Curs 5 Fizica

Petrescu Emil
Facultatea de Ingineria Sistemelor Biotehnice

1 Temperatura
În mod practic asociem temperatura cu senzaţiile de cald sau rece. Totuşi,pentru
a înţelege conceptul de temperatur¼ a trebuie introduse conceptele de contact
termic şi echilibru termic.
Modul în care este privit contactul termic este acela în care cele dou¼ a sisteme
sunt plasate într-un container care le izoleaz¼ a de mediul extern. Între sisteme
exist¼a un perete …x care permite doar schimbul de c¼ aldur¼
a între ele (perete
diaterm). Se spune c¼ a cele dou¼ a sisteme sunt în contact termic. Conform
principiului fundamental al termodinamicii, sistemul compus, …ind izolat tinde
c¼
atre o stare de echilibru. Deoarece parametrii de poziţie r¼ amân constanţi,
peretele dintre cele dou¼ a sisteme …ind …x, sistemele pot schimba între ele doar
c¼
aldur¼a. Când schimbul de c¼ aldur¼ a înceteaz¼ a sistemele ajung la echilibru termic.
Proprietatea cea mai important¼ a a echilibrului termic este aceea de tranz-
itivitate. Astfel dac¼ a sistemele S1 şi S2 puse separat în contact termic cu un
sistem S, sunt în echilibru termic cu acesta, atunci S1 şi S2 sunt în echilibru
termic unul cu cel¼ alalt.
Aceast¼ a proprietate permite împ¼ arţirea sistemelor termodinamice în clase de
echivalenţ¼
a. Sistemele dintr-o clas¼ a de echivalenţ¼ a pot … în echilibru unele cu
altele, dar nu pot … în echilibru cu sistemele din alt¼ a clas¼
a de echivalenţ¼
a.
Rezult¼ a c¼
a al¼
aturi de parametrii de poziţie (coordonate generalizate), este
nevoie de o alt¼ a m¼
arime pentru a caracteriza starea sistemului. Aceast¼ a m¼arime
este temperatura (empiric¼ a), şi ea caracterizeaz¼ a sistemele din punct de vedere
al echilibrului termic. Astfel dou¼ a sisteme a‡ate la aceeaşi temperatur¼ a sunt în
echilibru termic.

1.1 Sc¼
ari de temperatur¼
a
Termometrele sunt instrumente utilizate pentru a m¼ asura temperatura unui sis-
tem. Ele sunt bazate pe faptul c¼ a anumite propriet¼ aţi …zice se schimb¼ a cu
modi…carea temperaturii. Astfel, când temperatura se modi…c¼ a, se schimb¼a
volumul unui lichid, dimensiunile unui solid, volumul unui gaz la presiune con-
stant¼
a, presiunea unui gaz la volum constant, rezistenţa electric¼
a, culoarea unui
obiect, etc.

1
 O scar¼ a de temperatur¼ a comun¼ a este scara Celsius în care 0 C corespunde
punctului de topire al gheţii la presiune normal¼ a şi 100 C corespunde temper-
aturii de …erbere a apei la presiune normal¼ a (1 atm). Cele mai utilizate ter-
mometre în domeniile obişnuite de temperatur¼ a sunt: termometrul cu mercur,
care nu poate … utilizat sub –30 C deoarece la aceast¼ a temperatur¼ a mercurul
îngheaţ¼
a şi termometrul cu alcool, care nu poate … utilizat peste 85 C deoarece
la 85 C alcoolul începe s¼ a …arb¼a.
O scal¼ a de temperatur¼ a utilizat¼a curent în SUA este scara Fahrenheit. În
aceast¼a scar¼ a punctul de topire al gheţii corespunde la 32 o F, iar punctul de
…erbere al apei la 212 o F. Atunci relaţia care leag¼
a cele dou¼a sc¼
ari de temperatur¼a
este:
5
t C= ( 32) o F (1)
9
Unul din termometrele cele mai exacte este termometrul cu gaz la volum
constant. În cazul acestui termometru, m¼ arimea care variaz¼ a cu temperatura
este presiunea gazului. Studiul acestui tip de termometru duce la concluzia c¼ a
nu pot exista temperaturi mai joase de 273; 15 C: Acest punct este utilizat
ca punct de zero pentru scala temperaturilor absolute şi poart¼ a numele de zero
absolut. Unitatea de m¼ asur¼
a în scara temperaturilor absolute este gradul Kelvin
(K) care a fost ales s¼a …e egal în m¼ arime cu un grad Celsius. Notând cu T0 =
273; 15 K, temperatura în grade Celsius se exprim¼ a în funcţie de temperatura
absolut¼a astfel:
t C = (T T0 ) K (2)
Deoarece punctele de topire şi …erbere ale apei sunt greu de reprodus ca
puncte de referinţ¼a, pentru noua scar¼ a s-a ales punctul triplu al apei (punct
în care cele trei faze, lichid¼
a, solid¼
a şi gazoas¼a, sunt în echilibru) care se a‡a¼
la T = 273; 16 K. Astfel, 1 K este de…nit ca 1/273,16 din diferenţa dintre
temperatura punctului triplu al apei şi temperatura de zero absolut.

2 Principiul zero. Ecuaţia de stare

Acesta se poate enunţa astfel:
Temperatura este funcţie de starea de echilibru a sistemului. O formulare
echivalent¼ a este: Parametrii de forţ¼a ai sistemului sunt funcţii de parametrii de
poziţie (coordonate generalizate) şi temperatur¼a.
Matematic principiu zero se scrie astfel:

Ai = Ai (a1 ; a2; ::::an ; T ) i = 1; :::; n (3)

Acestea sunt ecuaţiile termice de stare. Deoarece starea sistemului este

determinat¼
a de parametrii de poziţie şi temperatur¼
a, atunci şi energia intern¼
a
poate … de…nit¼
a în funcţie de aceştia.

U = U (a1 ; a2 ; :::an ; T ) (4)

Aceast¼
a ecuaţie poart¼
a numele de ecuaţie caloric¼
a de stare.

2
 Ca exemplu vom considera cazul unui ‡uid:

A = p şi a = V (5)

Atunci:
p = p(V; T ) este ecuaţia termic¼
a de stare (6)
U = U (V; T ) este ecuaţia caloric¼
a de stare (7)
Ecuaţiile termice şi calorice de stare se obţin …e experimental …e cu ajutorul
…zicii statistice. Astfel pentru gazul ideal ecuaţia termic¼ a de stare este:

pV = RT (8)

în care este num¼ arul de moli, R = 8314 J/mol K este constanta universal¼
aa
gazelor. Num¼ arul de moli se poate exprima funcţie de masa gazului M sau N
num¼ arul de molecule sau atomi:
M N
= = (9)
NA

unde este masa molar¼ a, iar NA = 6; 023 1023 molecule/mol este num¼
arul lui
Avogadro.
Ecuaţia caloric¼
a de stare a gazului ideal este:

U= C V T (10)

unde C V reprezint¼a c¼
aldura molar¼ a la volum constant.
Pentru gazul real ecuaţia termic¼ a de stare poart¼
a numele de ecuaţia van der
Waals:
2
a
p + 2 (V b) = RT (11)
V
în care a şi b sunt constante pozitive şi care depind de gazul considerat.
Ecuaţia ia în considerare forţele de atracţie dintre moleculele gazului, astfel
c¼
a presiunea gazului ideal este mai mare decât cea a gazului real. Acest lucru
2
a
se realizeaz¼a prin intermediul termenului 2 : În plus volumul în care se mişc¼ a
V
gazul real este mai mic, datorit¼ a volumului propriu al moleculelor b:

3 Principiul I al termodinamicii
Principiu I al termodinamicii reprezint¼a legea de conservare a energiei pentru
sistemele termodinamice închise. Ea leag¼a variaţia energiei interne a sistemului
de lucrul mecanic şi c¼
aldura schimbate de acesta cu mediul extern. Formularea
matematic¼ a a principiului I este;

U =Q L (12)

3
 În cazul unei transform¼
ari in…nitezimale:

dU = Q L (13)

Notaţiile Q şi L arat¼ a c¼a Q şi L sunt forme diferenţiale, dar nu sunt
diferenţiale totale exacte, precum variaţia energiei interne dU . Din punct de
vedere …zic energia intern¼ a este o funcţie de stare, în timp ce c¼ aldura şi lucrul
mecanic sunt m¼ arimi de transformare sau proces, adic¼ a variaţia lor depinde de
st¼
arile intermediare prin care trece sistemul.
În cazul unui sistem izolat Q = L = 0. Atunci U = 0 şi Ui = Uf : Energia
intern¼a a unui sistem izolat r¼ amâne constant¼ a.
În cazul unui proces ciclic U = 0 şi Q = L:
C¼aldura Q poate … exprimat¼ a în diverse moduri, care sunt legate de modul
în care variaz¼ a temperatura sistemului. Exprimarea lui Q se face cu ajutorul
coe…cienţilor calorici. Astfel:
Q = CdT (14)
unde C poart¼ a numele de capacitate caloric¼a a corpului. În general capacitatea
caloric¼
a a corpului depinde de modul în care este variat¼ a temperatura corpului.
Se de…nesc capacit¼ aţi calorice la volum constant, la presiune constant¼ a şi în
alte condiţii. Dac¼a se consider¼ a un mol din substanţa respectiv¼
a, capacitatea
caloric¼
a C poart¼ a numele de c¼ aldur¼
a molar¼
a şi o vom nota C , astfel c¼
a:

Q = C dT (15)

În acelaşi mod, se de…neşte şi c¼

aldura speci…c¼
a c, care reprezint¼
a c¼
aldura
a pentru a schimba temperatura cu 1o C a unit¼
necesar¼ aţii de mas¼
a.

Q = mcdT (16)

Relaţia U = Q L este adev¼ arat¼a cu urm¼ atoarea convenţie: Q este pozi-

tiv¼
a, dac¼a este primit¼
a de la mediul extern, iar L este pozitiv, dac¼
a este efectuat
de sistem asupra mediui extern.

4 Aplicaţii ale Principiului I

4.1 Coe…cienţii calorici
În continuare vom considera procese reversibile. Din expresia Principilui I:

dU = Q L

c¼
aldura schimbat¼
a de sistem cu mediul extern se exprim¼
a ca:

Q = dU + L = dU + pdV (17)

În cazul ‡uidelor sistemul poate … descris de parametrul de poziţie V şi de

temperatura T . Atunci U energia intern¼
a este funcţie de V şi T .

U = U (V; T )

4
 Rezult¼
a prin diferenţiere:

@U @U
dU = dT + dV (18)
@T V @V T

Indicii V şi T arat¼

a c¼
a derivatele respective se fac ţinând constant volumul
şi respectiv temperatura. Rezult¼ a:

@U @U
Q= dT + + p dV (19)
@T V @V T

Considerând V = const: putem de…ni capacitatea caloric¼

a la volum constant:

Q @U
CV = = (20)
dT V @T V

Considerând T = const: putem de…ni c¼

aldura latent¼
a:

Q @U
= = +p (21)
dV T @V T

Trebuie remarcat c¼
a este mai uşor de studiat sistemele în condiţii de presiune
constant¼
a. Din acest motiv se de…neşte o nou¼a funcţie de stare numit¼ a entalpie:

H = U + pV (22)
Se diferenţiaz¼
a şi se obţine:

dH = Q pdV + pdV + V dp = Q + V dp (23)

Se observ¼
a c¼
a la p = const:

Q = dH (24)

adic¼
a variaţia entalpiei la presiune constant¼
a, este egal¼
a cu c¼
aldura schimbat¼
a
cu mediul extern.

4.2 Transform¼
arile gazului ideal
4.2.1 Trasformarea izocor¼
a
Transformarea izocor¼
a este transformarea în care volumul sistemului r¼ amâne
constant. Lucrul mecanic este nul, deoarece variţia de volum este nul¼
a:

L=p V =0 (25)

C¼
aldura schimbat¼
a de sistem cu mediul extern este:

Q= C V T (26)

5
 Atunci din Principiul I rezult¼
a:

U= C V T (27a)

Deoarece U este o m¼ arime de stare, expresia dat¼

a de relaţia 27a este valabil¼
a
pentru orice fel de trasformare suferit¼
a de gazul ideal între dou¼ a st¼
ari. Astfel
energia intern¼
a a gazului ideal se poate exprima ca:

U= C V T + const: (28)

Rezult¼
a c¼
a energia intern¼
a este de…nit¼
a pân¼
a la o constant¼a arbitrar¼
a. În
continuare îns¼
a, constanta o vom considera zero şi vom utiliza pentru energia
intern¼
a a gazului ideal formula:

U= C V T (29)

Observaţie: Formula (29) exprim¼ a variaţia energiei interne pentru un sistem

închis. În cazul unui sistem deschis, atunci când num¼ arul de moli şi temperatura
variaz¼
a de la valorile 1 ; T1 la valorile 2 ; T2 , variaţia energiei interne se scrie
ca:
U = 2 C V T2 1 C V T1 (30)

4.2.2 Transformarea izobar¼

a
Transformarea izobar¼a este transformarea care are loc la presiune constant¼
a.
Deoarece presiunea este constant¼
a, expresia lucrului mecanic este:

L=p V (31)

Cantitatea de c¼
aldur¼
a schimbat¼
a de sistem cu mediul extern este:

Q= C p T (32)

unde C p este c¼
aldura molar¼
a la volum constant. Variaţia energiei intern¼
a este:

U= C V T (33)

Înlocuind aceste relaţii în relaţia Prinicipiului I (12) se obţine:

C V T = C p T p V (34)

Ţinând cont de ecuaţiile de stare din starea iniţial¼

a şi …nal¼
a:

pV1 = RT ; pV2 = RT2

se obţine:
p(V2 V1 ) = R(T2 T1 ) = R T
şi din relaţia (34) se obţine relaţia Robert-Mayer pentru gazul ideal:

C V =C p R (35)

6
4.2.3 Trasformarea izoterm¼
a
Trasformarea izoterm¼ a este transformarea care are loc la temperatur¼
a constant¼
a.
În cazul acestei transform¼ ari T = 0. Atunci U = 0 şi Q = L. Deoarece
în cursul transform¼arii presiunea variaz¼
a în funcţie de volum, pentru calculul
lucrului mecanic se va folosi formula
Z V2
L= pdV (36)
V1

Din ecuaţia de stare se exprim¼

a presiunea ca …ind p = RT =V . Atunci
lucrul mecanic efectuat de gaz este:
Z V2 Z V2
RT dV V2
L= dV = RT = RT ln (37)
V1 V V1 V V1

4.2.4 Trasformarea adibatic¼

a
Transformarea adiabatic¼a este trasformarea în care sistemul nu primeşte şi nu
cedeaz¼
a c¼
aldur¼
a. Din primul principiu rezult¼
a c¼
a:

L= U (38)

Deşi sistemul nu schimb¼ a c¼aldur¼a cu exteriorul, temperatura sa se modi…c¼ a

astfel: la destindere sistemul efectueaz¼ a lucru mecanic, energia sa intern¼
a scade
şi gazul se r¼aceşte; la comprimare sistemul primeşte lucru mecanic, energia sa
intern¼a creşte şi gazul se înc¼
alzeşte. Deoarece:

U= C V T (39)

L= C V T = C V ( T2 T1 ) (40)
Ţinând cont de ecuaţiile de stare în starea inţial¼
a p1 V1 = RT1 şi în starea
final¼
a p2 V2 = RT2 din relaţia( 40) rezult¼ a:

C V
L= (p2 V2 p1 V1 ) (41)
R
Considerând o transformare in…nitezimal¼
a:

dL = pdV = dU = C V dT

şi ţinând cont de ecuaţia termic¼

a de stare a gazului ideal se obţine:
RT
dV = C V dT
V
dT R dV
= (42)
T C V V

7
 Notând cu = C p =C V exponentul adiabatic şi utilizând relaţia lui Robert-
Mayer R = C p C V ecuaţia (42) devine:

dT C p C V dV dV
= = ( 1) (43)
T C V V V

Atunci: Z Z
T2 V2
dT dV
= ( 1)
T1 T V1 V
şi:
T2 V2
ln = ( 1) ln (44)
T1 V1
sau:
1
T2 V1
= (45)
T1 V2
Rezult¼
a:

1 2
T1 V1 = T2 V2 (46)

Deoarece st¼arile considerate sunt alese arbitrar, înseamn¼

a c¼
a în orice trasfor-
mare adiabatic¼
a se poate scrie:
1
TV = const: (47)

Utilizând ecuaţia termic¼ a de stare se poate scrie ecuaţia transform¼ari în

variabile (T; p) şi (p; V ): Deoarece T = pV =vR din ecuaţia 47 se obţine:

pV = const: (48)

În coordonate T şi p ecuaţia transform¼

arii adiabate este:

T p1 = const:

4.3 Relaţia Robert-Mayer pentru un ‡uid oarecare

Din expresia Principiului I, pentru care lucrul mecanic este determinat doar de
forţele de presiune rezult¼
a:
Q = dU + pdV

Cum energia intern¼

a este funcţie de volum şi temperatur¼
a:

@U @U
dU = dT + dV (49)
@T V @V T

8
 Se obţine:
@U @U
Q= dT + + p dV (50)
@T V @V T
De aici:
Q @U @U @V
Cp = = + +p (51)
dT p @T V @V T @T

şi cum capacitatea caloric¼

a a sistemului la volum constant este:

@U
CV =
@T V
rezult¼
a relaţia Robert-Mayer pentru un ‡uid oarecare:

@U @V
Cp CV = +p (52)
@V T @T p

4.4 De…nirea coe…cienţilor termici

Coe…cientul de dilatare izobar¼a permite determinarea variaţiei volumului sis-
temului când temperatura variaz¼ a şi presiunea este constant¼
a:

1 @V
= (53)
V @T p

dV = V dT
Coe…cientul de compresibilitate izoterm¼a permite determinarea variaţiei volu-
mului gazului când este supus acţiunii unei presiuni din exterior la temperatur¼a
constant¼
a:
1 @V
KT = (54)
V @p T
dV = KT V dp
Semnul minus apare deoarece o creştere a presiunii duce la micşorarea volu-
mului, şi invers (dp > 0 implic¼
a dV < 0).
Coe…cientul termic al presiunii permite determinarea variaţiei presiunii sis-
temului a‡at la volum constant când variaz¼a temperatura:

1 @p
= (55)
p @T V

dp = pdT
Între cei trei coe…cienţi exist¼
a relaţia:

= pKT

9
 Relaţia este important¼
a pentru determinarea coe…cientului termic al presiu-
nii al corpurilor solide sau lichide, pentru care este practic imposibil s¼a le …e
menţinut volumul constant la înc¼ alzire.
Considerând presiunea funcţie de volum şi temperatur¼a p = p (V; T ):

@p @p
dp = dT + dV
@T V @V T

Dar
@p
= p
@T V

@p 1 1
= =
@V T
@V V KT
@p
T
Atunci:
1
dp = pdT dV
V KT
Dac¼
a p = const:
1
pdT dV = 0
V KT
rezult¼
a:
@V
= pV KT
@T p

Atunci:
1 @V
= = p KT (56)
V @T p

5 Probleme
1. S¼
a se determine lucrul mecanic efectuat într-o transformare a unui gaz ideal
de forma p = aV , unde a este o constant¼a, când volumul creşte de la volumul
V1 la V2

2. La temperaturi foarte mici c¼

aldura molar¼
a a s¼
arii variaz¼
a cu temperatura
în concordanţ¼
a cu legea lui Debye este:

T3
C=k 3

unde k = 1940 J/mol K şi = 281 K. Care este c¼ aldura necesar¼

a pentru ca unui
mol de sare s¼
a-i creasc¼
a temperatura de la T1 = 10 K la T2 = 30 K.

3. Ecuaţia Van-der-Waals pentru un gaz este

a 2
p+ (V b) = RT
V2

10
 S¼a se determine lucrul mecanic într-o transformare izoterm¼
a a gazului când
gazul se destinde de la V1 la V2 . Se consider¼
a cazul a = 2 moli de etan care
se destind de la V1 = 2 l la V2 = 6 l, la temperatur¼ a T = 300 K . Se cunosc
a = 0; 544 Jm3 /mol2 şi b = 6; 38 10 5 m3 /mol.

4. În motorul unui automobil amestecul de aer şi vapori de benzin¼ a este

comprimat în raportul 9:1 (raportul de compresie). Presiunea iniţial¼
a este de
1 atm şi 27 C. Dac¼
a presiunea dup¼
a comprimare este 21,7 atm s¼a se g¼ aseasc¼
a
temperatura amestecului comprimat. (1 atm =1; 013 105 N/m2 )

11