Fenomene electrice

Resurse web:
https://phet.colorado.edu/en/simulation/charges-and-
fields
https://phet.colorado.edu/en/simulation/balloons-and-
static-electricity
https://phet.colorado.edu/en/simulation/coulombs-law
https://phet.colorado.edu/en/simulation/capacitor-lab-
basics
O furnica in chihlimbar
Sarcina electrică
Charles François du Fay (1698-1739): doua tipuri de electrizari sunt posibile in:
- materiale vitroase – sticla, mica
si in
- materials rasinoase – chihlimbar, guma, rasini, etc.
Cand sunt frecate de o bucata de stofa:
- corpurile de aceeasi natura, deci cu acelasi tip de electrizare se resping
- materialele vitroase si cele rasinoase devin electrizate in sens contrar intrucat
se atrag intre ele.

Fir de matase

tija de
tija
tijade
de
chihlimbar
chihlimbar
chihlimbar

tija de tija de
chihlimbar sticla
Deci, din observaţii empirice:
Electronul este o particulă subatomică fundamentală cu
sarcină electrică negativă, fiind simbolizat e-.
Numele de electron provine de la cuvântul grecesc chihlimbar, ήλεκτρον. Acest
material a jucat un rol esențial în descoperirea fenomenelor electrice. Grecii
antici știau, de exemplu, că dacă o bucată de chihlimbar este frecată cu o
bucată de blană, provoacă o sarcină electrică pe suprafața acestuia, care apoi
poate crea o scânteie când este adus aproape de un obiect legat la sol.
Electronul poartă o sarcină electrică negativă și este considerată ca o unitate
elementară (cuantă) de sarcină electrică a cărei valoare rezultă din legea
electrolizei a lui Faraday. me=9.11·10-31 kg, e=-1.6021892(46)∙10-19 C

Protonii (din grecescul πρῶτον = primul) sunt particule subatomice din nucleele
tuturor atomilor, având masa mp = 1,673·10−27 kg și sarcina electrică pozitivă qp=
e = 1,602·10−19 C

Un proton consta din 2 quarci cu sarcina +(2/3)∙|e|

si un quarc cu sarcina –(1/3)∙|e| ;
mp=1.672621777(74)×10−27 kg,
|e|=1.6021892(46)∙10-19 C
Neutronul este o particulă subatomică, fără nicio sarcină electrică și masă
(mn=1,675·10−27kg) puțin mai mare decât cea a protonului. Protonii și
neutronii constituie nucleele atomilor.

- consta din 2 quarci cu sarcina -(1/3)∙|e| si un

quarc cu sarcina +(2/3)∙|e|
Legea lui Coulomb (1785)

  q Q
FQ − q = Fq −Q = k 2
r
Daca cele doua sarcini au acelasi
semn, forta dintre ele este repulsiva,
daca au sarcini opuse, forta dintre ele
este atractiva.

Balanta de torsiune a lui Coulomb

Legea lui Coulomb (1785) - continuare 
 F12
  r12
1 q1q2 1 q1q2 r12
F12 = [N] F12 =
4 0 r12
2
4 0 r122 r12  q2
F21 
scalar vectorial q1 r21

   
 1 q1 r12   1 q2 r21   
F12 =  q2 F21 =  q1 F12 + F21 = 0
 4 0 r12 r12   4 0 r21 r21 
2 2
- Conform legii a-3-a a
lui Newton

Sarcinile q1 si q2 creeaza in spatiul inconjurator un camp, numit camp electric,

caracterizat prin intensitatea E.

Are o valoare definita in orice punct din spatiu – este un concept local

  1 Q r  
In general: E (r ) = F = qE q – sarcina
4 0 r 2 r
ε0 = 8.854187817.. × 10−12 F/m este permitivitatea electrica a vidului
 Principiul Superpozitiei
       
F3 = F13 + F23 si F = q E E = E13 + E23
   3 3

F3 = q3  E13 + q3  E23  
- generalizare:
E =  Ei
i

Campul creat de:

- doua sarcini, + si -

- o sarcina - o sarcina
pozitiva negativa
izolata izolata
Substante in camp electric
Dacă se introduce un conductor într-un câmp electric staţionar se produce, prin
influenţă, o separare de sarcini electrice, iar la atingerea stării de echilibru
sarcinile se află numai pe suprafaţa conductorului, aşa cum se poate vedea:

Conductor în câmp electric extern:

la început
după stabilirea echilibrului
Dacă se introduce un dielectric (izolator electric) într-un câmp electric acesta
suferă o polarizare dielectrică.
Inducţia electrică reprezintă câmpul electric din interiorul dielectricului şi se
poate caracteriza prin vectorul inducţie electrică:

Polarizarea dielectricului în câmp electric exterior:

izolatorul la început după stabilirea echililbrului

ε – permitivitatea dielectrica absoluta a mediului

 =  0 r
εr - permitivitatea dielectrica relativa a mediului; εr >1
 Potenţialul electric
Considerăm o sarcină electrică Q fixă. În câmpul electric creat de aceasta se
mişcă o sarcină q, numită corp de probă (sarcina de proba).
Să presupunem că sarcina q se deplasează pe traiectoria ei din punctul A în
punctul B, aşa cum se poate vedea în fig.

dL = Fdr = qE  dr
(B) rB
Qq dr
LAB = q  Edr = r r 2
dr F ( A)
4 0 A

rB
Qq  1  Qq  1 1 
LAB = −  =  − 
4 0  r  rA 4 0  rA rB 
Q 1
VA =
LAB Q 1 1 J  4 0 rA
=  −  = (VA − VB ) = U AB   = [V ]
q 4 0  rA rB  C  VB =
Q 1
UAB= Diferenta de potential 4 0 rB

+Q E -Q d – distanta dintre
In camp electric uniform, E=ct., ➔ UAB=E·d placile A si B
A B
 1J
Potenţialul electric este o mărime scalară şi este măsurat în Volţi, 1V=
1C
În general, putem exprima potenţialul electric într-un punct situat la distanţa r de
sarcina punctiformă Q prin:

- toate punctele situate la distanţa r de Q au acelaşi potenţial electric

- în jurul sarcinii electrice Q se formează o sferă de rază r pe care toate punctele
au acelaşi potenţial electric - suprafaţă echipotenţială
- in jurul sarcinii electrice punctiforme Q se află sfere concentrice echipotenţiale,
fiecăreia corespunzându-i o anumită valoare a potenţialului electric
In general, definim tensiunea electrică dintre două puncte ca fiind diferenţa
potenţialelor electrice ale celor două puncte considerate:

Energia electrostatică este egală cu produsul dintre diferenţa de potenţial şi

sarcina electrică de probă q:

Se constată că lucrul mecanic efectuat la deplasarea lui q între punctele A şi B este

independent de forma drumului dintre punctele A şi B şi depinde numai de capetele
drumului. De aceea, câmpul electric este un câmp potenţial.
 Condensatorul
– componenta electronica pasiva

Condensator cu placi plan paralele
Pe placi sunt stocate cantitati
egale de sarcina electrica: +Q si
–Q astfel incat sistemul, in
ansamblu este neutru din punct
de vedere electric
Q 1C 
C=  = 1 F  , in SI
U 1V  - Q este sarcina de pe armaturi
 0 r S
C=
d
d
Un dielectric (portocaliu) reduce
intensitatea campului electric dintre
armaturi si creste capacitatea C
- definitia capacitatii electrice
- U este diferenta de potential dintre acestea
Energia campului electrostatic – stocarea energiei

Lucrul mecanic necesar incarcarii condensatorului se va regasi ca energie

stocata intre armaturile acestuia

dq = C  dU
U C - condensator
1
dL = U  dq  dL = C  U  dU  L = C  UdU = CU 2 = WE
0
2
WE - energia stocata intre armaturile acestuia
S
 0 r S WE =
1  0 r S 2 1
U =  Sd
UU 1
=  E  E  ( Sd )
C=
d 2 d 2 d d 2
din U=E·d
1 S- suprafata armaturii
WE = Vdiel  ED = wE  V ; Vdiel = S  d Vdiel - volumul cuprins
2
intre armaturi
1
wE = ED - Densitatea de energie a campului electric
2
Exemplu: C=1000 F, U=100 V ➔ WE=0,5·1000·1002=0,5·107 J
Daca energia este eliberata in Δt=0,1 s ➔ P=WE/ Δt = 5·107 W = 50 MW!!
Daca energia este eliberata in Δt=100 s ➔ P=WE/ Δt = 5·104 W
 Q Q Q Q Q
U= si U = U1 + U 2 + ... + U n = + + ... + =
CS C1 C2 Cn C S

1 1 1 1 1 1
= + + ... +  =
CS C1 C2 Cn CS i Ci
Q – sarcina totala

Q = Q1 + Q2 + ... + Qn  CPU = C1U + C2U + ... + CnU

CP =  Ci
CP = C1 + C2 + ... + Cn i
Exemplu:

C D
CCD
C D

A B
C6

C145 = C1 + C4 + C5 = C + C + C = 3C
1 1 1 1 1 2 C
= + = + =  C23 =
C23 C2 C3 C C C 2
1 1 1 1 2 7 3C 3C 10C
= + = + =  CCD =  Cechiv = CCD + C6 = +C =
CCD C145 C23 3C C 3C 7 7 7
- supercapacitori (pana la 3000 Farazi);
- Aplicatii: stocare de energie pentru autovehicule, surse alternative de energie,
inlocuirea acumulatorilor in unele aplicatii in care este necesara o densitate mare
de energie si eliberarea rapida a acesteia, etc.