BAZELE ELECTROTEHNICII

CURS 5
Electrostatica - continuare

4. Electrostatica

Electrostatica este un capitol în care sunt studiate fenomenele electrice în regim static: toate
 d 
mărimile sunt constante în timp   0;  0  , corpurile sunt imobile (v = 0) şi este absentă
 t dt 
starea electrocinetică (i = 0, J = 0, JS = 0). În regimul static fenomenele electrice şi fenomenele
magnetice nu interacţionează şi ele pot fi studiate separat.

Relaţiile fundamentale ale electrostaticii

Relaţiile fundamentale ale electrostaticii sunt legile fenomenelor electromagnetice scrise
pentru regimul static. Se aleg numai relaţiile în care apar mărimile electrice (Relaţiile în care apar
mărimile magnetice sunt relaţii fundamentale pentru magnetostatică). Acestea sunt:
1. Legea fluxului electric:

  Q, divD   v , div S D   S
2. legea inducţiei electromagnetice – legea lui Faraday – scrisă pentru regimul static:

 Edl  0,

rotE  0, rot S E  0
3. Legea conducţiei electrice scrisă pentru conductoare omogene (Ei = 0) şi în regim static (J
= 0) se transformă în condiţia de echilibru:

E 0 E  Ei  J , Ei  0, J  0
6. Legea legături D şi E. Pentru dielectrici lineari:

D  εE
Acestea sunt relaţiile pe care le vom folosi în dezvoltarea acestui capitol.
Din teoria câmpurilor vectoriale se ştie că dacă se cunosc rotorul lui E şi divergenţa lui D şi o
relaţie de legătură între E şi D atunci, în condiţii de frontieră corect formulate, câmpul electric (DE)
este unic determinat de relaţiile de mai sus.

CONSECINŢE
1. În câmp electrostatic nu există linii de câmp închise.

În câmp electric static circulaţia vectorului intensitatea câmpului electric de-a lungul unei
curbe închise este nulă, oricare ar fi curba aleasă:

1
  Edl  0


1. În câmp electrostatic nu există linii de câmp închise.

Să presupunem că afirmaţia de sus nu este adevărată. Atunci ar trebui să găsim o curbă
închisă pentru care, oricare ar fi punctul considerat pe ea, E↑↑dl. (Linia de câmp se defineşte
astfel: E  dl  0 )

 Edl  suma de cantitati nenegative  0



Rezultatul contrazice teorema. Înseamnă că nu poate exista o linie de câmp electric static,
închisă. Liniile de câmp sunt deschise, au un început (domeniile cu sarcină pozitivă) şi un sfârşit,
acolo unde sarcinile electrice sunt negative.

2. Tensiunea electrică nu depinde de drumul ales între două puncte date.

Să arătăm că tensiunea electrică între punctele A şi B pe drumul particular (1) u(1)AB este egală
cu tensiunea u(2)AB pe drumul (2) arbitrar ales.
Fie  o curbă închisă formată din reuniunea curbelor C1 şi C2. Conform teoremei:

 Edl   Edl   Edl  u  u AB 0

(1) ( 2)
AB

C1 AB C2 BA

Rezultă că:
(1)
u AB  u AB
( 2)

3. Definiţia potenţialului electric

Se numeşte potenţial electric funcţia scalară definită astfel:

2
 P
V (r )  V (r0 )   Edl
P0

V(r) este potenţialul în punctul P, iar V(r0) este potenţialul în punctul P0, potenţialul de
referinţă; de obicei, valoarea potenţialului de referinţă este aleasă zero, V(r0) = 0.

Potenţialul V(r) poate fi introdus şi astfel

E=-grad V

rotE=rot(-gradV)=0...
Semnificatia fizică a potenţialului electric scalar. Dacă un cp electric acţionează asupra unei
particule încărcate electric cu sarcina q şi o deplasează din punctul P0 în punctul P at el va efectua
lucru mecanic. Potenţialul electric într-un punct al câmpului este egal cu raportul dintre lm efectual
de câmp pentru a deplasa o particulă cu sarcina el q din punctul considerat până în punctul în care
potenţialul se consideră nul şi sarcina electrică.

4. Tensiunea electrică dintre două puncte situate în câmp electrostatic este egală cu diferenţa
potenţialelor din acele puncte.
...
5. Toate punctele unui corp conductor au acelaşi potenţial electric (indiferent de dimensiuni şi
de forma corpului).

6. Liniile de câmp electric din exteriorul corpurilor conductoare sunt perpendiculare pe

suprafaţa conductoarelor.

7. Un corp conductor omogen încărcat electric are sarcina repartizată numai pe suprafaţa
corpului. În interiorul conductorului rov=0.

8. Efectul de vârf.
Zonele ascuţite ale corpurilor conductoare sunt regimuri în care câmpul electric este mai
intens decât în zonele în care razele de curbură sunt mai mari.

3
 ...
Ansamblul este încărcat el şi toate punctele au acelaşi potenţial.
qA/4pierA...

9. Fenomenul de influenţă electrostatică.

Se consideră un domeniu vid în care există un câmp electric.

Se introduce în cp electric un corp conductor neîncărcat. Cp el îşi modifică direcţia liniilor de

câmp, ele vor cădea perpendicular pe supraf corp. Dacă se secţionează corpul partea din stâga va fi
încărcată cu sarc neg iar partea din dreapta cu sarc. Poz. Se spune că corpul s-a încărcat prin
influenţă electrostatică. Câmpul acestor sarcini suprapus peste câ ext face ca în orice punct al
corpului conductor E=0.

10. Ecranul electrostatic.

Se consideră un corp conductor situat în câmp electrostatic. Conduct are o cavitate vidă. În
interiorul cavit cp este nul. Cp electrostatic exterior unui lab cu pereţii metaliz nu poate pătrunde în
inter lab.
Dacă un corp încărcat el se află în interiorul cavităţii liniile din interior străbat pereţii şi se
regăsesc pe exteriorul conduct.

Condensatoare electrice

4.3.1. Definiţia condensatorului. Capacitatea lui electrică.

Condensatorul este un dispozitiv electric realizat din două corpuri conductoare omogene
(metalice) încărcate cu sarcini electrice egale şi de semn contrar între care există un mediu dielectric
neîncărcat electric. Corpurile conductoare se numesc armături; toate liniile care pornesc de la
armătura pozitivă ajung la armătura negativă. Dielectricul poate să fie omogen sau neomogen şi
polarizaţia lui permanentă trebuie să fie nulă.

4
 Condensatorului i se asociază desenul de mai jos şi mărimea numită capacitatea

condensatorului, definită ca raportul dintre sarcina unuia dintre conductoare şi diferenţa de

potenţial dintre el şi celălalt conductor:
Q1 Q2
C  ,
V1  V2 V2  V1
 Q
C  
 U
Unitatea de măsură pentru capacitatea electrică este:
1C C
1F = 1 farad = 1
1V V
Această unitate este foarte mare şi din acest motiv se folosesc submultipli faradului:
1mF = 10-3F = 1 milifarad,
1μF = 10-6F = 1 microfarad,
1nF = 10-9F = 1 nanofarad,
1pF = 10-12F = 1 picofarad.
Daca mediul dielectric este linear, capacitatea condensatorului este independentă de
mărimea sarcinii cu care este încarcat sau de tensiunea la bornele armăturilor. Capacitatea depinde
numai de dimensiunile geometrice ale dispozitivului şi de permitivitatea electrică a dielectricului.