Campul magnetic

https://www.edumedia-sciences.com/en/media/108-rowlands-disk
https://phet.colorado.edu/en/simulation/magnets-and-electromagnets
Interactiunea dintre sarcinile fixe este definita complet de legea lui Coulomb.
In cazul sarcinilor in miscare legea lui Coulomb nu poate descrie complet
interactiunile dintre acestea.
Spre exemplu, s-a observat ca sarcinile electrice aflate in miscare interactioneaza
intre ele si daca sunt ecranate, adica interactiile mediate de campul electric nu se
pot manifesta. O asemenea situatie apare, de fapt, cand prin conductoare circula
curent electric. In acest caz, campul electric al electronilor aflati in miscare este
neutralizat de catre sarcinile electrice de semn opus din conductor (ionii). Prin
urmare, forta de interactie dintre conductoarele prin care circula curent electric nu
mai este de natura electrica; Spre exemplu poate sa apara o forta de interactie
dintre un conductor prin care circula un current si o bucata de minereu numita
magnetita. Aceasta bucata de magnetita poate sa atraga o bucata de fier.
Aceasta forta se spune ca este de natura magnetica

Exemplu privind interactiunea dintre 2 conductori

paraleli foarte lungi prin care circula curentii I1 si
I2 in acelasi sens si in sensuri opuse.
Scurt istoric

- termenul de magnetit este folosit pentru prima oară în 1845 de geologul și

mineralogul austriac Wilhelm Ritter von Haidinger (1795-1871).
- In China, proprietățile magnetice a mineralului sunt cunoscute deja în secolul XI î.e.n.
- Prima menționare a mineralului ca magnetis în Europa o face filozoful și naturalistul
grec Theophrastos din Eresos (390-371 î.e.n.) ulterior este amintit de Plinius ca
magnes mineral găsit de un cioban pe muntele Ida (azi pe teritoriul Turciei) piatră care
rămâne lipită de vârful metalic al toiagului ciobanului.
Plinius clasifică aceste pietre magnetice ca feminine sau masculine după felul cum se
atrag sau resping între ele.
- Un mineral cu aspect asemănător având însă culoarea alba si neavând proprietăți
magnetice va fi numit Magnezit MgCO3. Probabil de aici provine și denumirea unei
regiuni din Grecia Magnezia din Thesalia.
 Forta de interactie dintre 2 conductori paraleli prin care circula current:

r r 0 I1 I 2 1
Fm = l 0 0 = 0 = 4 10−7 NA −2
2 r c2 permeabilitate magnetica a
l F1 + F2 = 0 vidului
F1 = F2 = Fm ε0= 8.85∙10-12 F/m
Fig. 1 c = 2.99792458∙108 m/s
0 I1
conceptul campului magnetic dFm =  I 2  dl expresia fortei
2 r magnetice pentru o
Campul magnetic B lungime foarte mica dl

dFm = BIdl B – inductie magnetica [T]

F = qE + qv  B - forta Lorentz generalizata v - viteza sarcinii electrice

daca E=0
q B
dFm = Idl  B , cu I = , dl = vdt θ
dt I l
In camp magnetic uniform, B = ct. peste tot in spatiu: Fm Fm = B  I  l sin 
q - se poate calcula expresia fortei magnetice ce actioneaza
Fm = I  l  B , cu I = , l = vdt asupra unui conductor prin care circula current; se poate
dt determina si orientarea fortei. Ca exemplu, vezi Fig.1
Campul magnetic produs de conductoare (doua situatii fundamentale):
Conductor liniar Conductor circular (spira - loop)
The current loop

0 I r
B= 0 I
2 r B=N
2R
https://iwant2study.org/ospsg/index.php/interactive-
resources/physics/05-electricity-and-magnetism/08-
electromagnetism/702-magneticfieldfromloops

Forma liniilor de camp magnetic generate de curenti

Fluxul campului magnetic
In general:
- sugestiv, reprezinta numarul de linii
 =  BdS de camp magnetic ce strabat
S S suprafata S
dS
Daca B=uniform:
B B
S  = B  S = B  S  cos 
θ

Similitudinea dintre campul magnetic creat de o bobina (spire circulare alaturate)

si cel creat de un magnet

- permite intelegerea raspunsului substantelor plasate in camp magnetic

 Magnetizarea substantelor

Prin analogie cu raspunsul substantelor introduce in camp electric, se poate

studia si raspunsul substantelor introduse in camp magnetic: magnetizare

Atomul – compus din nucleu si invelis electronic; miscarea electronilor din invelisul
electronic poate fi asimilata unor curenti elementari (se mai numesc si curenti
moleculari) ce vor genera un camp magnetic.
- fiecare atom se poate comporta, in anumite conditii, ca un magnet elementar ce
poseda un moment magnetic dipolar m:
 
m = I  S [ A  m2 ]

m – moment magnetic dipolar

Miscarea orbitala (L) si cea de rotatie (S - spin) a unui electron

genereaza un moment magnetic orbital (µL) si unul de spin (µS)
 Magnetizarea, M

m1 m1
m3
m2 m3 m2
mi mi
V V
Bext=0 Bext
 
m = I  S [ A  m2 ]
De regula, cand Bext=0 ➔ M=0 pentru ca momentele
Def. magnetizarea:
magnetice elementare, mi, au orientari aleatorii.
1
M=
V
m i [A/m] Exceptie fac substantele feromagnetice (pe baza de Fe, Ni,
i Co si aliaje ale acestora) pentru care M≠0 cand Bext=0

intensitatea campului magnetic aplicat

Se introduce termenul H = B / 0 − M [A/m] (analogul lui E din electrostatica)

B = 0 H + 0 M inductia magnetica din material

B0  Bext = 0 H inductia magnetica in vid (exterior)
Relatia dintre M si H
 
M =H χ - susceptivitatea magnetica – analogie cu P =  0  E
    
B =  0 H +  0 M =  0 (1 +  )H = H
 =  0 (1 +  ) - μ este permeabilitate magnetica a mediului
- μ si χ nu depind de H pentru substante dia- si paramagnetice
- μ si χ depind de H pentru substante feromagnetice

 r =  / 0 = 1 +  permeabilitate magnetica relativa a mediului

Diamagnetism

- toate elements cu invelis electronic complet (numar par de electroni)

- toate gazele nobile, H2, cristale ionice NaCl, ...
- apa, ADN, majoritatea compusilor organici, cellule albe din sange, etc.
- Cu, Pb, Na, Ag, Hg, Au, Bi,…

 dia = −9.05  10 −6 apa  dia = −166  10 −6 bismut

 dia = −10.0 10 −6 Cu  dia = −400  10 −6 grafit pirolitic

O broscuta vie, levitand in camp magnetic intens B=16 T (cilindru cu diametrul de
32 mm) la “High Field Magnet Laboratory” Radboud University, Nijmegen, Olanda
 N S

S N

O foita de grafit pirolitic (~6 mm) deasupra unui aranjament de magnetic

permanenti cu neodym (cuburi cu latura de 5mm). Polii alterneaza

 dia = −1 pentru superconductor; de ce?

Paramagnetism
Atomii, moleculele poseda deja momente magnetice dar orientate aleatoriu la H=0
χ ~ 10−3 to 10−5

H
M = H = C  Legea lui Curie
T

a) Elemente: Al, Ba, Ca, O, Pt, Na, Sr, U, Mg, Tc (Technetium – artificial), Dy, W
b) Compusi – saruri ale elementelor de tranzitie din grupa d si f : sulfat de Cu
(CuSO4), Clorura ferica (FeCl3), Clorura de Mg (MnCl2)

Material χ (*10-5)
Wolfram (W) 6.8
Cesiu (Cs) 5.1
Aluminiu (Al) 2.2
Litiu (Li) 1.4
Magneziu (Mg) 1.2
Sodiu (Na) 0.72
Feromagnetism
Materiale pe baza de Fe, Ni, Co si aliaje ale acestora care prezinta magnetizare
spontana: prezinta un moment magnetic net in absenta campului magnetic.

Spinul electronilor este sursa principala a feromagnetismului si nu momentul

magnetic orbital (datorat miscarii orbitale a electronilor in jurul nucleului).
Intre atomi se stabileste o interactie speciala (de natura cuantica) ce face ca
momentele magnetice ale atomilor (sau compusilor) sa aiba aceeasi orientare la
nivel microscopic:
materialul va fi impartit in regiuni
microscopice (domenii magnetice) in care se
stabileste starea de magnetizare spontana
Procese de magnetizare; curba de histerezis

Curbe de histerezis: M=f(H) sau B=f(H)

Se remarca raspunsul neliniar al materialului in camp magnetic ➔ µ=f(H)

µ ~ 10-1000
HC – camp coercitiv – M=0 sau B=0
 Temperatura Curie, TC
Cand temperature creste, miscarea termica invinge starea de ordonare
datorata interactiei de schimb ➔ are loc tranzitia de la starea feromagnetica la
cea paramagntica: materialul nu mai prezinta comportarea tipica
feromagnetica. Masinile electrice cu miez magnetic nu ar mai putea functiona
la temperaturi >TC.

Temperaturi Curie pentru cateva materiale feromagnetice si ferimagnetice

Co – 1388 K, Fe – 1043 K, FeOFe2O3* - 858 K, NiOFe2O3* - 858 K, CuOFe2O3* -
728 K, MgOFe2O3* - 713 K, MnBi – 630 K, Ni – 627 K, MnSb – 587 K,
MnOFe2O3* - 573 K, Y3Fe5O12* - 560 K, CrO2 – 386 K, MnAs – 318 K, Gd – 292
K, Dy – 88 K, EuO – 69 K
* - materiale ferimagnetice
https://phet.colorado.edu/en/simulation/faradays-law
Inductia electromagnetica
https://phet.colorado.edu/en/simulation/faradays-law
d
Aspecte generale U ind = −
dt
Tensiunea electromotoare indusa intr-un contur inchis strabatut de  
fluxul magnetic Φ se exprima prin  =  BdS
 – flux magnetic S
Legea lui Faraday (legea
inductiei electromagnetice)
Lenz (1804-1865):
- curentul indus intr-un circuit inchis are o astfel de orientare (sens) incat se
opune variatiei fluxului magnetic inductor

Legea lui Faraday – un camp magnetic variabil genereaza un camp

electric.
- campul electric poate fi creat nu doar de catre sarcini electrice
dar si de catre un camp magnetic variabil sau un flux magnetic
variabil ce strabate un contur inchis.
Ilustrarea legii lui Lenz

Electromagnet

Inel de Cu

S
Sursa

Daca S – inchis ➔ inelul de Cu se misca la dreapta sau la stanga?

 Electromagnet

Inel de Cu

S
Sursa

S – inchis ➔ inelul de Cu se misca la... stanga

 Electromagnet

Inel de Cu

S
Sursa

S – sta inchis ➔ curent stationar in bobina

apoi
S – deschis ➔ inelul de Cu se misca la... (dreapta sau stanga?)
 Electromagnet

Inel de Cu

S
Sursa

S – deschis ➔ inelul de Cu se misca la... dreapta!

Aplicatii ale fenomenului inductiei electromagnetice

Citirea etichetelor (RFID tag)

Incarcare prin cuplaj inductiv: cele 2

bobine sunt foarte apropiate.
Exemplu: transformatorul electric
Transmiterea energiei folosind circuite
rezonante; ambele au aceeasi frecventa
proprie de oscilatie. Acest lucru permite
transmiterea energiei pe distante mai mari
si mai efficient decat in cazul cuplajului
inductiv (ex. transformatorul electric)
Generatorul de curent alternativ

 
 = NBS cos  t + 
 2

d  
e=− = NBS    sin  t + 
dt  2
Generatorul de curent alternativ (AC) vs. generatorul de current continuu (DC)

Transformatorul electric
Presupunem că ambele circuite ale
transformatorului au spirele înfășurate în același
sens și că au N1 respectiv N2 spire

d d e N V
e1 = − N1 , e2 = − N 2  1 = 1 = P ;  = BS
dt dt e2 N 2 VS
e1 −VP ; e2 −VS
Se poate considera că practic, puterea P1 din
primar și cea din secundar P2 sunt egale: P1 =P2
sau VPIP = VSIS,
VP I S N1
=  = k raport de transformare
VS I P N 2