PROIECT DE LECTIE

DIDACTICA SPECIALITATII

Pag. 1 / 17
 2019

Proiect de lecţie

Clasa: XII – liceu, tehnician în automatizări

Modulul: M5 Sisteme de reglare automată
Tipul lecţiei: Dobândire de priceperi şi deprinderi
Titlul lecţiei: Senzori şi traductoare
Locul de desfăşurare: laborator de electronică
Durata: 2 ore
Data .....................
Modul de desfăşurare a activităţii: activitate frontală, activitate pe grupe

Conţinutul activitaţilor de instruire:

1. Identifică tipurile de senzori
2. Defineşte procesul de reglare automată
3. Identifică elementele componete ale unui traductor
4. Utilizează limbajul specific de specialitate

Obiective operaţionale:
O1. enumeră elementele de bază ale unui traductor şi ale unui senzor
O2. enumera caracteristicile traductoarelor
O3. recunoaşte tipurile de traductoare
O4. realizează un sistem cu senzori şi traductoare folosin roboţii din trusa LEGO
O5. programează sistemul realizat cu roboţii din trusa LEGO pentru evitarea unui obstacol
O6. dezvoltarea lucrului în echipă

Scopul predării Strategii de Strategii de învăţare / activităţi de învăţare Timp Resurse

predare Elevii cu Elevii cu Elevii cu alocat
dominanta dominanta dominanta
vizuală auditivă practică

Recapitularea şi Conversaţia Prezentarea Discuţii Identificarea Amplificatoare

sistematizarea vizuală a despre lecţia tipurilor de 10 min pneumatice
cunoştinţelor fiselor de precedentă amplificatoare Amplificatoare
anterioare documentre electronice
din lecţia Amplificatoare
precedentă hidraulice

Identifică tipurile Învăţarea Prezentarea Prezentarea Identificarea

de senzori şi prin vizulă a orală a elementelor Senzori şi
traductoare descoperire, tipurilor de elementelor componente 40 min traductoare
Enumera expunerea, senzori componente ale unei senzor Senzorii şi
caracteristiceile conversaţia, ale unui utilizând traductoare din
traductoarelor lucrul pe senzor schema de trusa LEGO
grupe principiu, şi Fişă de
senzorii din documentare
dotare
Identifică Exercitiul, Prezentarea Prezentarea Realizarea unei 40 min Traductorii din
elementele lucrul pe vizuală a orală a sistem cu trusa LEGO
componete ale grupe elementelor elementelor Robotul Lego Fişă de lucru

Pag. 2 / 17
unui traductor conversaţia, unui componente echipat cu
şi realizează un explicaţia, traductor pentru un senzori şi
sistem de demonstraţia, traductor traductoare,
reglare problematizar care să evite un
automată ea obstacol

Analiza şi Conversaţia Câte un elev din fiecare grupă prezintă 5min Întrebări
evaluarea Verificarea rezultatele consemnate în fişele de lucru recaitulative
învăţării fişei de lucru Legarea fişei de lucru de activitatea viitoare
Concluzii Concluzii, aprecieri, notarea elevilor
Aprecieri
Temă pentru Studiul Realizaţi o un referat cu titlul „Traductoare de 5 min
acasă individual temperatură”

Fişă de descriere a activităţii

Competenţa Sarcina de lucru Realizat

Recapitularea şi sistematizarea Întrebări din lecţia anterioară v

cunoştinţelor anterioare
Identifică tipurile de senzori şi traductoare
Enumeracaracteristiceile traductoarelor
Identifică elementele componete ale unui
traductorşi realizează un sistem de reglare
automată
Analiza şi evaluarea învăţării
Utilizează fişa de documentare v
Identificarea elementelor componente ale
unei senzor utilizând schema de principiu,
şi senzorii din dotare
Realizarea unei sistem cu robotul Lego v
echipat cu senzori şi traductoare, care să
evite un obstacol
Răspunde la întrebările orale V

Pag. 3 / 17
 SENZORI ȘI TRADUCTORI
ÎN DOMENIUL MECANIC AUTO

CUPRINS

ARGUMENT
I. NOȚIUNI INTODUCTIVE
I.1. Notiunea de traductor
I.2. Notiunea de senzor
II. CLASIFICAREA SENZORILOR /TRADUCTOARELOR
III. STRUCTURA GENERALA A UNUI TRADUCTOR
CONCLUZII:
BIBLIOGRAFIE:

Pag. 4 / 17
ARGUMENT

Cuvintele “senzor” si “traductor” sunt pe larg folosite în cadrul sistemelor de

masurare.
Cuvântul “senzor” este derivat din cuvântul latin sentire care
înseamnã “a percepe”, în timp ce “traductor” din transducere care
înseamnã “a traversa”.

O definitie de dictionar atribuie cuvântului “senzor” semnificatia

de “dispozitiv care detecteazã o schimbare într-un stimul fizic si o
transformã într-un semnal care poate fi mãsurat sau înregistrat”, în timp
ce pentru cuvântul “traductor” definitia este de “dispozitiv care
transferã putere de la un sistem la altul în aceeasi formã sau în una
diferitã”

Delimitare sensibilã între cele douã notiuni:se poate folosi

cuvântul “senzor” pentru elementul sensibil însusi, iar cuvântul
“traductor” pentru elementul sensibil si circuitele asociate;
exemplificare: putem spune cãun termistor este un “senzor”, în timp ce
un termistor plus o punte de mãsurarerezistivã (care transformã
variatiile de rezistentã electricã în variatii de tensiune) este un
“traductor”. În aceastã acceptiune rezultã cã toate traductoarele vor
contine un senzor, iar majoritatea senzorilor (nu toate însã!) vor fi
traductoare.

Pag. 5 / 17
 NOȚIUNI INTODUCTIVE

I.1. Notiunea de traductor

Într-un cadru general - un traductor- un dispozitiv care converteste un semnal de o

anumitã naturã fizicã într-un semnal corespunzãtor având o naturã fizicã diferitã.
Un traductor - în esentã - un convertor de energie → semnalul de intrare are întotdeauna
energie sau putere. Totusi puterea (care prin integrare dã energia) asociatã semnalului de
intrare trebuie sã fie suficient de mare pentru a nu fi perturbatã de cãtre traductor mãrimea de
mãsurat, sau traductorul trebuie sã influenteze - prin circuitul sãu de intrare - neglijabil
mãrimea de mãsurat (se spune cã puterea preluatã de la mãrimea de mãsurat trebuie sã fie sub
o anumitã valoare denumitã putere disponibilã).
Exemplificare: mãsurarea unei forte cu ajutorul unor mãrcitensometrice; efectul de
retroactiune produs de traductor cãtremãrimea de mãsurateste prezent la orice mãsurare, dar
actiunea sa este inferioarã unui prag impus
Deoarece existã 6 clase diferite de semnale - mecanic, termic, magnetic, electric, optic si
chimic - putem spune cã orice dispozitiv care converteste semnale dintr-o clasã în alta este
considerat a fi un traductor (figura de mai jos).

Pag. 6 / 17
 Consecinta este cã - în aceastã acceptiune - semnalul de iesire al traductorului poate fi
de orice naturã fizicã utilã (folositoare).
În practicã însã, numai acele dispozitive care oferã o iesire electricã sunt denumite
traductoare

Ultima afirmatie este în concordantã cu realitatea fizicã întrucât semnalele electrice sunt
folosite în majoritatea sistemelor de mãsurare, avantajele utilizãrii lor fiind - în principal -
dupã cum urmeazã:
- traductoarele electrice pot fi proiectate pentru orice mãrime neelectricã prin alegerea
unui material corespunzãtor pentru elementul sensibil (datoritã structurii electronice a
materiei, orice variatie într-un parametru neelectric va avea ca efect o variatie corespunzãtoare
a unui parametru electric);
- datoritã posibilitãtilor electronice de amplificare ale semnalului electric de iesire
rezultã cã energia acestuia nu este alteratã în procesul de mãsurare;
- în prezent sunt disponibile un mare numãr de circuite de conditionare si prelucrare
electronice; mai mult, în unele structuri monolitice de traductoare electronice sunt incluse
astfel de circuite;
- existã o mare gamã de optiuni privind afisarea si înregistrarea informatiei într-o
manierã electronicã; de asemenea, astfel de optiuni permit combinarea datelor numerice cu
texte, respectiv prezentarea sub formã de grafice si diagrame;
- transmisia semnalelor electrice este mult mai versatilã în comparatie cu alte categorii
de semnale.
Faptul cã în structura traductorului (figura de mai sus) sunt prezente blocurile de
prelucrare si de iesire sugereazã restrictiile (cerintele) care pot fi impuse semnalului de iesire:
● proportionalitatea iesirii cu mãrimea de mãsurat, ceea ce înseamnã cã la un traductor
caracteristica staticã este liniarã;
Important: Cerintele anterior precizate pot fi mai relaxate atunci când traductoarele
lucreazã împreunã cu sisteme de achizitie a datelor urmate de structuri numerice de prelucrare.
Concluzii:
♦ traductorul este - în general - element al sistemelor automate care furnizeazã indicatii
cantitative sistemelor de control/comandã despre procesul automatizat; traductorul are un
caracter dual:
- de instrument de mãsurat;

Pag. 7 / 17
 - de element tipic functional al sistemului de automatizare
♦ traductorul trebuie sã furnizeze semnale care sã poatã fi interpretate, deci iesirea lui
este - de regulã - un semnal electric. Mai mult, iesirea trebuie sã fie proportionalã cu intrarea.
Putem da urmãtoarea definitie: traductoruleste acel dispozitiv care stabileste o
corespondentã între o mãrime fizicã (parametru de proces) variind într-un anumit domeniu
prestabilit si un semnal electric calibrat concordant unei stãri/situatii de mãsurare.
Tinând seama de faptul cã traductorul este o componentã a sistemului automat, îl vom
reprezenta ca în figura de mai jos, care corespunde definitiei anterior enuntate:

X Y
PROCES DISPOZITIVE DE
m
rime de intrare m
rime de ie
ire AUTOMATIZARE
T (regulatoare, calculatoare
) etc
(parametru de (semnal electric
proces) calibrat)

Notã: Tinând seama de cadrul general al definitiei introduse la începutul paragrafului,

existã autori si chiar firme care folosesc notiunea de traductor pentru acele elemente care
realizeazã conversia primarã.

I.2. Notiunea de senzor

Senzorul este legat de modalitatea de perceptie a mãrimilor mãsurate, sugerând o

similitudine cu comportamentul uman în maniera de a obtine informatie despre cantitãtile
fizice.
Important: Un senzor nu imitã modul de operare a simturilor umane (lucru de altfel
dificil, întrucât nu sunt cunoscute incã în profunzime mecanismele de functionare ale
organelor de simt), dar încearcã sã redea cât mai bine comportamentul lor, iar prin
miniaturizare sã se apropie de dimensiunile acestora.
Putem spune cã senzorul presupune mãsurarea unei mãrimi într-o manierã similarã
modului de observatie al omului. În acelasi timp, senzorii sunt dispozitive de mãrimi reduse

Pag. 8 / 17
(miniaturi), care permit determinãri “punctuale” ale mãsurandului, ceea ce conduce la extensia
definitiei cãtre “arie” / “matrice” de senzori.
Definitie: Prin senzori se înteleg ansambluri de dispozitive sensibile care permit
determinarea unui câmp de valori pentru o mãrime fizicã într-o manierãsimilarã cu organele
de simt umane. Senzorul arata o similitudime in modalitatea de perceptive a informatiei de
catre organismul uman. Senzorul presupune determinarea punctuala a marimi investigate de
rezulta e extindere a definitie la o matrice de senzori
Concluzie: Senzorii permit obtinerea de imagini sau hãrti ale unei scene prin cãi
similare/analoge omului. Aceastã afirmatie trebuie înteleasã în sensul definitiei introduse,
adicã câmpul de valori obtinut cu ajutorul senzorilor trebuie prelucrat în vederea redãrii cât
mai corecte a imaginii achizitionate, deci aceasta sã aibã o reprezentare similarã celei formate
în modul de gândire umanã.
Exemple: Un prim exemplu este camera de luat vederi realizatã cu un senzor vizual
liniar CCD (Charge Coupled Device) care permite preluarea unei singure linii din scena
investigatã; dacã se asociazã camerei un dispozitiv de deplasare relativã, cu vitezã constantã,
se poate obtine o imagine bidimensionalã a scenei, care prelucratã corespunzãtor conduce la
recunoasterea formelor pieselor din scenã.
Un alt exemplu se referã la folosirea unor senzori integrati de temperaturãdispusi
matricial - care lucreazã în infrarosu - cu ajutorul cãrora se poate obtine un câmp de valori
termice pentru corpul investigat (metoda termograficãfolositã în medicinã, dar si
videoinspectia termicã a cablajelor imprimate).
Alte exemple: senzori care “imitã” simturile umane, în diverse domenii întâlnindu-se
senzori tactili (piele artificialã), acustici si vizuali - cu preponderentã în roboticã - senzori
olfactivi (nas artificial) si gustativi frecvent folositi în industria alimentarã etc.
Prin prisma definitiei, un senzor realizeazã aceeasi functie ca si un traductor, adicã
percepe starea unei mãrimi fizice pe care o converteste în semnal electric; în consecintã,
structura functionalã a unui senzor respectã - în principiu – aceeasischema ca a traductorului.
Aceasta explicã de ce cele douã notiuni sunt folosite frecvent în explicarea principiilor
functionale pentru diferite structuri constructive.
Totusi, senzorilor le sunt specifice cel putin trei caracteristici:
► miniaturizarea, care permite realizarea de mãsurãri (determinãri) “punctuale”ale
mãrimilor investigate;

Pag. 9 / 17
 ► multiplicarea functionalã, adicã existenta în structura unui senzor a unui numãr mare
de dispozitive sensibile care îndeplinesc aceeasi functie, dispuse liniar sau matricial;
► fusiunea senzoriala, care presupune reuniunea mai multor senzori intr-o configuratie
unica, pentru a asigura o functionalitate dorita.
►Aceste caracteristici, împreunã cu proprietatea de “imitare” a simturilor umane, fac ca
senzorii sã se diferentieze de traductoare. Exemplificare: fenomenul de piezoelectricitate
folosit atât în constructia traductoarelor de fortã cât si a senzorilor tactili.
►Multiplicarea functionalã specificã senzorilor face ca si partea de prelucrare localã sã
fie diferitã - chiar principial - de cea a traductoarelor, aspect care conduce la o diferentiere
suplimentarã pentru cele douã notiuni.
NOTA: Vom folosi diferentiat cele douã notiuni tinând seama de componenta
structuralã ca si de sfera aplicatiilor.
Exemplificare: Pentru controlul bratului unui robot se folosesc traductoare de deplasare
liniarã (înainte / înapoi), de rotatie (stânga / dreapta), de proximitate pentru sesizarea
apropierii de un anumit reper, dar si o serie de senzori cum ar fi cei vizuali pentru
recunoasterea obiectelor, de efort (tactili) pentru prinderea pieselor, auditivi pentru
recunoasterea comenzilor vocale.
Precizari:
1. Unele firme, în special din zona americanã, folosesc notiunea de transmittersi nu
de transducer(cuvântul transmitter este legat si de aspectul transmiterii la distantã a semnalului
de iesire). Definitia datã traductorului contine cerintele din iesire prin introducerea precizãrii
“semnal electric calibrat”, deci vom folosi notiunea de traductor atât pentru transmitter cât si
pentru transducer.
2. Atât în literatura de specialitate, cât si în produsele de firmã, se întâlneste
notiunea de traductor/senzor inteligent (smart sensor/transducer/transmitter), referintele tehnice
fãcânduse pentru cazul folosirii acestora prin intermediul unei magistrale de câmp. Evident,
“inteligenta” unui astfel de dispozitiv trebuie înteleasã prin organizarea traductorului în jurul
unei unitãti procesoare (fie microprocesor, fie microcontroler), care, pe lângã asigurarea
comunicatiei prin intermediul magistralei de câmp, permite efectuarea unor operatii
suplimentare ca:
- functia de prelucrare (operatii matematice de calcul, compararea cu limite de bunã
functionare, liniarizarea caracteristicii statice a elementului sensibil);

Pag. 10 / 17
 - autoetalonarea, prin folosirea unor circuite de compensare automatã a influentei
mediului, corectia erorilor de derivã a nulului, eliminarea erorilor sistematice, diminuarea
eorilor aleatoare prin calculul unor valori medii;
- autotestarea, la pornire si/sau periodicã, cu afisarea componentei/blocului defect.
De retinut cã numai functia de comunicatie nu conduce automat la definirea
traductorului ca fiind unul inteligent (existã, în prezent, circuite care atasate în iesirea unui
traductor clasic fac posibilã interfatarea acestuia la o magistralã de câmp; un traductor /
element de actionare care are atasat un circuit de cuplare la interfatã îl vom denumi terminal
inteligent).

CLASIFICAREA SENZORILOR /TRADUCTOARELOR

a) Dupã necesitatea existentei unei surse auxiliare de activare pentru obtinerea

semnalului de intrare se disting:
● traductoare active sau de tip generator;
● traductoare pasive sau de tip parametric.

b) Dupã semnalul de iesire distingem:

●traductoare analogice;
●traductoare numerice.
●traductoare cvasinumerice

c) Dupã principiul de functionare care stã la baza transferului de energie intrare-iesire

avem:
●traductoare lucrând în regim dezechilibrat;
●traductoare cu echilibrare automatã.

d) Dupã dinamica exprimatã prin relatia intrare-iesire, traductoarele se pot clasifica în

sisteme de ordinul 0 (sau de tip proportional), 1 (element de întârziere de ordinul I), 2
(element de întârziere de ordinul II), sau de ordin mai mare.

e) O clasificare foarte rãspânditã a traductoarelor este în functie de mãrimea mãsuratã.

Pag. 11 / 17
 În consecintã, vorbim de traductoare de temperaturã, presiune, debit, nivel, umiditate,
pozitie, vitezã, acceleratie, fortã, cuplu etc.

f) Dupa principiul functional care sta la baza realizari ipartii de intrare a

traductorului:
- rezistive, capacitive, inductive (parametrice);
- cuacumulare de sarcinaelectrica, cu generare de tensiuneelectrica / curent
electric (generatoare).

STRUCTURA GENERALA A UNUI TRADUCTOR

ES- element sensibil (senzor, captor, detector);

A – adaptor (circuit de conditionare, transmitter);
ELT – element de legatura si transmisie (rol secundar)
SAE – surse auxiliare de energie
ES – elementul care asiguracuplareatraductorului cu procesul.

Trebuie sa aiba o serie de calitati:

●sa fie selectiv (preia din process nu mai marimea fizica si variatiile acesteia care
intereseaza); rejecteaza celelalte marimi ale mediului in care se face masurarea;
●sa nu exerciteefect de retroactiune ( la cuplarea cu procesulsa nu determine modificari
ale marimiimasuratex);
●sa permita cuplari cu procesul foarte variate (acelasi tip de traductorsapoata fi folosit
la game diferite pentru aceleasi marimi, sau chiar la marimi diferite

Pag. 12 / 17
 Remarca: Semnaluls1furnizat de ES nu este calibrat (nu ofera o dependent liniara si nici
plaja de variatie a acestuia nu este normalizata) → necesitatea adaptorului A A- adaptorul - are
un dublu rol:
●preia semnalul de la ES şi - după o serie de transformări cu caracter liniar / neliniar - îl
transformă în semnal calibrat de ieşire y;
●asigură cuplarea cu dispozitivele de automatizare (pe baza energiei dată de sursele de
energie auxiliare SAE are în ieşire o putere suficientă de a acţiona aceste dispozitive, fără să
apară efect intern de retroacţiune către ES).
Pentru compatibilitatea cu dispozitivele de automatizare, semnalele calibrate sunt
standardizate (unificate).
Exemplificare: să considerăm situaţia prezentată în următorul tabel

Pag. 13 / 17
 Intrare x Una din variantele unificate Ieşire y

temperatură în gama Tensiune continuă U 0...10V

0...1500C

temperatură în gama -5V...+5V

200...7500C

temperatură în gama -
0...12000C 10V...+10V

presiune în gama Curent continuu I 0...10 mA

0...1 bar I

presiune în gama 0...20mA

0...10 bar

presiune în gama 4...20mA

10...20 bar

Concluzie: indiferent de variaţia mărimii de intrare x, semnalul de ieşire analogic este

calibrat (unificat) Observatii:
1. Pe lângă valorile de semnale unificate prezentate în tabel se pot folosi şi altele,
firmele oferind - opţional - o anumită gamă cerută de beneficiar;
2. În practică ieşirile în semnal unificat de curent continuu sunt mult mai
utilizate (comparativ cu cele în tensiune continuă), deoarece acestea permit un transport mult
mai uşor la distanţă şi nu există pericolul de scurtcircuit;
3. Dintre ieşirile în curent continuu, cea mai mare utilizare o are plaja unificată
4...20 mA; s-a ales limita inferioară 4 mA pentru că dacă semnalul de ieşire este 0 mA atunci
această situaţie are semnificaţia unei defecţiuni;
4. In schema din figura de maijos s-a prevăzut semnalul y0 care are rolul de a
decala ieşirea pentru valoarea minimă a domeniului intrării.
ELT - sunt elemente de legătură şi transmisie a semnalului de la ES către A cu structură
simplă, care asigură conexiuni de natură mecanică, electrică, optică, termică etc
SAE - sursele auxiliare de energie - sunt cerute de elementul sensibil, în special la
categoria celor parametrice (dar nu numai!), ca şi de adaptor pentru circuitele interne de
calcul, liniarizare şi ieşire

14
 Atunci când se doreşte un echivalent numeric al ieşirii obţinute cu un traductor
analogic se foloseşte un circuit suplimentar de conversie analog numerică şi o interfaţă de
comunicaţie ca în figura de maijos, unde:

CAN - convertor analog-numeric;

IC - interfaţă de comunicaţie;
ICC - interfaţă de conversie şi comunicaţie
Concluzie: Folosind o interfaţă ICC deja standardizată, orice traductor analogic cu
ieşire în semnal unificat poate fi inclus într-o schemă complexă de conducere, prin cuplarea
acestuia pe o magistrală de câmp standard.

BIBLIOGRAFIE

1. G. Ionescu, V. Sgarciu – Traductoare pentru aplicatii industriale, vol.1-1986,

vol.2-1996, Ed. Tehnica.

15
 2. V. Sgarciu, D. Popescu – Echipamente pentru masurarea si controlul
parametrilor de proces, Ed. Electra - ICPE, 2003.
3. J.C. Cluley – Transducers for mocroprocessor systems, Mac Millan, 1985.
4. M.J. Usher – Sensors and Transducers, Mac Millan, 1985.
5. Ian Sinclar – Sensors and Transducers, Elsevier, 2001.
6. John Webster – Measurement, Instrumentation and Sensors, Handbook, CRC
Press, 1999.
7. Edgar Callway – Wireless Sensors Networks, CRC Press, 2003.
8. Jacob Fraden - Handbook of Modern Sensors, AIP Press, 1993.
9. Brian Eggins – Chemical Sensors and Biosensor s, J.Wiley, 2004

FIŞA DE LUCRU

Elev………………………………………..
Clasa …………………………………………………

Se pun la dispoziţie pentru fiecare grupă:

16
 Trusă LEGO cu senzori, traductoare, elemente de execuţie, calculator

Sarcini de lucru:

- Identificarea elementelor componente ale trusei de roboţi LEGO

- Alegerea elementelor necesare pentru realizarea sistemului
- Realizarea unui sistem echipat cu senzori şi traductoare care să evite un obsacol
- Prezentarea modului de realizare a sistemului

Etape de lucru

1. Împărţirea clasei pe grupe

2. Distribuire sarcini
3. Distribuire truse Lego şi schemele de conectare
4. Programarea robotului.

La sfârşitul activităţii se completează următorul tabel:

Tipuri de elemente identificate în Funcţie îndeplinită Obseravţii

schemă
Element comparaţie

Regulator

Element de execuţie

Traductor

17