Fizică generală

Marius VOLMER
 Noţiuni fundamentale ale Fizicii
Fenomen fizic
Mărime fizică şi măsurare
Ex.: masa, temperatura, viteza, sarcina electrică, etc.
Măsurarea este un proces prin care se compară mărimea fizică respectivă cu o
mărime bine definită, de aceeaşi natură, ce a fost aleasă ca unitate de măsură.
Această comparare (măsurare) se realizează cu ajutorul unui instrument de măsură.

Sistemul Internaţional de Măsură (SI)

Pentru a indica valori numerice foarte mari/foarte mici se folosesc multipli/submultipli

Exemplu: 1 km = 103 m, 1 mm = 10-3 m, etc.

1. Mecanica Clasică
1.1. Marimi fizice

Scalari – marimi fizice care pot fi descrise complet printr-un numar

(valoare numerică).
Exemple: timp, masă, volum, temperatura, presiunea, energia, lucrul
mecanic, etc.
Vectori – mărimi fizice care sunt complet descrise prin mărime (modul),
directie și sens (orientare)
Exemple: forța, viteza, acceleratia, impuls, moment cinetic, momentul
forței, gradient, etc.

În general, dimensiunea oricărei mărimi fizice (MF) din mecanică poate fi scrisă sub forma:

[MF]= Lα M β T γ unde α, β şi γ sunt numere.

Vectori – aspecte fundamentale

Reprezentare: a A B

https://phet.colorado.edu/sims/html/vector-addition/latest/vector-addition_en.html

Adunarea și scăderea vectorilor

 
 a +b
b
 
a −b
 
a +b
  
 
a a θ a
b b
Adunarea Scăderea
Descompunerea vectorilor intr-un sistem de coordonate Cartezian

  
i = j = k = 1 - vectori unitate (versori)
Produs scalar
a
Rezultatul este un scalar θ
b
   
c = a  b = a  b  cos θ este unghiul dintre vectorii a si b

Modulul unui vector:

   
a  a = a  a = a x2 + a y2 + a z2

Produs vectorial
    
c = a  b ; c = a  b  sin 

sau   
i j k
  
c = a  b = ax ay az
bx by bz
Câmp vectorial
1.2. CINEMATICA PUNCTULUI MATERIAL
Cinematica studiază mişcarea în spațiu şi timp făcând abstracție de cauzele mişcării.
Miscarea unei particule (punct material) este complet descrisa de către:
- 3 coordonate spatiale (x, y, z) ➔ vector de pozitie
- 1 coordonată temporală (timp)

r = r (t )
r = rxy + rz
z (t )k
   
rz r (t ) = x(t )i + y (t ) j + z (t )k
traiectorie
k y (t ) j   
j i , j , k - vectori unitate (versori)
i   
i = j = k =1
rxy
x(t )i
Sistem de coordonate Cartezian
+ ceas r 2 (t ) = x 2 + y 2 + z 2
Sistem de referință
 Vectorul viteză

r - vector deplasare
Uzual:
r  distanta (lungimea traiectoriei)
traiectoria Distanta


r
r
Prin definitie:
vmedie = m/s Deplasare
Vectorul viteză medie t vmedie
Când Δt ➔ 0, rf devine foarte aproape de ri
- vectorul viteză r dr
momentană (instantanee) v ( t ) = lim = =r m/s
t →0 t dt
   
Cum r (t ) = x(t )i + y (t ) j + z (t )k
dx dy dz
- Ex: mișcare bidimensională avem v ( t ) = i+ j + k = vx i + v y j + vz k
dt dt dt
Vectorul accelerație
O particulă care se mișcă astfel incât viteza crește sau scade sau își modifică
orientarea suferă o mișcare accelerată.

v
- vectorul acceleratie medie: amedie =
t
 
 v dv
Acceleratia instantanee (momentană) a = lim =
 t →0 t dt
a = (a x (t ), a y (t ), a z (t ) )

 
v = v u u ( t ) - vector unitate – orientarea vitezei, v
 
dv  dv du   v2
=u +v = at + a n cu an =
dt dt dt R
 - at – acceleratie tangentială; an - acceleratie normală
du 
⊥u - R este raza de curbură a traiectoriei in punctul respectiv
dt
Pe traiectorie liniară, R →   an → 0
În concluzie:

dr dx dy dz
v= = i+ j + k = vx i + v y j + vz k [m/s]
dt dt dt dt
- Este tangentă la traiectorie

dv d 2 x d2y d 2z d 2r
a= = 2 i + 2 j + 2 k = 2 [m/s2]
dt dt dt dt dt
Exemple

Intr-o statie de metrou, scara rulanta, inclinata cu unghiul α=30° fata de orizontala, are o
viteza v=0,8 m/s. Stiind timpul t= 1,0 min in care un om este urcat cu scara la suprafata, sa
se afle la ce adancime, h, se afla linia de metrou.

Intr-o miscare uniform variata (a=ct.) in timpul t=10 s corpul parcurge distanta d=18 m,
viteza lui crescand de n=5 ori. Care este acceleratia corpului?
 1.3. Dinamica punctului material
Forta – element fundamental in definirea miscarii punctului material

(i) Forte de contact

(ii) Forte cu actiune la distanta:
- forta gravitationala
- forta electromagnetica

Se cunosc 4 tipuri de forte fundamentale

In unitati arbitrare, comparativ cu forta tare, aceste forte sunt:

Forta tare 1 Raza de actiune: 10-15 m

Forta electromagnetica ~10-2 Raza de actiune: ∞
Forta slaba ~10-13 Raza de actiune: 10-18 m
Forta gravitationala ~10-38 Raza de actiune : ∞
1.3.1. Principiile fundamentale ale dinamicii (dinamica punctului material)
a. Principiul inerţiei
Principiul inerţiei a fost formulat prima dată de Galilei şi este cunoscut sub forma următoare:
"Un corp îşi păstrează starea de repaus sau de mişcare rectilinie şi uniformă atâta timp cât
asupra lui nu se exercită nici o forţă, sau dacă rezultanta tuturor forţelor este zero".

Forţa este o mărime vectorială, având ca unitate de măsură în SI 1 Newton, [F]SI = 1 N.

Prin intermediul forţelor, corpurile acţionează unele asupra altora, transmiţând mişcarea
mecanică. Câmpurile de forţe sunt şi ele răspunzătoare de transmiterea interacţiunilor
mecanice.
Mişcarea unui corp asupra căruia acţionează mai multe forţe a căror rezultantă este nulă sau
asupra căruia nu acţionează nici o forţă se numeşte mişcare inerţială.
Toate sistemele de referinţă ce se mişcă rectiliniu şi uniform se numesc sisteme de referinţă
inerţiale. In aceste sisteme de referinţă este valabil principiul inerţiei.

b. Principiul forţei sau a doua lege a dinamicii

Newton a descoperit faptul că o forţă care acţionează asupra unui corp îi imprimă acestuia o
acceleraţie, proporţională cu forţa şi invers proporţională cu masa corpului. De aceea el a
scris legea a doua a dinamicii sub forma
F = ma
Masa, m, este o măsură a cantităţii de materie conţinută în corp.
Cantitatea de mişcare sau impulsul unui corp se defineşte ca produsul dintre masa
şi vectorul viteză al corpului
 
p = mv
dp dv
Dacă masa, m, este constantă ➔ F= =m = ma
dt dt
Legea fundamentală a dinamicii
 
d 2r 
sau F = m = ma
dt 2
c. Principiul acţiunii şi reacţiunii
Oricărei acţiuni i se opune întotdeauna o reacţiune egală în modul şi de sens contrar
 
FAB = − FBA
d. Principiul independenţei acţiunii forţelor
- posibilitatea înlocuirii unui ansamblu de forţe, F1, F2 , ...,Fn , prin rezultanta lor
Exemple
1. Un plug este tras uniform de doua tractoare, ca in figura, tensiunea din fiecare cablu
fiind T=10 kN. Care este forta de rezistenta din partea solului?

Fr + T1 + T2 = 0  2T cos ( / 6 ) = Fr  Fr = ...

2. Cu ce acceleratie trebuie ridicat vertical in sus un corp cu ajutorul unui fir, pentru ca
tensiunea din fir sa fie de n=3 ori mai mare decat greutatea corpului? g=10 m/s2
3. Un camion de masa m1=3,0 t tracteaza accelerat o remorca de masa m2=2,0 t. Tensiunea
din cablul de remorcare este T=1,0 kN. Considerand ca fortele de rezistenta sunt
proportionale cu greutatile, sa se afle forta de tractiune dezvoltata de motorul camionului.
1.3.2. Teoreme generale în dinamica punctului material
a. Teorema impulsului

Legea fundamentală a dinamicii

Dacă forţa este constantă, impulsul

mecanic va creşte în timp

Dacă forţa netă este nulă, atunci impulsul mecanic rămâne constant:

  
dp  
Fext =  F j = 0  = 0 ; p =  pi = ct.
j dt i
Teorema conservării impulsului mecanic: Impulsul mecanic al punctului material este
constant dacă asupra acestuia nu acţionează forţe, sau dacă rezultanta lor este nulă
Această teoremă de conservare se extinde şi asupra sistemelor de puncte materiale: într-un
sistem fizic izolat faţă de mediu, sau dacă rezultanta forţelor exterioare exercitate asupra
sistemului este nulă, impulsul mecanic al sistemului se conservă.
Aplicatie studiul ciocnirilor dintre corpuri (ciocniri elastice, plastice, partial elastice)
 b. Teorema momentului cinetic

J - momentul cinetic al punctului material

J
J =rp [J]SI = 1 kg m2 s-1=1 J s

   Momentul unei forţe care acţionează

M = rF asupra punctului material în raport cu
un pol

Teorema momentului cinetic

dJ d dr d dJ
J = ( r  mv ) =  mv + r  ( mv ) = r  F = M M=
dt dt dt dt dt

Dacă momentul forţei este nul: M =0 J = const.
- teorema conservării momentului cinetic
  
r   r
In cazul unei forte centrale F = F (r ) M = r  F (r ) = 0 J = const.
r r
- cazul miscarii planetare, electronii in jurul nucleului, etc.
 c. Energia mecanică şi teoremele energiei
c1. Energia cinetică

F
θ dL = Fdr = F  dr  cos 
traiectoria
Lucrul mecanic elementar efectuat de o
forţă pentru o deplasare foarte mica dr

[L]SI = 1 J=1 N m

1 2
Energia cinetică EC = mv
2
dp 1  1 
Teorema variaţiei energiei cinetice dL = vdt = d (mv )v = d  mv 2  = d  mv 2 
dt 2  2 

Daca L>0 ➔ EC creste

Daca L=0 ➔ EC=constanta
Daca L<0 ➔ EC scade (ex. lucrul mec. de frecare
 Coeficienti de frecare statica µS
Static friction,
Materials
Dry & clean
Ff =   N
Aluminum Steel 0.61
Copper Steel 0.53 N – forta de apasare
Brass (alamă) Steel 0.51 normala pe suprafata
Cast iron (fontă) Copper 1.05
Cast iron Zinc 0.85
Concrete (wet) Rubber 0.30
Concrete (dry) Rubber 1.0
Concrete Wood 0.62
Copper Glass 0.68
Glass Glass 0.94
Metal Wood 0.2-0.6
Polythene Steel 0.2
Steel Steel 0.80
Steel Teflon 0.04
Teflon Teflon 0.04
Wood Wood 0.25-0.5
Aplicatia 1: Studiul ciocnirilor – caz unidimensional
a) Ciocniri elastice

Aplicand conservarea impulsului si a energiei cinetice:

pi=pf
Eci=Ecf

b) Ciocniri plastice

Aplicand conservarea impulsului (energia cinetica nu se conserva):

 Aplicatia 2
Ce lucru mecanic trebuie efectuat de catre forta de tractiune, Ft, pentru a mari
viteza unui mobil de la v1=2 m/s la v2=6 m/s pe o distanta d=20 m, daca forta de
frecare este Ff =2 N. Masa corpului este m=2 kg.

v1 v2
N
Ft
Ff
x1 x2
G
d

Se aplica teorema energiei cinetice (FN=Ft-Ff – forta neta):

mv22 mv12 mv22 mv12

EC = LFN  − = ( Ft − Ff )  d  LFt = Ft  d = − + Ff  d
2 2 2 2

Suplimentar: stiind LFt determinati forta de tractiune, Ft, si acceleratia corpului, a

LFt Ft − Ff
Ft = = ...  a = = ...
d m
c2. Energia potențială
Se constată că, în anumite cazuri, lucrul mecanic
efectuat asupra punctului material nu depinde de
F
forma drumului parcurs, ci numai de poziţia iniţială
şi finală: 1, 2

forţele sunt conservative, iar câmpul de forţe repectiv

este un câmp conservativ (câmp potential)

Lucrul mecanic efectuat de forţele câmpului potenţial se poate scrie şi sub forma:

U(r1) si U(r2) sunt energiile potenţiale ale punctului material în punctele 1 şi 2 ale traiectoriei

- lucrul mecanic efectuat de forţele conservative se realizează pe seama scăderii

energiei potenţiale a punctului material:
- pentru deplasări infinit mici:

- se poate spune că forţele conservative derivă din potenţiale, adică din energii potenţiale:
gradientul energiei potenţiale

Exemple de câmpuri potenţiale

1. Câmpul gravitaţional

(in modul) L =  F (r )dr


- mai exact:
 
mM r γ=6.67259∙10-11 m3kg-1s-2 constanta gravitationala (constanta
F = −  2 
r r atracției universale)
r2 → 
r2  mM
1 1 1
U P = − m M  2 dr =  m M  −  WP (r ) = −
r r
r1  r2 r1  r1 = r Energia potentiala
L = −U p
 2. Câmpul forţelor elastice
Energia potenţială este

Energia mecanică

Dacă asupra punctului material acţionează forţe neconservative, energia mecanică nu

rămâne constantă. Exemple de forţe neconservative sunt: forţa de tracţiune (duce la
creşterea energiei mecanice) şi forţa de frecare (duce la scăderea energiei mecanice).

Teorema conservării energiei mecanice: în cazul mişcării în câmpuri de forţe conservative,

energia mecanică a punctului material rămâne constantă.
Experiment - Henry Cavendish (1738-1810)

Torsion balance

Cavendish's equipment was remarkably sensitive for its time. The force involved in
twisting the torsion balance was very small, 1.47 x 10–7 N, about 1/50,000,000 of
the weight of the small balls or roughly the weight of a large grain of sand.
Exemplul 2-1

• Un inotator de masa m sare de

pe o platforma aflata la inaltimea
h=10.0 m deasupra apei.
Neglijam frecarea cu aerul.
• (a) Calculati viteza acestuia la
inaltimea h=5.0 m deasupra apei.
• (b) Calculati viteza cand atinge
apa.
(a)
h mv 2 h v2
mgh = mg +  g =  v = gh = 10 (if g = 10 m / s 2 )
2 2 2 2
(b)
mv 2 v2
mgh = mg  0 +  gh =  v = 2 gh = 10 2 (if g = 10 m / s 2 )
2 2
Exemplul 2-2

Un corp aluneca fara frecare pe bucla de mai jos. Aceasta porneste din repaus de
la inaltimea h = 3,30R unde R=0.2 m iar g=10 m/s2

a) Care este viteza corpului in punctul A

b) Cat de mare este forta de apasare normala
asupra corpului in punctul A daca m=5.20 grame?
c) Cat de mare este forta de apasare normala asupra
corpului in punctul B inainte ca acesta sa paraseasca
bucla?

mv A2 mv A2 mv A2
a) mgh = mg  2 R + 2  mg  3,3R = mg  2 R + 2  mg 1,3R = 2  v A = 2, 6 gR
mv A2
b) N A = mg −
R
mvB2 mvB2
c) N B = mg + unde mg  3,3R =
R 2
Exemplul 2-3
Un corp de masa m=0,5 kg se afla pe o suprafata orizontala fara
frecare. Acesta este este impins spre stanga comprimand cu xi=10 cm
un resort cu constanta elastica k = 625 N/m, ca in figura (pozitia A).
Apoi este eliberat si proiectat spre planul invlinat.
• (a) Gasiti distanta maxima, d, parcursa de corp pe planul inclinat,
fara frecare, daca θ = 30°(pozitia C).
• (b) Care este viteza corpului la jumatatea distantei d pe planul
inclinat (poz. B)?
• (c) (OPTIONAL) Rezolvati (a) si (b) daca µ=0.1 pe planul inclinat
si µ=0 pe suprafata orizontala.
Sfat: utilizati legea de conservare a energiei.

k  xi2 k  xi2 k  xi2

a) E A = EC  2 = mgh  2 = mgd sin   d = 2mg sin 

b) E A = EB  k  x 2
d mv 2
k  x 2
k  x 2
mv 2
i
= mg sin  + B
 i
= mg i
sin  + B
 vB = ...
2 2 2 2 2mg sin  2