Curs 8

Petrescu Emil
Facultatea de Ingineria Sistemelor Biotehnice

1 Electrostatic¼
a
1.1 Sarcina electric¼
a
Sarcina electric¼
a este o m¼arime scalar¼
a care m¼asoar¼
a starea de electrizare a unui
corp. Exist¼a dou¼a tipuri de sarcin¼
a: una pozitiv¼
a (a protonilor) şi una negativ¼
a
(a electronilor). Unitatea sarcinii electrice este Coulombul (C). Cea mai mic¼ a
cantitate de sarcin¼a este sarcina e = 1; 6 10 19 C. Sarcina +e este sarcina
protonilor iar sarcina e este sarcina electronilor.

1.2 Legea lui Coulomb

Legea lui Coulomb este o lege experimental¼ a care a…rm¼ a c¼a: forţa de interacţie
dintre dou¼ a sarcini punctiforme este de atracţie dac¼ a sarcinile sunt de semne
contrare şi de respingere dac¼a sarcinile sunt de acelaşi fel; forţa acţioneaz¼ a de-a
lungul dreptei ce uneşte cele dou¼ a sarcini; m¼arimea forţei este invers proporţion-
al¼
a cu p¼atratul distanţei dintre sarcini şi este direct proporţional¼ a cu produsul
sarcinilor. Forma matematic¼ a a legii lui Coulomb în sistemul de unit¼ aţi inter-
naţional SI este:
1 q1 q2 ~r12
F~12 = 2 r (1)
4 "0 r12 12
12
unde "0 = 8; 854 10 C2 /N m2 este o constant¼
a numit¼
a permitivitatea vidu-

Figure 1: Forţa dintre dou¼

a sarcini electrice punctiforme de acelaşi semn.

1
 Figure 2: Vectorul intensitatea câmpului electric

lui. ~r12 : Forţa F~12 reprezint¼a forţa cu care sarcina q1 acţioneaz¼a asupra sarcinii
q2 . În Fig. 1 este reprezentat cazul când cele dou¼ a sarcini au acelaşi semna.
Se observ¼ a c¼a relaţia (1) pune în evidenţ¼a caracterul atractiv sau repulsiv al
forţei. Considerând c¼ a semnele sarcinilor sunt incluse în q1 şi q2 , când q1 q2 > 0
(adic¼ a ambele sarcini au acelaşi semn) F~12 are sensul vectorului ~r12 şi forţa este
repulsiv¼ a, iar când q1 q2 < 0 (sarcinile au semne contrare) F~12 are sens contrar
lui ~r12 şi forţa este atractiv¼a.

1.3 Câmp electric

Noţiunea de câmp se refer¼ a la cazul interacţiei când dou¼ a corpuri nu sunt în
contact. Astfel asupra unui corp l¼ asat liber deasupra p¼ amântului acţioneaz¼ ao
forţ¼
a. Spunem c¼ a acel corp se a‡a¼ în câmpul gravitaţional al p¼ amântului. Dac¼ a
un corp cu o sarcin¼ a foarte mic¼ a şi de dimensiuni foarte mici, numit corp de
prob¼ a, este adus în apropierea unor corpuri înc¼ arcate electric şi considerate …xe
asupra lui acţioneaz¼a o forţ¼
a. Spunem c¼ a în regiunea în care asupra corpului de
prob¼ a acţioneaz¼
a o forţ¼
a exist¼
a un câmp electric. Pentru a caracteriza câmpul
electric se de…neşte intensitatea câmpul electric într-un punct ca …ind:

~
~ =F
E (2)
q

unde F~ este forţa ce acţioneaz¼

a în punctul respectiv asupra corpului de prob¼ a
înc¼
arcat cu sarcinaq.
Un corp punctiform cu sarcina Q, creaz¼ a un câmp electric a c¼
arui intensitate
este (Fig. 2):
~
~ = F = Q ~r
E (3)
q 4 "0 r 2 r
şi
~ = jQj
jEj (4)
4 "r2
Pentru a obţine o reprezentare a câmpului electric, se pot de…ni liniile de
câmp, ca …ind curbele la care în …ecare punct vectorul intensitate câmp electric
este tangent. Sensul unei linii de câmp este sensul în care începe s¼ a se deplaseze o
sarcin¼a pozitiv¼
a pe linia de câmp când este l¼asat¼a liber¼
a. Liniile de câmp electric
pornesc de pe sarcinile înc¼ arcate pozitiv şi se termin¼ a pe sarcinile înc¼ arcate
negativ (Fig. 3). Ele nu se intersecteaz¼ a deoarece câmpul este de…nit în mod
univoc într-un punct dat.

2
 Figure 3: Linii de câmp electric.

1.4 Distribuţii continue de sarcini

Adesea distanţele dintre sarcinile unui grup de sarcini sunt mult mai mici decât
distanţa de la grupul de sarcini la punctul în care trebuie calculat¼a intensitatea
câmpului electric. În acest caz sistemul poate … modelat ca un sistem continuu
de sarcin¼a. Pentru a evalua câmpul electric creat de o distribuţie continu¼ a de
sarcin¼
a se utilizeaz¼
a urm¼atorul procedeu: se divizeaz¼ a distribuţia de sarcin¼
a în
elemente mici …ecare conţinând sarcina dq. Câmpul produs în P de sarcina
dintr-un element va …:
dE~ = 1 dq ~r (5)
4 "0 r2 r
Pentru a obţine intensitatea total¼
a se însumeaz¼ a contribuţiile aduse de …ecare
element. Pentru aceasta se integreaz¼ a relaţia (5) pe tot volumul în care se a‡a¼
sarcinile electrice: Z
~ 1 dq ~r
E= (6)
4 "0 r2 r
Dac¼
a not¼
am cu densitatea de sarcin¼
a şi se ţine cont c¼
a q = dv se obţine:
ZZZ
E~ = 1 (~r) ~r
dv (7)
4 "0 r 2 r
V r

1.5 Legea lui Gauss

Fluxul câmpului electric
Fie o suprafaţ¼
a S str¼
ab¼
atut¼ ~ (Fig 4a). Fluxul
a de un câmp electric uniform E
câmpului electric prin suprafaţa S se de…neşte ca:

3
Figure 4: a) Fluxul cîmpului electric b) Fluxul câmpului electric printr-o
suprafaţ¼
a elementar¼
a dS

~ n S = ES cos
= E~ (8)

unde ~n este normala pe suprafaţa S.

În cazul unui cîmp neuniform se împarte aceast¼ a suprafaţ¼
a în elemente mici
dS. Considerând unul din aceste elemente, normala pe acest element de ~n,
~ valoarea intensit¼
(Fig. 5b) şi E aţii câmpului electric pe acesta, ‡uxul electric
elementar este:
d = E~~ ndS = (EdS) cos (9)
Fluxul total prin suprafaţa S se obţine prin adunarea ‡uxurilor prin toate
elementele dS. Atunci:
ZZ ZZ
= ~
E~ndS = ~ S
Ed ~ (10)
S S

unde vectorul dS ~ se de…neşte ca dS

~ = ~ndS:
S¼
a consider¼
am un caz particular şi anume o sarcin¼ a în centrul unei sfere. În
orice punct al sferei modulul intensit¼
aţii câmpului electric este:
q
E=
4 "0 r 2
Fluxul electric elementar printr-o suprafaţ¼
a dS este:
d = EdS (11)
şi: ZZ ZZ
q q
= EdS = E dS = 4 r2 =
4 "0 r 2 "0
Rezult¼ a c¼
a ‡uxul printr-o suprafaţ¼
a sferic¼
a produs de sarcina din centru este
proporţional cu sarcina. Aceast¼ a proprietate se poate generaliza şi pentru o
suprafaţ¼
a închis¼
a oarecare anume:
ZZ
= ~ ndS = qint
E~ (12)
S "0
unde qint este sarcina din interiorul volumului închis de suprafaţa S:

4
Figure 5: a) Lucrul mecanic efectuat de câmpul produs o sarcin¼ a Q asupra unei
sarcini de prob¼
a q: b) Deplasarea unei sarcini de-a lungul unei curbe.

1.6 Potenţialul electric

1.6.1 Lucrul mecanic efectuat de câmpul electric.
Pentru simpli…care vom considera câmpul creat de o sarcin¼ a electric¼a Q în care
se deplaseaz¼a o sarcin¼a q de-a lungul unei linii de câmp de la distanţa r1 la
distanţa r2 > r1 : Presupunem în plus c¼
a cele dou¼a sarcini au acelaşi semn (Fig
5a). Lucrul mecanic elementar efectuat de câmp când sarcina este deplasat¼ a de
la r la r + dr este:
Qq
L = F dr = F dr = dr (13)
4 "0 r2
Atunci
Zr2
Qq dr Qq 1 1
L= = (14)
4 "0 r2 4 "0 r1 r2
r1

Relaţia (14) este valabil¼

a şi în cazul în care deplasarea sarcinii se face pe un
drum oarecare între dou¼ a puncte a‡ate la distanţele r1 şi r2 faţ¼
a de sarcina Q.
Deoarece lucrul mecanic nu depinde de drum, forţele electrostatice sunt forţe
conservative.
S¼
a consider¼ am deplasarea sarcinii q într-un câmp electric de-a lungul unei
curbe între dou¼a puncte (Fig 5b). Deplasarea in…nitezimal¼ a de-a lungul curbei
~
o vom nota cu dl: Lucrul mecanic elementar efectuat de câmpul electric este:
~ ~l = qE cos dl
L = q Ed (15)

Lucrul mecanic total este:

Z2
L12 = q ~ ~l
Ed (16)
1

Aceast¼a integral¼a este o integral¼

a curbilinie şi cum forţele electrostatice sunt
conservative, valoarea ei nu depinde de drum. Din acest motiv se poate de…ni
energia potenţial¼
a a sarcinii q în câmpul electric E. ~

5
 Z2
Ep = Ep2 Ep1 = L12 = q ~ ~l
Ed (17)
1

Energia potenţial¼a este de…nit¼a pân¼a la o constant¼a aditiv¼

a astfel c¼
a sem-
ni…caţie …zic¼
a are doar diferenţa ei. Din acest motiv se poate alege o poziţie de
referinţ¼
a în care energia potenţial¼
a este nul¼
a. Dac¼a se consider¼a punctul 2 ca
punct de referinţ¼a (R) Ep2 = 0. Atunci:

ZR
Ep1 = L1R = q Ed~ ~l (18)
1

Se observ¼
a c¼
a m¼
arimea
ZR
Ep1 L1R ~ ~l
= = Ed
q q
1

este independent¼
a de sarcina q. Aceast¼
a m¼
arime poart¼
a numele de potenţial.
Mai general:
Ep LR
V = = (19)
q q
unde LR = L1R este lucrul mecanic efectuat de câmpul electric când sarcina
q este deplasat¼ a din punctul considerat în punctul de referinţ¼ a. Relaţia de
mai sus poate … privit¼ a ca o relaţie de de…niţie pentru potenţial. Potenţialul
unui punct al corpului este egal cu lucrul mecanic efectuat de forţele câmpului
pentru deplasarea unit¼aţii de sarcin¼a pozitiv¼a din punctul considerat în punctul
de referinţ¼a al c¼arui potenţial se consider¼a egal cu zero.
Ca observaţie trebuie s¼ a remarc¼am c¼ a potenţialul este o m¼arime cu care
putem caracteriza câmpului electrostatic. Diferenţa de potenţial între dou¼ a
puncte 1 şi 2 se de…neşte ca:

Z2
Ep L12 ~ ~l
V = V2 V1 = = = Ed (20)
q q
1

Atunci putem exprima lucrul mecanic efectuat de un câmp electric între

dou¼
a puncte în funcţie de diferenţa de potenţial

L12 = q V = q (V1 V2 )
Ca şi în cazul energiei potenţiale, doar diferenţa de potenţial are semni…caţie
…zic¼
a. Unitatea de m¼ asur¼a a potenţialului şi a diferenţei de potenţial este voltul:
1J
1V
1C

6
 În multe aplicaţii practice potenţialul P¼
amântului se consider¼a egal cu zero.
Diferenţa de potenţial într-un câmp determinat de o sarcin¼a punctiform¼a
Ţinând cont de expresia lucrului mecanic efectuat de câmpul electric al unei
sarcini punctiforme asupra altei sarcini (14) rezult¼a c¼a diferenţa de potenţial
dintre dou¼
a puncte este:

L Q 1 1
V = V2 V1 = = (21)
q 4 "0 r2 r1
Alegând poziţia de referinţ¼
a la in…nit se pune r1 ! 1 şi V1 = 0: Atunci
expresia potenţialului determinat de sarcina Q este (renunţând la indicele 2):

Q
V = (22)
4 "0 r

1.7 Suprafeţe echipotenţiale

Numim suprafaţ¼ a echipotenţial¼a locul geometric al punctelor cu potenţial con-
stant. Rezult¼ a c¼
a lucrul mecanic la deplasarea unei sarcini pe o suprafaţ¼ a
echipotenţial¼
a este egal cu zero. Liniile de câmp sunt perpendiculare pe suprafeţele
echipotenţiale.
Pentru a demonstra acest lucru se consider¼ a o suprafaţ¼
a echipotenţial¼a pe
suprafaţa c¼
areia se deplaseaz¼ a o sarcin¼ a q pe o distanţ¼
a egal¼ a cu dl: Dac¼a E~
este intensitatea câmpului electric pe aceast¼ a suprafaţ¼
a, forţa care acţioneaz¼
a
asupra sarcinii q este F~ = q E~ şi lucrul mecanic se exprim¼ a ca:

L = F dl cos = qEdl cos (23)

!
unde este unghiul dintre direcţia lui E şi deplasarea dl. Pe de alt¼
a parte
lucrul este egal cu zero, deoarece diferenţa de potenţial a celor dou¼
a puncte de
pe suprafaţa echipotenţial¼
a este nul¼
a. Atunci

qEdl cos =0
Cum q; E; dl sunt diferite de zero, rezult¼ a cos = 0 adic¼ a = =2. Astfel
intensitatea câmpului electric este perpendicular¼a pe suprafaţa echipotenţial¼
a.
Deoarece intensitatea câmpului electric este tangent¼ a la liniile de câmp rezult¼
a
c¼
a şi liniile de câmp sunt perpendiculare pe suprafaţa echipotenţial¼
a.

1.8 Leg¼
atur¼
a dintre câmpul electric şi diferenţa de potenţial
Pentru a determina relaţia dintre intensitatea câmpului electric E ~ şi diferenţa
de potenţial se consider¼
a un corp de prob¼ a cu sarcina q care se deplaseaz¼ a în
câmpul electric pe distanţa d~l: Atunci variaţia energiei potenţiale a sarcinii q
este:
dEp = L = q Ed ~ ~l (24)

7
 Diferenţa de potenţial este:
dEp ~ ~l
dV = = Ed (25)
q
Vom considera cazul unui câmp electrostatic care are numai componenta
a axa Ox: dE = Ex~ex . Deoarece d~l = dx~ex + dy~ey + dz~ez rezult¼
dup¼ a:
dV = Ex dx
şi
dV
Ex =
dx
Dac¼
a câmpul este uniform Ex = const: şi atunci

V = Ex x (26)
Relaţia (26) ia în considerare faptul c¼ a intenstatea câmpului electric este
îndreptat¼ a de valori mari ale potenţialului la valori mici ale acestuia. Dac¼
a nu
se ţine cont de acest lucru şi se consider¼a difernţa de potenţia V o cantitate
pozitiv¼a, iar x = d, rezult¼ a c¼a

V = Ed (27)
unde Ex a fost notat cu E: În relaţia (27) d este considerat de-a lungul unei
linii de câmp.
În cazul general vom considera c¼ a intensitatea câmpului electric are compo-
nente dup¼ a toate cele trei axe de coordonate:
~ = Ex~ex + Ey ~ey + Ezs~ez
E
Se exprim¼
a lucrul mecanic efectuat de câmpul electric în dou¼
a moduri:
L = F~ d~l = q Ed
~ ~l = qEx dx + qEy dy + qEz dz (28)
şi
L= qdV = q [V (x + dx; y + dy; z + dz) V (x; y; z)]
@V @V @V
L= q V (x; y; z) + dx + dy + dz V (x; y; z)
@x @y @z
@V @V @V
L= q dx + dy + dz (29)
@x @y @z
Comparând expresiile 28 şi 30, şi ţinând cont c¼ a dx; dy; dz sunt arbitrare
rezult¼
a:
@V @V @V
Ex = ; Ey = ; Ez =
@x @y @z
Astfel expresia intensit¼
aţii câmpului electric este:

~ = @V @V @V
E ~ex + ~ey + ~ez = grad V = rV (30)
@x @y @z

8
 Figure 6: Câmpul electric la suprafaţa unui conductor

1.9 Conductori în echilibru electrostatic

Un conductor este un corp care posed¼ a sarcini (de regul¼a electroni) care se pot
mişca cvasiliber în interiorul s¼au. El se a‡a¼ în echilibru electrostatic dac¼
a sarcina
cvasiliber¼a din interiorul s¼ au nu sufer¼a o mişcare ordonat¼ a.
În cazul echilibrului electrostatic câmpul electric este egal cu zero în interiorul
conductorului iar potenţialul este constant.
Pentru a demonstra prima parte a acestei afirmaţii se consider¼ a c¼
a inten-
sitatea câmpului electric în conductori este diferit¼ a de zero. Atunci electronii
liberi vor fi puşi într-o mişcare ordonat¼ a în sens contrar câmpului, fapt ce ar
însemna c¼ a nu ne g¼asim în condiţii de echilibru electrostatic aşa cum am presu-
pus. Rezult¼ a c¼
a în conductori câmpul este nul. Datorit¼ a acestui fapt conform
ecuaţiei 30 rezult¼a c¼a potenţialul este constant în toate punctele din interiorul
conductorului.
Sarcina electric¼a net¼a este repartizat¼a în întregime pe suprafaţa conductorilor
şi nu în interiorul lor.
Pentru a ar¼ ata acest lucru imagin¼ am o suprafaţ¼a închis¼a S în interiorul
unui conductor pentru care aplic¼ am legea lui Gauss. Deoarece în interiorul
conductorului şi deci şi pe suprafaţa S intensitatea câmpul electric este nul¼ a:
ZZ
~ S
Ed ~ = 0 = Qint
S "0
De aici rezult¼ a c¼
a sarcina Qint din interiorul suprafeţei este nul¼ a. Cum
suprafaţa considerat¼ a poate lua orice form¼a, aceasta poate fi f¼acut¼a s¼
a tind¼
a
spre suprafaţa conductorului care închide tot volumul s¼ au. Rezult¼ a c¼
a sarcina
din interiorul unui conductor va fi nul¼ a. Sarcina se distribuie pe suprafaţa
conductorului.
La suprafaţa unui conductor în echilibru electrostatic câmpul electric este
orientat întotdeauna normal la suprafaţa acestuia, iar suprafaţa conductoriului
este o suprafaţ¼a echipotenţial¼a.
Dac¼a intensitatea câmpului electric nu este normal¼ a la suprafaţa conduc-
torului, atunci ar exista o component¼ a tangenţial¼
a a câmpului electric. Cum
sarcina este dispus¼ a pe suprafaţa conductorului rezult¼
a c¼
a aceast¼a sarcin¼
a ar fi
pus¼a în mişcare şi conductorul nu ar mai fi în echilibru electrostatic.

9
 Se va calcula în continuare valoarea câmpului electric la suprafaţa conduc-
torilor cunoscând densitatea superficial¼ a de sarcin¼a (sarcina de unitatea de
suprafaţ¼
a). În Fig. 6 este reprezentat¼a o porţiune din suprafaţa unui conductor
pe care densitatea superficial¼ a de sarcin¼a este + . Se consider¼ a o suprafaţ¼
a
foarte mic¼ a sub form¼a de cilindru cu o baz¼ a aflat¼
a în interiorul conductorului
iar o alta în afar¼
a. Bazele cilindrului se aleg astfel încât, pe cea exterioar¼a con-
ductorului, intensitatea câmpului electric s¼ a …e perpendicular¼ a pe ea. Se aplic¼
a
legea lui Gauss pentru aceast¼ a suprafaţ¼
a şi se observ¼
a c¼
a numai integrala prin
baza situat¼ a în vid aduce o contribuţie diferit¼a de zero la fluxul câmpului (în
interiorul conductorului E ~ = 0 iar pe feţele laterale E
~ ? ~n). Atunci:
ZZ
~ S~=E S= S
Ed (31)
S "0
unde S este sarcina total¼a din interiorul suprafeţei considerate. Din (31)
rezult¼
a câmpul la suprafaţa conductorului:

E= (32)
"0

2 Probleme
1. Trei sarcini punctiforme pozitive sunt situate pe axa Ox. Sarcina q1 = 20
C este situat¼a la coordonata x1 = 3 m iar sarcina q2 = 10 C se a‡a¼ în
origine. Unde trebuie situat¼a o sarcin¼
a q3 astfel încât asupra acesteia forţa care
acţioneaz¼
a asupra ei s¼
a …e nul¼
a.

2. S¼a se determine potenţialul unei sfere conductoare de raz¼

a R înc¼
arcat¼
a
cu sarcina Q:

3. Potenţialul într-o regiune a spaţiului este:

V (x; y; z) = 5x 3x2 + 2yz 2

Potenţialul este considerat în volţi iar x; y şi z în metri. S¼
a se determine câmpul
electric în punctul (1, 0, 2).

10