 R = R Cand energia electrica este transportata prin cabluri metalice la distante mari, nu mai putem neglija pierderile in ghidajele de camp. Pentru a minimiza pierderile si pentru a mari energia livrata consumatorilor companiile prefera ca in produsul P = I V sa foloseasca intensitati mici si tensiuni electrice mari. Asta pentru ca este mai ieftin sa utilizeze fire cu rezistenta electrica mare (adica mai subtiri, R = l /S, si facute din alte materiale decat cuprul care este scump). In produsul P = I 2 R, rezistenta firelor este mare din motive economice, iar pierderea I2 R este redusa pastrand intensitatea I cat mai mica posibil, ceea ce inseamna transferul de energie sub o diferenta de potential cat mai mare. Astfel, sunt retele care transporta energia electrica la diferente de potential de 765 kV. La utilizator, cu ajutorul transformatoarelor aceasta diferenta de potential este redusa la 4 kV mai intai si apoi la 220 V, cu o crestere corespunzatoare a intensitati curentului, pentru ca puterea sa ramana aceeasi.

9.3

Circuite de curent continuu


O baterie introdusa intr-un circuit produce un curent pe care il numim curent continuu: el este constant in marime si ca sens. Bateria mai este numita si sursa de tensiune electromotoare. Tensiunea electromotoare E (a nu se confunda cu intensitatea campului electric) reprezinta diferenta de potential maxima pe care bateria o poate avea la borne. Bateriile reale manifesta si o rezistenta la trecerea curentului electric: aceasta se numeste rezistenta interna si se noteaza cu r. O baterie ideala, cu rezistenta interna nula, are la borne o diferenta de potential egala cu tensiunea electromotoare, E. Bateriile reale vor avea la borne o diferenta de potential mai mica decat E, care depinde de consumatorul conectat. S consideram circuitul simplu din Figura 9.3.1. Bateria reala este incadrata in dreptunghiul desenat cu linie intrerupta. Diferenta de potential la bornele ei, a si d, asa cum observam in figura, este egala cu E-Ir, adica mai mica decat tensiunea electromotoare E. Ea depinde si de intensitatea I a curentului, deci, implicit de rezistenta electrica R a consumatorului conectat la sursa: V = Vd Va = E Ir (9.3.1) Daca circuitul este intrerupt (I = 0), diferenta de potential devine egala cu tensiunea electromotoare, E. Se crede, in mod gresit ca bateriile sunt o sursa de curent constant, in sensul ca orice consumator am conecta la borne, ele produc acelasi curent. Nici tensiunea la borne nu este mereu aceeasi: ea depinde de rezistenta electrica a consumatorului. Ceea ce nu se schimba in functie de consumator este tensiunea electromotoare a bateriei. In Figura 9.3.1 este reprezentat potentialul campului electric in diferitele puncte ale circuitului simplu.

162 Fizic Curs i aplicaii

Curentul electric

Figura 9.3.1 Circuit simplu compus dintr-o sursa de tensiune, cu tensiunea electromotoare E si rezistenta interna r, si un rezistor cu rezistenta R. In partea de jos este reprezentat potentialul electric in circuit. Punctele a si f au acelasi potential, daca firul care le uneste este un conductor fara rezistenta electrica. Daca facem bilantul caderilor de potential plecand din punctual a si parcurgand bucla inchisa a circuitului, obtinem:
Va + E Ir IR = Va E = IR + Ir I =

adica, legea lui Ohm pentru un circuit simplu. Daca multiplicam aceasta relatie cu intensitatea curentului, obtinem o relatie intre puteri: (9.3.3) IE = I 2 R + I 2 r IE reprezinta energia totala produsa de sursa in unitatea de timp. O parte din ea, I 2r, este transformata in caldura de catre rezistenta interna a bateriei, iar restul, I 2R, este cedata consumatorului, rezistorul de rezistenta R, tot in unitatea de timp. Cand doi sau mai multi rezistori sunt legati la o baterie ca in Figura 9.3.2 spunem ca sunt conectati in serie. In acest caz curentii care strabat cei doi rezistori (becuri) sunt egali, in caz contrar in firul care leaga becurile producandu-se o acumulare de sarcina: I 1 = I2 = I. Se numeste resistor echivalent, cu rezistenta electrica echivalenta, R e, un resistor care legat la aceeasi baterie, produce acelasi efect in circuit. Ce inseamna acelasi efect? In cazul descris acelasi efect inseamna aceeasi putere absorbita de consumator de la baterie, si implicit aceeasi intensitate a curentului, I: I 2 Re = I 2 R1 + I 2 R2 Re = R1 + R2 (9.3.4) Daca sunt mai multi rezistori legati in serie acest rezultat poate fi generalizat: rezistenta echivalenta serie este egala cu suma rezistentelor individuale astfel conectate. 163 Fizica Curs i aplicaii

E R+r

(9.3.2)

Curentul electric

Figura 9.3.2 Conectarea in serie a rezistorilor Daca unul dintre becuri se arde (filamentul sau cedeaza) circuitul se intrerupe si se stinge si cel de-al doilea bec. Expresia becul se arde este incorecta deoarece nu avem un proces de combustie. De-a lungul functionarii becului tungstenul sublimeaza lent de pe filamentul incins si acesta se subtiaza. Tensiunea mecanica produsa la o crestere brusca a temperaturii intr-un filament subtiat inegal determina ruperea acestuia: de aceea este mai bine sa spunem ca filamentul a cedat si nu ca s-a ars. Uneori este convenabil sa conectam consumatorii in paralel sau in derivatie, ca in Figura 9.3.3. Rezistorul echivalent trebuie sa produca acelasi efect in circuit, adica sa absoarba aceeasi putere de la baterie, ceea ce inseamna ca avem acelasi curent in baterie ca si in cazul rezistorilor legati in derivatie:
I = I1 + I 2 E E E 1 1 1 = + = + Re R1 R2 Re R1 R2

(9.3.5)

In cazul in care sunt n rezistoare legate in paralel, formula 9.3.5 se generalizeaza:


1 1 1 1 = + + .... + Re R1 R2 Rn

(9.3.6)

Rezistenta echivalenta este mai mica decat cea mai mica din rezistentele legate in derivatie. Consumatorii din locuinte sunt conectati in paralel pentru ca atunci cand unul este pornit ceilalti sa poata ramane opriti. De asemenea, in acest mod de conectare, toti consumatorii sunt supusi aceleiasi tensiuni electrice.

164 Fizic Curs i aplicaii

Curentul electric

Figura 9.3.2 Conectarea in paralel a rezistorilor Sa exemplificam cu beculetele care impodobesc bradul de Craciun. Daca sunt legate in serie au avantajul ca tensiunea de 220 V se distribuie pe multe becuri si acestea vor avea o temperatura de operare mai mica, reducand pericolul de incendiu. Daca, insa, se deterioreaza unul din becuri, intregul circuit se intrerupe si celelalte becuri se sting. Gasirea becului defect este destul de migaloasa. Becurile legate in paralel suporta, fiecare, o tensiune de 220 V. Ca urmare, ele vor lumina mai puternic si se vor incalzi mai tare decat cele legate in serie. Daca, insa, unul se defecteaza, celelalte vor functiona la fel, iar noi putem sa aflam imediat care bec trebuie inlocuit. Pentru a se pastra avantajele legarii in serie si pentru a se elimina dezavantajele acestei grupari au fost construite minibecuri legate in serie cu un nou design (Figura 9.3.3). Cand filamentul se rupe intr-unul din aceste beculete, acesta prezinta cea mai mare rezistenta din circuitul serie si aproape toata tensiunea de 220 V se aplica lui. Aceasta tensiune determina aparitia unui arc electric care arde izolatia unei bucle conductoare ce leaga cele doua fire care alimentau filamentul. In acest fel circuitul se inchide prin acest conductor si celelalte beculete continua sa lumineze. Ele vor lumina putin mai intens deoarece tensiunea aplicata lor a crescut. In acest fel, timpul lor de viata scade. Noi trebuie sa verificam periodic circuitul si sa inlocuim becurile al caror filament a cedat.

165 Fizica Curs i aplicaii

Curentul electric

Figura 9.3.3 Beculete care se conecteaza in serie in bradul de Craciun

9.4

Ecuatiile lui Kirchhoff


In analiza circuitelor electrice complexe nu putem reduce circuitele la o singura bucla. Aflarea curentilor sau a altor marimi de interes in aceste circuite se face pe baza ecuatiilor lui Kirchhoff: 1. Ecuatia nodurilor: Suma algebrica a curentilor care se intalnesc intr-un nod este nula:
j =1

I j =0

(9.4.1)

2. Ecuatia buclei: Suma diferentelor de potential de la capetele elementelor de circuit de-a lungul oricarei bucle inchise este nula:
bucla inchisa

V =0

(9.4.2)

Prima ecuatie se refera la conservarea sarcinii electrice: toate sarcinile care intra in intervalul de timp t intr-un nod trebuie sa-l paraseasca, deoarece nu se pot acumula in acel punct. Curentii care intra in nod se considera pozitivi iar cei care ies, negativi:

166 Fizic Curs i aplicaii

Curentul electric

Figura 9.4.1 Teorema I a lui Kirchhoff Teorema a II-a a lui Kirchhoff deriva din legea conservarii energiei. Cand o sarcina care a parcurs o bucla de circuit se intoarce in punctul de plecare ea va poseda aceeasi energie potentiala pe care a avut-o la inceput. Cand sarcina unitate trece printr-un rezistor, energia sa potentiala scade cu marimea IR. Cand trece printr-o sursa de tensiune, de la borna minus la borna plus, energia sa potentiala creste cu E, tensiunea electromotoare a sursei ideale. Sa ne imaginam ca parcurgem intr-o bucla de circuit elementele din Figura 9.4.2, de la dreapta la stanga:

Figura 9.4.2 Teorema a II-a a lui Kirchhoff, conventii de semn Cand parcurgem un rezistor in sensul curentului (apa curge de la deal la vale) potentialul scade cu IR, deci V = - IR . Daca parcurgem rezistorul in sens opus curentului, potentialul creste cu IR: deci V = + IR. Daca sursa ideala de tensiune electromotoare este parcursa de la borna minus la borna plus, potentialul creste cu , tensiunea electromotoare, iar daca o parcurgem de la borna plus la borna minus, potentialul scade cu aceeasi cantitate. Vom exemplifica teorema a II-a a lui Kirchhoff pentru urmatoarea bucla de circuit (Figura 9.4.3).

V = 0

1 I2 R2 2 + I4 R1 = 0

(9.4.3)

Bucla a fost parcursa in sensul acelor de ceas plecand din nodul a si intorcandu--ne in acelasi nod. Teorema I a lui Kirchhoff se poate aplica intr-un circuit electric complex de n-1 ori, unde n este numarul de noduri. Teorema a II-a se aplica de un numar egal cu numarul buclelor independente (care contin cel putin o latura care nu apartine 167 Fizica Curs i aplicaii

Curentul electric

altor bucle).

Figura 9.4.3 Teorema a II-a a lui Kirchhoff, aplicatie

9.5

Circuite RC
Pana acum am analizat circuite de curent continuu in care curentul este constant. Daca in aceste circuite introducem condensatoare, curentul va avea mereu acelasi sens , dar intensitatea lui variaza in timp. Circuitul care contine un rezistor si un condensator legate in serie se numeste circuit RC. Vam analiza incarcarea unui condebsator cu ajutorul circuitului prezentat in Figura 9.5.1:

Figura 9.5.1: Condensator inseriat cu o baterie, un rezistor si un 168 Fizic Curs i aplicaii

Curentul electric

intrerupator Sa presupunem ca la momentul initial condensatorul este descarcat si nu avem curent cu intrerupatorul deschis (primul circuit in Figura 9.5.1). Daca intrerupatorul este adus in pozitia a (al doilea circuit din Figura 9.5.1) la momentul t = 0, se stabileste un curent in circuit si condensatorul incepe sa se incarce. In timpul incarcarii electronii nu sar de pe o placa a condensatorului pe alta, datorita dielectricului care le separa. Electronii sunt atrasi de pe placa ce se va incarca pozitiv de catre borna plus a bateriei, aici sunt pompati prin baterie la borna minus si apoi sunt respinsi de catre aceasta catre placa condensatorului ce se va incarca negativ. Cand diferenta de potential dintre placile condensatorului devine egala cu tensiunea electromotoare a bateriei curentul electric inceteaza, atingandu-se un echilibru. Aplicand legea a doua a lui Kirchhoff pentru aceasta bucla obtinem ecuatia:
q C IR = 0 sau q dq C R =0 dt

(9.5.1)

unde q/C este diferenta de potential la bornele condensatorului iar IR este diferenta de potential la bornele rezistorului. Observam ca sarcina q si curentul I, care apar in ecuatie, sunt valori instantanee care se modifica in timp pe masura ce condensatorul se incarca. Fara a rezolva aceasta ecuatie diferentiala de ordinul I cu coeficienti constanti putem determina curentul in circuit la momentul t = 0 si sarcina finala Q a condensatorului. La momentul initial condensatorul este descarcat (q = 0) si curentul va fi I = / R. Cand tensiunea la bornele condensatorului devine egala cu tensiunea electromotoare a bateriei, curentul se anuleaza si Q = C (sarcina maxima). Pentru a afla cum depind sarcina si curentul de timp vom rezolva ecuatia 9.5.1. Mai intai o rearanjam sub forma:

in care am separat cele doua variabile, q si t. Acum integram aceasta expresie tinand cont de limitele de integrare:

dq 1 dq dq 1 = q+ = dt = dt dt RC R 1 q + q C RC RC R
q

(9.5.2)

Aplicand functia invesa logaritmului natural (functia exponentiala) obtinem expresia sarcinii ca functie de timp:

dq 1 t = dt RC 0 0 q C

q C ln C

t = RC

(9.5.3)

q(t ) = C 1 e t / RC = Q 1 e t / RC
I (t ) = dq t / RC t / = e = e dt R R

Curentul se obtine derivand sarcina la timp:

) (

(9.5.4)

(9.5.5)

unde am notat

= RC (9.5.6) ceea ce numim constanta de timp a circuitului, deoarece are dimensiuni de timp. Reprezentarea grafica a dependentei de timp pentru sarcina si pentru curent este data in Figura 9.5.2:
169 Fizica Curs i aplicaii

Curentul electric

Figura 9.5.2: Sarcina si curentul la incarcarea unui condensator Energia furnizata de baterie in timpul incarcarii condensatorului este Q

= C2

iar energia campului electric din condensator, dupa incarcare, este doar C 2 / 2. Restul apare ca energie interna a rezistorului. La descarcarea condensatorului (ultimul circuit din Figura 9.5.1) bateria se decupleaza si condensatorul incarcat se cupleaza la rezistor prin trecerea intrerupatorului in pozitia b. Legea a II-a a lui Kirchhoff pentru aceasta bucla devine:

q q dq q dq t dq 1 t IR = 0 R = = = dt C dt C q RC RC 0 Q q

q t = ln RC Q

q( t ) = Qe t / RC

(9.5.7)

Derivand sarcina electrica la timp, obtinem intensitatea curentului:


I (t ) = Q t / RC Q t / e = e RC RC

(9.5.8)

unde Q / RC este curentul initial. Semnul minus ne spune ca, atunci cand se descarca, condensatorul determina un curent de sens opus celui de la incarcare. Sarcina si curentul scad exponential cu constanta de timp .

9.6

Circuitul electric al unei locuinte


In instalatiile conventionale companiile de electricitate din S.U.A. distribuie energia electrica cu ajutorul a doua fire la care casele se leaga in paralel. In jargonul electricienilor cele doua fire sunt numite faza si nulul. Firul neutru, nulul, este impamantat si potentialul sau va fi considerat zero.

170 Fizic Curs i aplicaii

Curentul electric

Figura 9.6.1 Circuitul electric al unei locuinte (rezistorii din figura reprezinta consumatoarele carora li se aplica o tensiune de 120 V) Diferenta de potential dintre faza si nul oscileaza intre valoarea zero si aproximativ 120 V, fiind vorba despre un curent alternativ. Sa consideram ca cei trei rezistori din Figura 9.6.1 reprezinta un prajitor de paine cu puterea nominala de 1000 W, un cuptor cu microunde de 1300 W si un aparat de facut cafea de 800 W. Curentii care trec prin ele sunt egali cu P / V: 1000 / 120 A = 8.33 A, 1300 / 120 A = 10.8 A si 800 / 120 A = 6.67 A. Cand functioneaza simultan, curentul total este de 25.8 A. Firele trebuie alese astfel incat sa suporte astfel de curenti. Daca siguranta automata este de 20 A ea va intrerupe circuitul in cazul in care curentul total depaseste aceasta valoare, prevenind topirea firelor suprasolicitate. In Europa aparatele electrice functioneaza la o tensiune de 240 V. Companiile de electricitate asigura aceasta tensiune cu ajutorul unui al treilea fir avand un potential cu 120 V mai mic decat cel al Pamantului, considerat 0 V (Figura 9.6.2). Un aparat care functioneaza sub o tensiune de 240 V necesita un curent de doua ori mai mic decat atunci cand functioneaza la 120 V, astfel incat firele de alimentare evita supraincalzirea.

Figura 9.6.2 Conexiunile unei prize de 240 V. Cand faza unui dispozitiv electric este conectata direct la Pamant, circuitul se 171 Fizica Curs i aplicaii

Curentul electric

inchide si se produce un scurt-circuit. Scurt-circuitul are loc atunci cand un rezistor de rezistenta electrica aproape nula face contact intre doua puncte cu potentiale diferite, rezultatul fiind un curent mare care trece prin el. Daca se intampla accidental, o siguranta automata intrerupe circuitul si nu se intampla nimic. O persoana aflata pe pamant se poate electrocuta daca atinge un conductor cu potentialul diferit de zero. Deosebit de periculoasa este situatia in care persoana este in contact cu o parte a instalatiei de apa (aflata la potentialul Pamantului) sau sta pe Pamant cu picioarele ude (apa nedistilata este conductoare datorita ionilor diverselor saruri si datorita impuritatilor). Socul electric poate produce arsuri fatale sau poate face ca muschii unor organe vitale (inima, de exemplu) sa nu mai functioneze. Gradul de afectare depinde de marimea curentului, de durata cat actioneaza, de partea corpului atinsa de firul electric si de partea corpului prin care curentul trece. Curenti de 5 mA sau mai mici produc o senzatie de soc cu efecte mici sau neglijabile. Daca valoarea curentului este mai mare de 10 mA muschii se contracta si persoana nu poate lasa firul electric. La curenti de peste 100 mA care actioneaza cateva secunde rezultatul poate fi fatal: sunt paralizati muschii respiratori si respiratia este intrerupta. Curenti de 1 A produc arsuri fatale. In practica, la tensiuni de peste 24 V, nu este considerat sigur nici un contact cu firele electrice.

De reinut!
O greseala comuna este aceea ca o baterie produce acelasi curent. Ecuatia I = / (R+r) ne arata ca intensitatea curentului intr-un circuit simplu depinde de rezistenta R a consumatorului conectat la baterie. Si tensiunea la bornele bateriei depinde de consummator: U =

/ (R+r).

Doar tensiunea electromotoare ramane constanta. O modificare locala intr-un circuit poate determina schimbarea globala a intregului circuit. De exemplu, daca intr-un circuit care contine mai multe baterii si rezistori modificam unul dintre rezistori, se modifica curentii in toti rezistorii si tensiunile la bornele tuturor bateriilor. Ati auzit expresia curentul urmeaza calea cu rezistenta cea mai mica in situatia cand intr-un nod de retea se ramifica mai multe rezistoare legate in paralel. Curentul urmeaza toate caile: cele cu rezistenta mai mica vor avea curenti mai mari, iar cele cu rezistenta mare vor avea curenti mai mici. In teorie, daca un current are de ales intre o cale cu rezistenta nula si una cu rezistenta finita, tot curentul va trece prin rezistorul fara rezistenta. In practica insa, un resistor fara rezistenta este o idealizare.

172 Fizic Curs i aplicaii

Curentul electric

Test de autoevaluare 1.1


1. Firul de cupru al unei locuinte are o sectiune transversala de 3.31 x 10-6 m2. Daca el este strabatut de un curent constant de 10 A ce viteza de transport au electronii liberi din fir? Cunoastem densitatea cuprului de 8.92 g/cm3 si stim ca fiecare atom din reteaua cristalina a cuprului elibereaza un electron. 2. Raza unui fir de nicrom este de 0.32 mm. Calculati rezistenta electrica a acestuia pe unitatea de lungime. Daca la capetele unui metru de fir se aplica o diferenta de potential de 10 V, ce curent trece prin fir? 3. Un fierbator electric este construit aplicand o tensiune de 240 V la capetele unui fir de nicrom cu rezistenta totala de 16.00 . Aflati curentul prin fir si puterea consumata. 4. Un fierbator trebuie sa incalzeasca 1.50 kg de apa de la 10.0 0C la 50.0 0C in 10.0 min sub o tensiune de 240 V. Ce rezistenta are fierbatorul? 5. Aflati curentii I1 si I2 in circuitul din figura:

6. Multe automobile sunt echipate cu stergatoare de parbriz care functioneaza intermitent in timpul unei ploi usoare. Cum depinde functionarea acestor stergatoare de incarcarea si descarcarea unui condensator?

Lucrare de verificare la Unitatea de nvare nr. 1


1. Cand diferenta de potential la capetele unui conductor s-a dublat, curentul a crescut de 3 ori. Ce se poate spune despre acest conductor? 2. Doua becuri opereaza la 240 V. Unul are puterea de 25 W, iar celalalt de 100 W. Care dintre ele are rezistenta mai mare? Prin 173 Fizica Curs i aplicaii

Curentul electric

care trece mai mult current? 3. Daca vreti sa construiti un fierbator cu rezistenta de 1000 W cu ajutorul unui fir de nicrom ce parametri ai firului puteti varia pentru acest scop? 4. Care este variatia relative a rezistentei electrice a unui bec cand temperatura lui creste de la 25.0 0C la 2000 0C? 5. Diferenta de potential la capetele unui neuron din corpul uman este de 75.0 mV iar curentul care il strabate este de 0.200 mA. Ce putere electrica transfera neuronul? 6. Ampermetrul din figura indica 2.00 A. Aflati curentii I 1, I2 si tensiunea electromotoare .

7. Se conecteaza bateria unui automobil la bateria moarta a unui alt automobil, pentru a o incarca. In timp ce cablurile se conecteaza, contactul automobilului cu bateria descarcata este inchis si starterul este activat pentru a porni motorul. Determinati curentul in starter si in bateria descarcata. Se incarca bateria descarcata in timp ce starterul este in functiune?

174 Fizic Curs i aplicaii

Curentul electric

Rspunsuri i comentarii la ntrebrile din testele de autoevaluare


1. Solutie: Facem apel la relatia 9.1.2: j = extragem viteza de drift: vdrift =
I Q = = envdrift , de unde S tS

I . Pentru determinarea ei mai trebuie enS NA N A N NA sa calculam n, concentratia electronilor liberi: n = V = V = / = ,

unde este densitatea metalului, este masa molara, V este volumul molar, iar NA este numarul lui Avogadro (numarul de atomi dintr-un mol de substanta atomica). Acum putem inlocui datele (stim ca = 63.5 g/mol si ca NA=6.02 x 1023 mol-1) si obtinem vdrift = 2.23 x 10-4 m/s. 2. Solutie: Formula care arata cum depinde rezistenta electrica de dimensiunile geometrice ale firului este: R = rezistenta pe lungime:
, de unde aflam S R = / S = / r 2 . Rezistivitatea nicromului fiind

de 1.0 x 10-6 m, obtinem R / l = 3.1 /m. Curentul prin fir se deduce din legea lui Ohm pentru un element de circuit: I = V / R = 3.2 A. 3. Solutie: Curentul se afla din legea lui Ohm: I = V / R = 15.0 A Puterea consumata de rezistor este: P = I 2R = 3.60 x 103 W = 3.60 kW. 4. Solutie: Caldura degajata de rezistor este absorbita de apa. Q 1 = Pt = Q2 = mcT. Puterea consumata de rezistor este egala cu

( V ) 2 . Din aceste relatii putem calcula rezistenta electrica a P=


R

fierbatorului: R =

( V ) 2 t =
mcT

(240 V ) 2 600 s = 137.6 1.50 kg 4186 J / kgK (50 10) K

5. Solutie: Aplicam teorema I a lui Kirchhoff in nodul c si teorema a II-a pe buclele abcda si befcb : I1 + I2 I3 = 0; 10 V 6 I1 2 I3 = 0; -4 I2 14 V + 6 I1 10 V =0; Rezolvand acest sistem obtinem: I1 = 2.0 A, I2 = -3.0 A si I3 = - 1.0 A. Curentii cu semnul minus au un sens invers decat cel desenat. 6.Solutie: Stergatoarele poseda un circuit RC a carui constanta de timp poate fi modificata alegand diferite valori pentru R cu un comutator cu mai multe pozitii. Pe masura ce tensiunea pe condensator creste, acesta atinge o valoare la care se descarca si declanseaza stergatoarele. Apoi circuitul incepe un nou ciclu de incarcare. Timpul dintre actiunile individuale de stergere a parbrizului este determinat de valoarea constantei de timp.

175 Fizica Curs i aplicaii

Curentul electric

Recapitulare
Intensitatea curentului electric intr-un conductor se defineste ca : I = dQ / dt, unde dQ este sarcina care strabate sectiunea unui conductor in intervalul de timp dt. Unitatea de masura in SI este Amperul, unitate fundamentala. Densitatea de current intr-un conductor este j = I / S, adica intensitatea curentului prin unitatea de suprafata normala la directia curentului. Rezistenta unui conductoe este definite ca R = V / I, unde la numarator avem diferenta de potential, iar la numitor avem intensitatea curentului. Rezistenta se masoara in ohmi, 1 = 1 V / 1 A. Intensitatea medie a curentului intr-un conductor depinde de miscarea electronilor prin relatia:
I mediu = nevdrift S

unde n este concentratia purtatorilor de sarcina, e este sarcina fiecarui purtator, vdrift este viteza de antrenare a electronilor, iar S este aria transversala a conductorului. Densitatea de curent intr-un conductor ohmic (care respecta legea lui Ohm, asa cum fac majoritatea metalelor) depinde liniar de intensitatea campului electric: j = E, unde este o constanta de proportionalitate, numita conductivitatea substantei din care este facut conductorul. Ea este invers proportionala cu rezistivitatea: = 1 / . Pentru un conductor uniform cu aria transversala S si lungimea , rezistenta electrica este data de expresia:
R = . S

In modelul clasic al conductiei electronilor prin metale, electronii sunt vazuti ca moleculele unui gaz. In absenta unui camp, viteza medie a electronilor este zero. Cand se aplica un camp electronii se misca, in medie, cu o viteza de transport vdrift opusa campului electric aplicat. Ea depinde de campul aplicat prin relatia: unde me este masa electronului, iar este timpul mediu dintre doua ciocniri electron-ion pozitiv al retelei cristaline. In accord cu acest model rezistivitatea metalului este: me = 2 . ne Rezistivitatea unui conductor variaza aproximativ liniar cu temperatura: = 0 1 + ( T T0 ) , unde o este rezistivitatea la temperatura T0, iar este coeficientul de temperatura al rezistivitatii. Daca se aplica o diferenta de potential la capetele unui element de circuit, puterea, sau viteza cu care elemental primeste energie de la campul electric este data de: P = I V. Deoarece un resistor satisface legea lui Ohm, I = V / R, puterea pe care acesta o transforma in energie interna prin efect Joule se mai poate exprima:
eE vdrift = , me

176 Fizic Curs i aplicaii

Curentul electric

P = I2 R = (V)2 / R. Tensiunea electromotoare a unei baterii este egala cu tensiunea la bornele ei cand curentul este zero. Rezistenta echivalenta a unei multimi de rezistoare legate in serie este egala cu suma rezistentelor lor. Daca rezistoarele sunt legate in paralel, rezistenta lor electrica echivalenta este data de relatia:
1 1 1 1 = + + .... + Re R1 R2 Rn

Circuitele compuse din mai multe bucle se analizeaza convenabil cu ajutorul teoremelor lui Kirchhoff: 1. Teorema I: suma algebrica a curentilor care se intalnesc intr-un nod este nula: I j = 0 ;
j =1 n

2. Teorema a II-a: Suma diferentelor de potential de-a lungul elementelor de circuit dintr-o bucla de retea este egala cu zero: V =0 .
bucla inchisa

Daca un condensator este incarcat de la o baterie printr-un rezistor de rezistenta R, sarcina condensatorului si curentul prin circuit depind de timp dupa relatiile:

unde Q = C este sarcina maxima a condensatorului, iar produsul = RC este constanta de timp a circuitului. Daca descarcam condensatorul printr-un rezistor, sarcina si curentul scad exponential dupa relatiile:

unde Q este sarcina initiala a condensatorului, iar I i = Q / RC este curentul initial in circuit.

Concluzii
Am analizat circuite simple de current electric in care gasim baterii, rezistoare si condensatoare in diverse combinatii. Analiza circuitelor complexe este simplificata de teoremele lui Kirchhoff care deriva din conservarea sarcinii electrice si a energiei in sisteme izolate. Majoritatea circuitelor analizate sunt presupuse a fi in stare stationara, ceea ce inseamna ca intensitatea curentului este constanta in timp. Un astfel de curent se numeste current continuu.

177 Fizica Curs i aplicaii

Curentul electric

Bibliografie
Serway/Jewett, Physics for scientists and engineers, Seventh Edition, Ed.Brooks/Cole; Rusescu/Tudose, Modele si modelare in fizica, Ed. Stiintifica si Enciclopedica; Arnold, Metodele matematice ale mecanicii clasice, Ed. Stiintifica si Enciclopedica; Smith, Idei matematice in biologie, Cambridge, 1968.

178 Fizic Curs i aplicaii