Curs 2

1
2
 Se pot distinge 3 regimuri:

◦ Sarcinile electrice sunt în repaus – electrostatica

◦ Sarcinile electrice sunt în mișcare uniformă – electrocinetica

◦ Sarcinile electrice sunt în mișcare variată – regimul variabil al

curentului electric

3
 Proprietățile sarcinii electrice:

◦ există două tipuri de sarcini: pozitivă și negativă

(neutralitatea materiei);

◦ sarcina electrică se conservă: suma algebrică a sarcinilor

oricărui sistem izolat este constantă

 q,i  q,i sist.izolat  const

◦ sarcina este cuantificată: q = ±n e unde n = 1, 2, 3…

4
 Legea lui Coulomb, rezumă următoarele concluzii experimentale:
◦ sarcinile de același semn se resping (F > 0), sarcinile de semn diferit se
atrag (F < 0);
◦ Forța de interacțiune acționează în lungul dreptei ce unește sarcinile;
◦ Forța este proporțională cu mărimea sarcinilor;
◦ Forța este invers proporțională cu pătratul distanței dintre sarcini, fiind o
forță centrală.
 Expresia matematică a legii lui Coulomb este:
 qq 
F  k 1 2 r12
3
r12

 unde constanta k depinde de sistemul de unități de măsură

adoptat: 1
 Cu k  și1    
0 r  0   8,85  10 12 m  2 N 1C 2
9
4  4  9  10

 ε0 permitivitatea absolută a vidului, se exprimă în mod curent în

F m-1.
 [q]SI =1C
5
 Câmpul electric – forma de existență a materiei
din jurul unei sarcini electrice, ce se manifestă
prin forțe electrice.

 Intensitatea câmpului electric (E): este egală cu

forța ce acționează asupra unității de sarcină de
proba q0: 
 F 1 q 
E 0
 3
r
q0 4  0 r

 cu r=distanța de la sarcina q generatoare de

câmp până în punctul în care se determină E

6
 liniile de câmp electric= curbele tangente în
orice punct la vectorul intensitatea câmpului
electric.
◦ Liniile de câmp electric încep întotdeauna pe
sarcina pozitivă și se termină pe sarcina negativă;
◦ Liniile de câmp sunt curbe deschise, ele nu se
intersectează niciodată.

7
 Câmpul electric poate fi:
◦ Omogen - dacă liniile de câmp sunt paralele și
echidistante (ex.: între două plăci plane, paralele și
infinite încărcate cu sarcini diferite ca semn).
◦ Neomogen (ex.: câmpul creat de o sarcină
punctiformă, un dipol)

 Câmpul E poate fi descris prin:

◦ Vectorul intensitate E (cantitativ)
◦ Potentialul electric (cantitativ)
◦ Liniile de câmp (calitativ)

8
9
Inducția câmpului electric

10
 Potențialul electric într-un punct al unui câmp
electric se definește ca fiind lucrul mecanic
efectuat pentru deplasarea unei sarcini de probă
de 1C din acel punct la infinit.

1J
  SI V 1V 
1C

11
 
d r    Ed r  E x dx  E y dy  E z dz 
d d d
 Ex  ; Ey  ; Ez  ; E  grad
dx dy dz =>

d d d
 grad  i j k
dx dy dz

Așa putem determina intensitatea cp. electric atunci când cunoaștem

potențialul electric.

12
13
14
total  0

total  0

15
=>

16
 Trebuie considerată prezenţa materiei în câmpul electric?

 Experienţele =>comportament diferit al substantelor in

câmp electric (în funcţie de natura substanţei)

 => Clasificarea substanţelor în două clase mari:

◦ Conductoare (apar prop. electrice in 10-6s – practic instantaneu)

◦ Izolatoare (se încarcă greu dar rămân un timp îndelungat în
starea de încărcare electrică)

◦ +semiconductoare.

17
 Conductoare:

◦ 1. metalele şi aliajele – conductoare

tipice, de clasa I
 conducţia electrică este asigurată de prezenţa
electronilor liberi, care se deplasează instantaneu în
reţea.
◦ 2. conductorii electrolitici şi gazele în
condiţiile unei descărcări electrice –
conductoare de clasa II.
 conducţia este asigurată prin ionii pozitivi şi
negativi.

18
 În interiorul corpurilor conductoare (metalice)
intensitatea câmpului electric este nulă, ca urmare
potențialul este constant
E  0 pt. conductoare de clasa I

  const
 La introducerea unui conductor în câmp, sarcinile
proprii ale corpului se redistribuie instantaneu într-un
asemenea mod încât câmpul interior care apare să
compenseze câmpul aplicat din exterior (ecranarea
+ +
).
+
+
+
+
+
+ +
+ +
+
+
+
+

19
 Intensitatea cp. electric este dată de teorema lui Coulomb.
Pe un corp conductor:
 d dq   cu   d q dS
E E
dS

dS


0
densitatea superficială de sarcină
0 0

 Prezența sarcinilor electrice pe corpurile conductoare

determină o presiune electrică:

 dS 
dF d q  E 2 0 2
p   
dS dS dS 2 0

 unde intensitatea câmpului electric s-a înlocuit cu  / 2 0

ca medie a câmpului exterior  /  0 şi interior (nul).

20
 Q q Q
 R  r   ; 
4 0 R 4 0 r S
 R 4R 2  r 4r 2 R 
   RR   rr   r
4 0 R 4 0 r r R
R  r R r

 Densitățile superficiale pe o suprafață metalică cu forma

neregulată se află în raport invers cu raportul razelor de
curbură
◦ Ex. paratrăsnetul legat la pământ
◦
◦ Repartiția diferită a sarcinilor pe corpuri cu geometrie
variabilă (vârfuri) poartă denumirea de efect de vârf

21
22