L5-6.

Caracteristicile mecanice naturale si artificiale

la motorul de curent continuu
cu excitaţie separată

l. Introducere.
O caracteristică mecanică la un motor electric este definită ca o relaţie între viteza
unghiulară a motorului şi momentul cuplului său electromagnetic Ω= f(M) în condiţiile în care
toţi ceilalţi parametri (U,f,R,φ,etc) se consideră constanţi.
Este vorba deci de o caracteristică statică.
Dacă ceilalţi parametri sunt constanţi şi anume au valori nominale atunci este vorba de
o caracteristică naturală (c.m.n.), dar dacă unul dintre parametri este constant dar diferit de
valoarea sa nominală, atunci este vorba de o caracteristică mecanică artificială (c.m.a.).
Din relaţia vitezei unghiulare pentru motoarele de curent continuu cu excitaţie separată
în care notaţiile sunt cele uzuale, şi care reprezintă de fapt expresia
analitica a caracteristici mecanice pentru motorul respectiv, rezulta ca se pot obţine trei tipuri
de caracteristici artificiale:
- prin modificarea tensiunii de alimentare a motorului se realizează caracteristica
mecanică artificială de tensiune (C.M. A.U.);
- prin modificarea rezistenţei din circuitul rotoric al motorului se realizează
caracteristica mecanică artificială reostatică (C.M.A.R.);
- prin modificarea fluxului (curentului) de excitaţie se realizează caracteristica
mecanică artificială de câmp (sau de flux) (C.M.A.C.);
In principiu se pot obţine o infinitate de caracteristici mecanice artificiale printr-o
modificare corespunzătoare a parametrilor menţionaţi, iar această modificare se poate realiza în
mod continuu sau în trepte.
Determinarea caracteristicilor mecanice naturală şi artificială se poate realiza la
motorul de c.c. cu excitaţie separată prin calcul luând în considerare unele valori ale
parametrilor motorului (adică o predeterminare a caracteristicilor mecanice), sau
experimentală luând în considerare o anumită schemă experimentală. Predeterminare
caracteristicilor mecanice este foarte avantajoasă mai ales în cazul motoarelor de puteri mari
pentru care ridicarea experimentală a caracteristicilor implică un stand corespunzător (cu
dotare de aparataje şi aparate pentru sarcini mari). Pe de altă parte ridicarea experimentală a
caracteristicilor poate pune în evidenţă şi unele efecte ce nu sunt evidenţiate în expresia
analitică din (1) cum sunt cele produse de reacţia indusului, saturaţia circuitului magnetic al
maşinii şi altele.
Din cele precedente rezulta că fiecare variantă de determinare a caracteristicilor
mecanice îşi are avantajele şi dezavantajele sale. în cele ce urmează se prezintă ambele
variante.
A. Predeterminare caracteristicilor mecanice
Pentru predeterminarea caracteristicilor mecanice se vor lua în considerare parametri
motorului din laborator (citite pe plăcuţa de fabricaţie şi/sau măsurate).
1. Motorul de c.c posedă două înfăşurări de excitaţie: de tensiune (derivaţie) şi de
curent (serie) iar in lucrare se va lua în considerare numai excitaţia de tensiune
pentru a fi folosită ca înfăşurare de excitaţie separată.
Metodologia pentru predeterminarea caracteristicilor mecanice este dată în cele ce
urmează.
 2. Caracteristica mecanică naturală (c.m.n)
- domeniul curentului de sarcină (0..In) se împarte în 6..8 valori Ij (j =1...8);
- se determină (neglijându-se efectul reacţie indusului):

în care nn se consideră în [ture/min];

- cu relaţiile:

se obţin perechile de valon (Ωj,Mj)(j = 1...8) pentru caracteristica mecanica naturală (c.m.n).
Se poate folosi tabelul de date:

3. Caracteristicile mecanice artificiale de tensiune (c.m.a.U.)

- se admite Ux < Un (x = 1,2,3), iar în rest se consideră Ie = Ien (deci Φ = Φn - excitaţie
separată!) respectiv Ra = Ran
se neglijează efectul indusului şi cu relaţiile:

se obţin perechile de valori (Ωj,Mj)(j = 1... 8) pentru caracteristica mecanică artificială de

tensiune, pentru Ux < Un
NB1. Curenţii Ij şi cuplurile Mj pot avea aceleaşi valori ca la punctul 2, iar tabelul de
date ce se va folosi este identic cu cel de la punctul 2 (cu specificarea tensiuni U x luate în
considerare).
4. Caracteristica mecanică artificială reostatică (c.m.a.R.)
- se admite Rax > Ran (de preferinţă se vor lua în considerare câteva valori x = 1,2,3
ale reostatuluî de pornire Rr care va juca şi rolul de reostat de reglaj (vezi în continuare figura
2), pentru ceilalţi parametri se admit valori nominale (deci (kΦ)n determinat cu relaţia (2));
U = Un;
- se neglijează efectul reacţie indusului şi cu relaţiile:

se stabilesc perechile de valon (Ωj,Mj)(j = 1. . . 8) pentru Φ

caracteristica mecanică artificială de rezistenţă An
Rax>Ran; Φn
NB2 Ca şi în cazul precedent curenţii Ij şi
Ax
cuplurile Mj pot avea aceleaşi valori cu cele de la
punctul 2; tabelul de date rămâne acelaşi cu
Φx
menţionarea rezistenţei Rax.
5. Caracteristica mecanică artificială de
flux (c.m.a.Φ)
se admite că punctul nominal de funcţionare
al maşinii se află în cotul curbei caracteristici magnetice
a maşinii Φ = f(Ie), figura 1, şi deci printr-o scădere
corespunzătoare a curentului de excitaţie pe porţiunea O Iex Ien Ie
liniară a acestei caracteristici (de exemplu pentru Φx =
2/3Φn) unde se
Fig. 1
poate admite o proporţionalitate între fluxul de excitaţie Φ (respectiv kΦ) şi curentul de
excitaţie Ie;
- - se neglijează efectul reacţie indusului şi cu relaţiile:

se stabilesc perechile de valori (Qj,Mj)(j = 1... 8) pentru caracteristica mecanică artificiala de

câmp, Φx > Φn ;
NB3. Curenţii Ij pot fii aceeaşi cu cei de la punctul 2, tabelul de date rămâne de
asemenea acelaşi cu menţionarea lui (kΦ)x.
In cadrul graficelor pentru (c.m.a.Φ) se va trasa şi hiperbola echilatera

vezi partea teoretică a cursului, în care Pn este puterea electromagnetică şi ea se poate

determina cu relaţia:
(Qn se determină cu relaţia (2), iar Mn cu relaţia (3) când Ij = In);
 Dând diverse valori vitezei unghiulare Ωj > Ωn, din relaţia

se obţin valorile cuplului electromagnetic pentru hiperbola limitativă (în sistemul de

coordonate (Ω0M)) din (7); o haşură la nivelul hiperbolei limitative va delimita zona normală
de lucru pentru (cm.a.Φ) de cea neadmisă.
NB4 dacă se pune problema de a găsi corespondenţa între fluxul de excitaţie al
maşinii, respectiv (kΦ)-ul maşinii şi curentul de excitaţie, atunci este necesară caracteristica sa
de mers în gol E(U0) = f(Ie).
Adică maşina se transformă în generator de c.c. cu excitaţie separată, acesta fiind
antrenat de un motor oarecare cu viteza unghiulară Ω* (vezi trasarea caracteristicilor la
maşinile de c.c). Având şirul de valori (Ej(U0j),Iej), (j = 1,2.. ,n) se poate stabili şirul de valori
((kΦ)j,Iej) ţinând
seama că:

Cu
ultimul şir de valon se poate trasa caracteristica (kΦ) = f(Ie) (de care de fapt avem nevoie în
calcule), iar din graficul acesteia se pot stabili corespondenţele de tipul (kΦ)↔f(Ie) pentru
maşina respectivă.
Caracteristica (kΦ) = f(Ie) se deosebeşte de caracteristica magnetică a maşinii Φ = f(Ie)
doar prin aceea că ordonatele caracteristici magnetice se înmulţesc cu constanta
(notaţiile sunt cele uzuale pentru maşina de c.c). Oricum pe porţiunea liniară a caracteristici
(kΦ) = f(Ie) se va putea nota proporţionalitatea dintre (kΦ) şi f(Ie).

6. Metodologia de lucru pentru prima parte a lucrării .

a) se vor preleva datele de pe plăcuţa de fabricaţie a maşinii;
b) se face determinarea circuitelor electrice ale maşinii precizând schema legăturilor
Ia cutia de borne a maşinii;
c) se vor determina unii parametri ai maşinii necesari în calculele de predeterminare a
caracteristicilor;
d) se vor efectua calcule de predeterminare a caracteristicilor mecanice. Studenţii vor
veni la laborator cu mijloace de calcul adecvate şi cu tabele de date pregătite (liniate);

7. Determinarea experimentală a caracteristicilor mecanice

Pentru determinare experimentală a caracteristicilor mecanice ale motorului de curent
Continuu cu excitaţie separata se va folosi următoarea schemă:
 P3 P1 Rp Q1
b
n A a
M
L+
M F 0…220 V cc
Ex sep
V P2
r L-
Rr
P4 A Q3
220 F1
P5
Q2 V T F2 230 V ca

W 0

Fig 2
Prezentarea schemei. Motorul M se alimentează de la o sursă de c.c. de 220V (pe
aiimentare la separatorul Ql nu se prevăd siguranţe fuzibile cum este normal pentru că se
contează pe siguranţele din tabloul de alimentare). In circuitul rotoric este prevăzut
ampermetrul PI şi voltmetrul P2 pentru controlul curentului de sarcină şi a tensiunii de
alimentare. Turometrul manual P3 permite măsurarea turaţiei motorului. O frână cu saboţi Fr
cuplată mecanic cu motorul poate realiza o sarcină corespunzătoare la arborele acestuia.
Circuitul de excitaţie al motorului (Ex. sep.) este echipat cu ampermetrul P4 şi
reostatul K, pentru controlul şi reglajul curentului de excitaţie Ie. Acest circuit se cuplează Ia o
sursă separată de c.c. prin intermediul separatorului Q2 şi a cablului W. Sursa de c.c. pentru
excitaţie este formată dint-o punte redresoare monofazată G a cărei tensiune de ieşire este
controlată cu voitmetrul P5. Alimentarea punţii redresoare G se face de la o sursă monofazată
de ca. de 220V prin intermediul separatorului Q3 şi autotransformatorului T.
In circuitul rotoric al motorului este prevăzut şi cu un reostat de pornire Rp care are
rolul de a limita vârful curentului de pornire la pornirea motorului, ulterior se va folosi pentru
caracteristicile mecanice ale motorului.
Pornirea schemei.
se închide Q3 şi se reglează autotransformatorul T până când redresorul G
debitează o tensiunea nominală indicată de P5 pentru înfăşurarea de excitaţie a motorului;
- se închide separatorul Q2 şi se aşează cursorul reostatului Rr pentru Rr = 0;
ampermetru P4 va indica în acest fel Ien;
- se controlează dacă frâna are saboţii total slăbiţi;
- se conectează Ql cu reostatul Rp pe poziţia „a" (valoare maximă a reostatului de
pornire) şi pe măsură ce motorul prinde turaţie cursorul lui Rp se deplasează spre poziţia „b";
- după terminarea procesului de pornire al motorului (Rp = 0) se verifică dacă
tensiunea d alimentare a motorului indicată de P2 este cea nominală;
NB5. La efectuarea legăturilor pentru circuitul rotoric şi de excitaţie de la cutia de
borne a motorului trebuie respectate strict polarităţile tensiunilor pentru că motorul nu admite
magnetizare decât într-un singur sens (circuit magnetic format din tole laminate la rece !).
Determinarea caracteristicilor mecanice pe calea experimentală
a) Caraeteristica mecanică naturală (c.m.n.)
- pentru curentul de excitaţie Ien se strâng saboţii frânei până la obţinerea curentului
de sarcină nominal în condiţiile tensiunii nominale de alimentare Un;
- se determină (kΦ)n cu relaţia (2);

4
pentru mai multe valori ale curentului de sarcină Ij < In (j = 1,2....8) (de preferinţă
cele stabilite la punctul A2 sau apropriate acestora) realizate prin diferite prestrângeri ale
frânei (Fr), se citesc turaţiile nj, după care se calculează vitezele unghiulare

- cu perechile de date(Ωj ,Mj = (kΦ)n, Ij) (11) se trasează caracteristica mecanică

naturală (trasarea printre puncte! după o alegere convenabilă a scărilor pentru Ω şi M);
b) Caracteristica mecanică artificială de tensiune (c.m.a.U)
- pentru un curent de excitaţie Ien (Rr = 0), se admite o tensiune de alimentare a
motorului Ux < Un şi Ux = constant;
- pentru mai multe valori ale curentului de sarcină Ij < In (j = 1...8) realizate prin
prestrângerile corespunzătoare ale saboţilor frânei Fr se citesc turaţiile nj, după care se
 calculează vitezele unghiulare

- cu perechile de date (Ωj, Mj = (kΦ)n, Ij) (12) se trasează caracteristica mecanică

artificiala de tensiune;
- se consideră 2,3 valori pentru Ux < Un;
c) Caracteristica mecanică artificială reostatică(c.m.a.R)
- se admite un curent de excitaţie nominal Ien şi o tensiune de alimentare nominală;
- cu ajutorul reostatului Rp se înseriază în circuitul rotoric o treaptă de rezistenţă
prestabilită (şi măsurată la punctul A);
- pentru diverse valori ale curentului de sarcină Ij (j = 1... 8) realizate cu ajutorul

frânei Fr, se citesc turaţiile nj după care se calculează vitezele unghiulare

 - cu perechile de date (Ωj, Mj = (kΦ)n, Ij) (13) se trasează caracteristica mecanică
artificială reostatică;
d) Caracteristica mecanică artificială de flux(c.m.a.Φ)
- se micşorează curentul de excitaţie prin creşterea lui Rr (Iex < 2/3 Ien);

, respectiv

- ceilalţi parametri rămân nominali (Ran Un);

- se stabilesc diverse valori ale curentului de sarcină Ij (j = 1... 8) fără a depăşi
valoarea nominală In citind simultan turaţiile n,, după care se calculează vitezele unghiulare

- cu perechile de date (Ωj, Mj = (kΦ)n, Ij) (15) se trasează caracteristica mecanică

artificială de flux;

- pentru o altă valoare Iex < Im se reia toată metodologia;

NB 6 Normal factorul (kΦ)j determinat prin (14) trebuie să fie o mărime constantă
pentru că curentul de excitaţie Ies odată fixat (excitaţie separată) este necesar ca Φx, respectiv
(kΦx să rămână constant. Pot apare numai influenţe ale reacţiei indusului (dacă exclud erorile
la citirea aparatelor). într-o măsură oarecare această observaţie est valabilă şi pentru celelalte
caracteristici mecanice artificiale inclusiv cea naturală.
Încheierea lucrării.
- se recomandă trasarea perechilor de caracteristici predeterminate şi cele
determinate pe acelaşi grafic;
- după realizarea graficelor se vor trage concluzii asupra caracteristicilor;
- în final se vor face observaţii asupra lucrării;
În vederea realizării lucrării in timp util (două şedinţe: I- predeterminarea
caracteristicilor mecanice, 2- determinarea experimentală) se cere din partea studenţilor o
bună pregătire şi o cât mai bună organizare la platforma de lucru (cu o documentare asupra
maşinii şi a aparatajelor cu care urmează să se lucreze).

INTREBĂRI DE VERIFICARE.
1.- Ce se înţelege, în general, printr-o caracteristică mecanică a unei maşini, respectiv
prin caracteristica mecanică naturală şi cea artificială ? Să se explice de ce numărul
caracteristicilor mecanice artificiale poate fi infinit, iar caracteristica mecanică naturală nu
poate fi de cât unitară.
2.- Câte tipuri de caracteristici mecanice artificiale pot exista la motorul de curent
continuu cu excitaţia separată. Justificaţi răspunsul.
3.- Câte posibilităţi există, în general, pentru determinarea caracteristicilor mecanice
ale motorului de c.c. cu excitaţia separată ? Sa se prezintele avantajele/dezavantajele fiecărei
variante.
4.- Să se prezinte metodologia pentru predeterminarea caracteristicii mecanice
naturale a motorului de c.c. cu excitaţia separată.
5.- Idem pentru predeterminarea caracteristicii mecanice artificiale de tensiune
6.- Idem pentru predeterminarea caracteristicii mecanice artificiale reostatice. De ce
este denumită „reostatică” ?
7.- Idem pentru predeterminarea caracteristicii mecanice artificiale de câmp. Cum se
justifică hiperbola echilateră Pn=const în cadrul acestui tip de caracteristică artificială ?
8.- Ce elemente specifice apar când se caută găsirea unei relaţii dintre fluxul de
excitaţie Φ, respectiv (kΦ) şi curentul de excitaţie Ie, la maşina de c.c. cu excitaţia se parată ?
9.- Să se propună o metodologie generala de lucru pentru predeterminarea
caracteristicilor mecanice naturală şi artificaiale la motorul de c.c. cu excitaţia separată.
10.- Să se prezintă în detaliu schema de prncipiu pentru determinarea experimentală a
caracteristicilor mecanice naturală şi arificiale pentru un motor de c.c. cu excitaţia separată.
Sa se explice pe scurt funcţionarea schemei.
11.- Să se prezinte metodologia de lucru pentru determinarea experimentală a
caracteristicii mecanice naturale (dacă se consideră utilă prezentarea schemei de lucru pentru
unele explicaţii, se recomandă reprezentarea acesteia, dar explicaţiile conform cu schemă se
vor limita strict la subiectul acestui punct)
12.- Să se prezinte metodologia de lucru pentru determinarea experimentală a
caracteristicii mecanice artificiale de tensiune (idem completarea de la punctul 11).
13.- Sa se prezinte metodologia de lucru pentru determinarea experimentală a
caracteristicii mecanice artificiale reostatice (idem completarea de la punctul 11).
14.- Să se prezinte metodologia de lucru pentru determinarea experimentală a
caracteristicii mecanice artificiale de flux sau de câmp (idem completarea de la punctul 11).
15.- Să se explice necesitatea reostatului Rp din cadrul figurii 2. Printr-o analiză atentă
a schemei şi a metodologiilor de lucru cu aceasta, reostatul Rp mai este necesr în cadrul
schemei experimentale dacă susrsa de tensiune pentru alimentarea motorului este reglabilă în
limite largi ?
16.- Să se explice necesitatea autotransformatorul T din cadrul schemei din figura 2.
Dacă autotransformatorul T poate reglat în limite largi de tensiune, poate fi eliminat reostatul
de reglaj Rr ?
17.- Cum se explică că la pornirea schemei din figura 2, trebuie respectată exact
ordinea de conectare Q3 → Q2 → Q1 şi nu altfel ?
18.- Ce se întâmplă dacă în timpul experimentărilor (deci, cu motorul alimentat la
sursa de c.c.!) se „arde” fuzibilul F1 şi/sau F2 ? Ce măsură trebuie întreprinsă cât mai rapid
posibil ?
19.- Cum se aleg aparatele de măsură şi aparatajele respective, pentru circuitul de
excitaţie al motorului pentru shema din figura 2 ?
20.- Cum se aleg aparatele de măsură şi aparatajele respective pentru circuitul de
„forţă” al schemei din figura 2 ?
21.- Pentru a proteja ampermetrul P1 impotriva şocului curentului de pornire, se poate
realiza „şuntarea” bornelor aparatului; în acest caz mai este necesar reostatul de pornire Rp ?
22.- Să se explice de ce este necesară conectarea corectă a polarităţilor sursei de
tensiune la bornele motorului, cu care se realizează trasarea caracteristicilor mecanice ?
23.- Ce alte modalităţi se mai pot folosi, în cadrul acestei lucrări, pentru măsurarea
turaţiei motorului ? Justificaţi răspunsul.
24.- Să se explice de ce sunt necesare aparatele de măsură P4(ampermetru) şi
P5(voltmetru) din cadrul circuitului de excitaţie al motorului M (schema figura 2).
25.- Dacă maşina de c.c. cu care se lucrează (schema fig.2) este cu exitaţia mixtă (6
borne în cutia de borne !) cum se va identifica circutul de excităţie ce va fi folosit drept
„circuit de excitaţie separată” în cadrul lucrării date ?