Sunteți pe pagina 1din 19

1.legea lui columb in S.

I METODA LUI CAVENDISH PENTRU VERIFICAREALEGII LUI COLUMB: Cavendish a propus verificarea legii printr-o metoda indirecta. O sfera metalica, ce poate fi introdusa in interiorul a doua semisfere, este incarcata cu electricitate. Dupa ca a fost introdusa, si apoi scoasa din interiorul semisferelor, se masoara cantitatea de electricitate ramasa pe sfera. in functie de cantitatea de electricitate ramasa pe sfera se poate deduce daca legea lui Coulomb este sau nu valabila. 2 Principiul superpozitiei campurilor electrice: Aceast relaie exprim principiul superpoziiei cmpurilor electrice n vid: vectorul cmpului electric coulombian produs n vid de n corpuri punctiforme este suma vectorilor cmp produi de fiecare corp n parte. 3 Intensitatea campului electric produs de o distributie volumica e sarcina intr-un punct: ntr-un punct din spaiu, aflat n vecintatea unei distribuii de sarcini electrice discrete, intensitatea cmpului electric este dat de suma vectorial a intensitilor cmpurilor electrice generate de fiecare dintre sarcinile distribuiei n acel punct. 4 LEGEA LUI GAUSS:

Fie o suprafata infinitezimala dSdin jurul unui punct P. Sa presupunem ca in

punctul P se suprapun mai multe campuri de intensitati E1,E2,...,En. In conformitate cu principiul superpozitiei campurilor electrice, campul electric rezultant este dat de formula: . Daca inmultim scalar formula cu dS, rezulta : E dS= dS

5 POTENTIALUL ELECTRIC PRODUS DE O SARCINA PUNCTIFORMA INTR-UN PUNCT Mrimile VA VB si caracterizeaz cmpul electric i reprezint potenialele electrice n punctele respective, astfel c, ntr-un punct oarecare al cmpului creat de o sarcin punctiform Q, potenialul are expresia: Mrimea: W = qV reprezint energia potenial a sarcinii q n punctul din cmpul electrostatic n care potenialul electric este V . 6 Densitatea de energie inmagazinata in campul electric:

In cazul unui circuit care contine o bobina aproape tot campul magnetic generat de curentul electric este inmagazinat in volumul din interiorul

bobinei, rezulta ca energia campului magnetic Ecmag =LI2/2 este energia campului magnetic din interiorul bobinei. Intre intensitatea curentului prin bobina si campul magnetic din interiorul bobinei exista relatia: B = oNI/l. Raportul dintre energia campului magnetic inmagazinata in campul magnetic si volumul bobinei reprezinta densitatea energiei campului magnetic. = B2/2or Observatie Expresia energia magnetice inmagazinata in campul magnetic, de catre curentul I care circula printr-un circuitul cu inductanta L (Ecmag = LI2/2), este analoaga expresiei energiei cinetice (Ec = mv2/2 )a unui corp cu masa m aflat in miscare cu viteza v.
7 ECUATIA POISSON

V+ =0.
8Intensitatea campului electric in imediata vecinatate a suprafetei unui conductor aflat la echilibru electrostatic: Deci campul electric din vecinatate a conductorului este normal pe suprafata acestuia. Acest lucru se poate exprima vectorial prin relatia:

E= n e

Capacitatea condensatorului plan:

Prin condensator plan se intelege un ansamblu de doua armature plane si paralele, cu o intindere mult mai mare decat distant dintre ele.

10

Capacitatea unei baterii condensatoare grupate in serie:

Aplicand pe baterie o diferenta de potential, acesta se va distribui pe toti condensatorii. Cum este evident, pe fiecare condensator, se va afla aceeasi cantitate de electricitate. Sarcina totala de pe baeria de condensatori, datorita faptului ca sarcina de pe armaturile intermediare se anuleaza reciproc, este egala cu sarcina de pe unul din condensatori.

11

Capacitatea unei baterii condensatoare grupate in paralel:

Exista situati cand o baterie de condensatori este realizata prin combinarea unor grupari serie si paralel. O astfel de grupare se numeste mixta. Pentru aflarea capacitatii echivalente a unei grupari mixte se procedeaza, din aproape in aproape, la reducerea gruparilor serie si paralel la capacitate echivalente.

12

Vectorul dipol electric produs de o distributie oarecare de sarcina electrica:

Fenomenul de orientare a dipolilor permaneni. Acest efect este diminuat de agitaia termic a moleculelor, de unde rezult scderea constantei dielectrice cu creterea temperaturii. 13
Potentialul electric produs de un dipol electric intr-un punct:

Pentru moleculele dielectricilor, essential este momentul electric dipolar. Din acest motiv este necesar sa analizam mai detaliat potentialul produs de un dipole electric.

Vr= 14
Densitatea superficiala a sarcinilor fictive de polarizare:

Polarizarea celor doua medii in apropierea suprafetei de separatie. Fie densitatea sarcinilor reale la suprafata de separatie si 1f, 2f densitatile sarcinilor superficial fictive de la suprafata de separatie. Presupunem ca h este un infinit mic de ordin superior in raport cu 1. In conformitate cu legea lui Gauss:

E1n ds E2n ds =

15 De nsitatea volumica a sarcinilor fictive de polarizare:


Se constata ca potentialul creat de substanta polarizata, in exteriorul ei, poate fi scris ca suma a doua potentiale: - potentialul produs de o sarcina superficiala, de densitate superficiala fictiva de polarizare; , numita sarcina

- potentialul produs de o sarcina volumica, a carei densitate este sarcina volumica fictiva de polarizare.

, numita

Sarcinile de polarizare nu sunt sarcini reale, ele nu fac altceva decat sa inlocuiasca, formal, efectele dielectricului cu efectele unor distributii de sarcina aflate in vid. Spre deosebire de sarcinile reale, sarcinile de polarizare sunt legate de dielectric, din acest motiv sarcinile de polarizare se mai numesc si sarcini legate. In dielectric pot exista si sarcini reale (libere), de densitate superficiala si respectiv dielectricului, este dat de sarcina: in aceste conditii, potentialul in punctul M, din exteriorul

si 16 Formula fundamentala a mediilor dielectrice:

D= oE+ P= oE+ o x E= o(1+x)E= E


Potentialul si intensitatea campului electric nu pot fi determinate, intr-un punct din interiorul dielectricului, cu ajutorul unei sarcini de proba. Intr-adevar, pentru a plasa o anumita sarcina de proba, trebuie sa indepartam dielectricul din acel punct. Campul electric astfel masurat nu mai este deci campul din interiorul dielectricului. In cazul dielectricilor, pentru a defini campul electric din interiorul lor, se face o anumita ipoteza care se verifica indirect prin consecintele ei. Ipoteza de baza, pentru definirea campului electric in interiorul dielectricilor, este: potentialul electric, intr-un punct dintr-un dielectric, este egal cu suma potentialelor electrice produse de sarcinile reale si fictive datorate polarizarii dielectricului ca si cum aceste sarcini s-ar afla in vid. Deci: V = V0 + V

17

Legea conservarii sarcinii electrice sub forma diferentiala:

Legea conservrii sarcinii electrice este o lege care se refer la sarcina electric aflat ntr-un spaiu delimitat de o suprafa nchis. n regim electrostatic, suma algebric a sarcinilor electrice repartizate n diferite puncte ale unui sistem izolat de corpuri este constant. Sarcinile electrice nu pot fi nici create, nici distruse, ci doar deplasate, iar cele dou feluri de sarcin (pozitiv i negativ) apar ntotdeauna simultan i au valori egale (lege enunat de M. Faraday). 18 Legea lui Ohm sub forma locala:

J= E.

Aceasta relatie se numeste legea lui Ohm sub forma locala. Aceasta lege afirma ca densitatea de curent intr-un punct dintr-un mediu conductor este proportionala cu campul aplicat.

19

Legea lui Ohm sub forma integrala:

J = E Relatia exprima lege lui Ohm sub forma locala care se enunta : densitatea de curent de conductie este proportionala cu intensitatea totala a campului electric din interiorul unui conductor .

20

Legea lui Ohm generalizata sub forma diferentiala:

j= (E+ Em)

21

Legea lui Ohm generalizata sub forma integrala:

Pentru a obine forma integral a legii lui Ohm folosim formula rezistenei electrice R a unui fir conductor, de lungime i seciune S, confecionat dintr-un material cu rezistivitatea.

22

Caldura degajata prin efect Joule:

P = = j E= = =p

Numim efect Joule transformarea n cldur a

energiei electrice la trecerea purttorilor de sarcin printro poriune rezistiv de circuit.

23

Caldura degajata prin efect Peltier:

dQ = I dt 24 Caldura degajata prin efect Thomson:

Cldura degajat sau absorbit prin efect Thomson este dat de relaia:

unde h se numete tensiune electromotoare Thomson

25

Prima teorema a lui Kirchhoff:

Prima teorem a lui Kirchhoff se refer la nodurile de reea. Deoarece regimul de curent este staionar, n conformitate cu legea conservrii sarcinii electrice, n orice punct al circuitului electric sarcina electric trebuie s rmn constant. Aceasta nseamn c suma sarcinilor electrice care intr ntr-un nod ntr-un anumit interval de timp, trebuie s fie egal cu sarcina ce iese din nod n acelai interval de timp. Aceasta poate fi exprimat matematic folosind urmtoarea convenie de semn: se consider pozitivi

curenii care intr ntr-un nod de reea i negativi curenii care ies din nodul de reea. Adic:

26

A doua teorema a lui kirchhoff:

(II. 48) Formula (II. 48) reprezint expresia matematic a celei de a doua teorema a lui Kirchhoff. n cuvinte aceasta se poate enuna astfel: Suma tensiunilor electromotoare de pe un ochi de reea este egal cu suma cderilor de tensiune de pe laturile ochiului de reea.

27

Rezistenta echivalenta a unui sistem de rezistoare grupate in serie:

Rezistorii din figura 123 sunt legai n serie. Diferena de potenial pe fiecare rezistor este: VA-VM=R1I i VM-VB=R2I

28 Rezistenta echivalenta pentru un sistem de rezistoare grupate in


paralel:

Dac rezistorii sunt legai n paralel, ca n figura 124, n nodul A putem aplica prima teorem a lui Kirchhoff.

Fig. 124 - Gruparea paralel a rezistorilor.

Obinem: I=I1+I2+..... +IK

29

Teorema sursei echivalente de tensiune (Thevenin)

Teorema sursei de tensiune echivalente afirm c intensitatea curentului care traverseaz o ramur suplimentar, constituit dintr-un rezistor de rezisten R, conectat ntre dou puncte A i B ale unei reele, este aceeai cu cea datorat unei surse de tensiune electromotoare E0 egal cu diferena de potenial care exist ntre punctele A i B nainte de conectarea noii derivaii i de rezisten interioar Ri egal cu rezistena echivalent a reelei pasivate ntre punctele A i B.

30

Teorema sursei echivalente de curent (Norton)

Teorema sursei echivalente de curent afirm c diferena de potenial de la capetele unei ramuri suplimentare, constituit dintr-un rezistor de rezisten R, conectat ntre punctele A i B ale unei reele active este egal cu raportul dintre curentul de scurtcircuit IS care parcurge reeaua cnd este scurtcircuitat ntre aceste puncte i suma conductanelor exterioare G i interioar Gi egal cu conductana reelei pasive ntre punctele A i B.

1
COLUMB:

METODA LUI CAVENDISH PENTRU VERIFICAREALEGII LUI

Cavendish a propus verificarea legii printr-o metoda indirecta. O sfera metalica, ce poate fi introdusa in interiorul a doua semisfere, este incarcata cu electricitate. Dupa ca a fost introdusa, si apoi scoasa din interiorul semisferelor, se masoara cantitatea de electricitate ramasa pe sfera. in functie de cantitatea de electricitate ramasa pe sfera se poate deduce daca legea lui Coulomb este sau nu valabila.

LEGEA LUI GAUSS:

Fie o suprafata infinitezimala dSdin jurul unui punct P. Sa presupunem ca in


punctul P se suprapun mai multe campuri de intensitati E1,E2,...,En. In conformitate cu principiul superpozitiei campurilor electrice, campul electric rezultant este dat de formula: . Daca inmultim scalar formula cu dS, rezulta : E dS= dS Cum: de= E dSeste fluxul total prin suprafata dS iar: de i= E dSeste fluxul i campului electric E ,rezulta: de= e i .Relatia se numeste legea adunarii i fluxurilor electrice

FORMULA ENERGIEI CAMPULUI ELECTRIC

La ntreruperea curentului electric printr-o bobin se constat c datorit t.e.m. induse, curentul continu s treac pentru un timp scurt. n acest timp intensitatea curentului electric scade de la I la 0, deci i inducia cmpului magnetic a curentului scade, pn la anulare. Acest fenomen dovedete c prin cmpul magnetic se nmagazineaz energie care apoi face un lucru mecanic n vederea deplasrii sarcinii electrice q prin circuit. n acest fel, energia cmpului magnetic se poate exprima:

adic energia cmpului magnetic al bobinei este:

LEGEA SUPRAPUNERII STRATURILOR DE ECHILIBRU ELECTROSTATIC:

Un conductor este in echilibru electrostatic daca, la nivel macroscopic, sarcinile electrice ce se afla pe el sunt in repaus. Acest lucru se poate realiza numai daca asupra sarcinii electrice macroscopice, din fiecare punct, nu actioneaza nici o forta care s-o deplaseze. 5 LEGEA RECIPROCITATII:

FORMULELE DE TRANSFORMARE A CONEXIUNII STEA IN CONEXIUNE POLIGON COMPLET, PENTRU GRUPAREA CONDENSATOARELOR:

Campul magnetstatic Am constat ca intre curentii electrici se exercita forrte de interactiune. Cum frtele de interactiune magnetica se exercita la distanta, este de presupus ca exista o forma a materiei prin intermediul careia se exercita interactiunile magnetice. Forma de existenta a materiei prin intermediul careia se transmit interactiunile magnetice se numeste camp magnetic. In cazul campului electrostatic, se stie ca originea lui este sarcina electrica.

Unitatea de masura a campului magnetic (tesla) Inductia magnetica a unui camp magnetic uniform are valoarea de un tesla daca, trecand printr-o suprafata cu aria de un metru patrat, normala pe camp, produce un flux de weber.

Linia de camp magnetic Deoarece inductia magnetica este definta in orice punct din spatiu, se pot defini linii ce sunt tangente in orice punct la vectorul inductie magnetica, Aceste curbe se numesc linii de camp magnetic. Liniilor de camp magnetic li se poate defini un sens pozitiv prin identificarea acestui sens cu sensul inductiei magnetice in orice punct de pe curba. Toatalitatea liniilor de camp magnetic constituie spectrul campului magnetic.

Inductanta unui circuit electric

Marimea fizica ce caracterizeaza variatia fulxului datorita variatiei curentului electric se numeste inductanta. Prin definitie inductatnta este data de relatia: L=d/dt

31 Unitatea de masura a inductantei in S.I(henry) Inductanta de 1 henry este inductanta unei spire in care i-a nastere un flux magnetic propriu de 1 Wb cand spira este parcursa de 1A.

32. Curentul alternativ Curentul periodic in care intensitatea medie si si tensiunea medie sunt nule se numeste curent alternativ.

32. Campul electromagnetic Este carcaterizat, intr-un punct al spatiului, prin suprapunerea unui camp electric si a unui camp magnetic variabile in timp care se conditioneaza si se genereaza reciproc.

33. Ce este o unda electromagnetica plan polarizata Este un fenomen de propagare a energiei electromagnetice si se numeste unda electromagnetica.

34. Unitatea de masura a sarcinii electrice in SI (coulombul)


este unitatea derivat n Sistemul internaional de uniti de msur, SI, pentru sarcini electrice, numit asfel dup Charles-Augustin de Coulomb. Sarcinile (ncrcrile) electrice sunt notate n formule cu Q sau q. 1 coulomb este sarcina electric transportat de un curent de 1 amper n timp de 1 secund: 1C = 1A 1s

1 coulomb este sarcina electric coninut n 6,2415061018 electroni sau alte particule elementare cu sarcin electric.\ Marimea fizica ce masoara electricitatea de pe un corp se numeste cantitate de electricitate sau sarcina electrica.

UNITATEA DE MASURA A PERMITIVITATII ELECTRICE(FARADUL/METRU): In S.I. permitivitatea se masoara in farazi pe metru: SI= 1F/m. Un farad pe metru este permitivitatea mediului izotrop in care o sarcina electrica punctiforma de un Coulomb, produce, la distanta de un metru, un camp electric de un volt pe metru. CAMPUL ELECTROSTATIC: Daca sarcinile electrice ce produc campul sunt in repaus, campul electric se numeste camp electrostatic

[]

INTENSITATEA CAMPULUI ELECTOSTATIC

Regiunea din spaiu n care se exercit fore electrice asupra corpurilor electrizate aflate n repaus sau n micare se numete cmp electric. Corpul electrizat care genereaz cmpul este numit surs a cmpului. Dac sursa cmpului electric este n repaus, cmpul generat se numete cmp electrostatic. Pentru detecia cmpului electric ntr-un punct oarecare din spaiu se utilizeaz un corp punctiform, ncrcat electric, numit corp de prob. De fapt interaciunile se realizeaz instantaneu ntre cmpul electric i corpul de prob. Pentru a descrie cmpul electric n fiecare punct al spaiului, se definete mrimea fizic vectorial numit intensitatea cmpului electric, numeric egal cu fora electric ce acioneaz asupra unui corp punctiform ncrcat cu o sarcin de 1C, plasat n acel punct al cmpului:

innd cont de expresia forei din legea lui Coulomb, se gsete modulul intensitii cmpului electric:

LINIA DE CAMP ELECTRIC: Prin linie de camp electric intelegem o linie pe care, in fiecare punct, vectorul intensitate este dirijat dupa tangenta. Directia care se atribuie liniei intensitatii de camp este ceea care coincide cu directia vectorului intensitate in fiecare punct al liniei. Astfel, linia de camp electric determina in fiecare punct al ei directia intensitatii Ea campului si prin urmare, si directia fortei, care actioneaza asupra unei sarcini +q, situate in acel punct. UNITATEA DE MASURA A INTENSITATII CAMPULUI ELECTRIC (VOLT/METRU): Unitatea de masua a intensitatii campului electric in S.I. este volt pe metru :

[E]SI=1V/m.

Un volt pe metru este campul care produce o forta de un newton

asupra unei sarcini electrice de un coulomb. FLUXUL ELECTRIC INFINITEZIMAL:

Fie o suprafata infinitezimala din jurul unui punct prin care trece o linie de camp electric. Se poate definii un vector, numit vectorul suprafata elementara, a carui valoare este egala cu aria suprafetei si a carui orientare este data de versorul normalei la suprafata. Prin def se numeste flux elementar al intensitatii campului electric prin suprafata dS, produsul sacalar dintre vectorul intensitate si vectorul suparafata elementara. ds=EdS

UNITATEA DE MASURA A FLUXULUI ELECTRIC IN S.I.(VOLT ORI METRU): In sistemul international unitatea de masura a fluxului electric este volt ori metru: SI=1 Vm UNITATEA DE MASURA A POTENTIALULUI ELECTRIC (VOLT): In sistemul international unitatea de masura a potentialului este voltul.

[V]

SI =1V

Un volt este tensiunea electrica dintre doua puncte ale unui conductor traversat de un curentconstant de un amper, candputerea disipata intre aceste puncte este de un watt.

ENERGIA POTENTIALA A UNEI CONFIGURATII DE SARCINI ELECTRICE: Energia potentiala a unei configuratii de sarcini este egala cu lucrul mecanic efectuat de fortele electrice pentru a duce sistemul din configuratia data intr-o configuratie in care toate particulele se afla la distante foarte mari una de alta

SUPRAFETELE ECHIPOTENTIALE: Se numesc suprafete echipotentiale suprafetele care indeplinesc conditia: V=constant

ECHILIBRUL ELECTROSTATIC AL CONDUCTORILOR: Un conductor este in echilibru electostatic daca, la nivel macroscopic, sarcinile electrice ce se afla pe el sunt in repaus. Acest lucru se poate realiza numai daca asupra sarcinii electrice macroscopice, din fiecare punct, nu actioneaza nici o forta care s-o deplaseze

ELEMENTE DE SUPRAFATA CORESPONDENTE DE PE SUPRAFATA CONDUCTORILOR AFLATI LA ECHILIBRU ELECTROSTATIC: Fie o portiune infinitezimala ds de la suprafata unui conductor aflat la echilibruelectostatic. Gaussiana ce contine suprafata elementara ds se afla in interiorul si exteriorul conductorului. Presupunem ca partea exterioara , a gaussienei , este un cilindru drept a carui inaltime h este mult mai mica decat dimensiunea liniara a bazei, l (se spune ca h este un infinit mic de ordin superior in raport cu l ). In aceste conditii, liniile de camp electric trec practic numai prin baza ds` a cilindrului

PROBLEMA FUNDAMENTALA A ELECROSTATICI: Gasirea solutiilor care indeplinesc ecuatia Laplace cu conditiile la suprafata conductorilor date poarta denumirea de problema fundamentala a electrostaticii. din punct de vedere fizic este evident ca aceasta problema are cel putin o solutie deoarece in afara conductorilor trebuie sa existe un anumit camp electric

UNITATEA DE MASURA A CAPACITATII ELECTRICE (FARADUL): In sistemul inernational de marimi si unitati, capacitatea electrica se masoara in farazi:

[C]

SI = 1 F. Un farad este capacitatea unui condensator electric, care sub

o tensiune de 1 volt intre armaturile lui, se incarca cu o sarcina electrica de un coulomb.

CONDENSATORUL ELECTRIC

Se numete condensator electric, un ansamblu de dou armturi metalice separate printr-un material electroizolant, numit dielectric. Cele dou armturi metalice sunt legate prin borne, la exterior.

DIELECTRICII PERFECTI SAU LINIARI: Se numesc dielectrici perfecti sau liniari, dielectricii pentru care polarizarea, in orice punct, este proportionala cu campul electric aplicat. Pentru astfel de dielectrici, putem scrie: P= oxE

UNITATEA DE MASURA A INTENSITATII CURENTULUI ELECTRIC IN S.I.: Intensitatea curentului electric este o marime fundamentala a sistemului international. Unitatea de masura a intensitati curentului electric este amperul: SI = 1 A. Amperul este intensitatea unui curent constant care, mentinut in 2 conductoare paralele, rectilinii, de lungime infinita si de sectiune circulara neglijabila, asezate la o distanta de un metru unul de altul in vid, ar produce intre acestea o forta egala cu 2 N pe metrul de lungime

[I]

UNITATEA DE MASURA A REZISTENTEI ELECTRICE IN S.I.: Unitatea de masura in S.I. a rezistentei electrice este ohmi SI =1. Rezistenta electrica dintre doua puncte ale unui conductor are valoarea de un ohm cand,

:[R]

aplicand intre ele o tensiune constanta de un volt apare un curent electric de un amper, daca acel conductor nu este sediul altor forte electromotoare.

EFECTUL JOUL: Electronii, accelerati in campul electric aplicat, se ciocnesc cu ionii cedandu-le acestora energia primita. In felul acesta creste energia termica a retelei cristaline si deci temperatura conductorului. Fenomenul de transformare a energiei electrice in energie termica se numeste efectul Joule.

EFECTUL VOLTA: Volta a descoperit ca prin atingerea a doua metale diferite apare intre ele o diferenta de potential. Diferenta de potential, care apare intre metale diferite aflate in contact, se numeste diferenta de potential de contact. Tensiunea de contact se noteaza cu

(A/B)0, unde A reprezinta unul din conductori, B celalalt conductor iar 0 arata ca
lantul de conductori nu este parcurs de curent. EFECTUL PELTIER: Fenomenul de degajare sau de absorbtie a unei anumite cantitati de caldura la contactul dintre doi conductori strabatut de un curent electric se numeste efect Peltier. EFECTUL THOMSON: Daca un conductor omogen este adus intr-o stare in care nu toate punctele sale se afla la aceeasi temperatura, se constata aparitia unui efect termoelectric ce a primit numele de efect Thomson.

EFECTUL SEEBECK: Efectul Seebeck, sau efectul termoelectric direct, const n apariia unei tensiuni termoelectromotoare ntr-un circuit compus din doi sau mai muli conductori sau semiconductori diferii ale cror contacte sunt meninute la temperaturi diferite. A fost descoperit n 1823 de fizicianul german baltic Thomas Johann Seebeck. n acest efect nu apare curent electric. Intr-un lant inchis, format din conductori heteroheni avand temperaturi diferite, tensiunile electomotoare Peltier si Thomson nu se anuleaza astfel incat prin acest circuit trece un curent electric. Acest fenomen poarta denumirea de efect Seebeck. PORTIUNEA DE RETEA NEIZOLATA:

Un ansamblu de generatoare si consumatoare ce se conecteaza prin mai multe puncte la restul retelei se numeste portiune de retea sau retea neizolata.

LEGEA BIOT-SAVART-LAPLACE

Biot i Savart au stabilit c intr-un punct M, la o distan

de un element de conductor de

lungime dl strbtut de un curent de intensitate Iapare un cmp de inducie magnetic:

(1) unde elementului delungime dl i s-a asociat sensul curentului. Relaia (1) reprezint legea lui Biot Savart. Ea demonstreaz c se poate atribui oricrui curent continu I , aezat n vecintatea unui punct P, un cmp de inducie magnetic dup cum urmeaz: este perpendicular pe planul definit de dl n M; are mrimea: care n punctul M este definit

(2) Laplace a generalizat relaia (1) i a artat c un cmp de inducie magnetic creat de un curent ce strabate un conductor de form oarecare poate fi exprimat ca suma vectorial a cmpurilor create de poriuni elementare de conductor, deci:

(3)

INDUCTIA MAGNETICA PRODUSA DE O DISTRIBUTIE OARECARE DE CURENT

FORTA LORENTZ
Fora exercitat de cmpul magnetic asupra unui corp ncrcat electric, aflat n micare n cmpul magnetic respectiv, este numit for Lorentz. O particul purttoare de sarcin electric, ce ptrunde cu viteza v, n cmpul magnetic, este supus unei fore ce acioneaz perpendicular pe vectorul vitez, cu rol de for centripet nct traiectoria particulei este un arc de cerc sau chiar un cerc Expresia de calcul a forei Lorentz este: f=qvBsin unde este unghiul dintre vectorul vitez i vectorul induciei magnetice. Sensul forei se obine cu ajutorul regulii minii stngi: se aeaz palma stng cu degetele n sensul vitezei, inducia magnetic s intre n podul palmei, degetul mare indic sensul forei Lorentz pentru particule pozitive. innd cont c rolul forei Lorentz este de for centripet, rezult:

Astfel, traiectoria particulei este un arc de cerc cu raza:

LEGEA AUTOINDUCTIEI
Legea autoinductiei: tensiunea electromotoare auto indusa este proportionala cu viteza de variatie a curentului electric cu semn schimbat

CONSTANTA

DE TIMP A CIRCUITULUI RL

Observm c are dimensiunea unui timp. Aceasta poart numele de constanta de timp a circuitului RL i reprezint intervalul de timp msurat de la conectarea sursei de tensiune electric, dup scurgerea creia variaia intensitii curentului pn la valoarea sa de regim permanent va fi de e ori mai mic dect variatia total. CONSTANTA DE TIMP A CIRCUITULUI RC

PUTEREA APARENTA IN CURENTUL SINUSOIDAL


Modulul puterii complexe, exprim n volt-amper [VA] , se numete putere aparent, se noteaz cu i se

ECUATIA MAXWELL-AMPERE D Jh += Relaia (6.2), numit i ecuaia Maxwell Ampre, arat c un curent de conducie i un cmp electric variabil genereaz un cmp magnetic cu liniile de cmp nchise.

VECTORUL POYNTING
Vectorul lui Poynting (S) este un vector proporional cu produsul vectorial dintre intensitatea cmpului electric, E, i intensitatea cmpului magnetic, H, S = E x H, reprezentnd densitatea fluxului de energie electromagnetic. Puterea electromagnetic instantanee transmis printr-o suprafa nchisS reprezint fluxul vectorului lui Poynting prin acea suprafa, = S dA = S n dA, unde, n este versorul normalei exterioare la suprafa.

ECUATIA UNDELOR ELECTROMAGNETICE

VALOAREA MEDIE A INTENSITATII UNDELOR ELECTROMAGNETICE Propagarea unei unde electromagnetice este nsoit de un transport de energie pe direcia i n sensul propagrii acesteia. Msura acestui fenomen este

dat de vectorul lui Poynting, definit prin relaia: S=ExX Modulul vectorului lui Poynting reprezint densitatea fluxului de energie, adic energia transferat n unitatea de timp prin unitatea de arie normal pe direcia de propagare. Aceasta este tocmai intensitatea undei, a crei medie este dat de media temporal a modulului vectorului Poynting, S.