Curs 3.

Starea gazoasă şi legile gazelor

În cadrul aplicaţiilor numerice la principiul I al termodinamicii ne vom referi în special la procese care au
loc în gaze, din această cauză să ne reamintim câteva noţiuni referitoare la legile gazelor.
Legea transformării generale Transformarea generală a unei cantităţi constante de gaz ideal (număr
(Clapeyron-Mendeleev) de moli, n=constant) este orice transformare în care se modifică toţi
parametrii de stare (p.V,T).
este ecuaţia transformării generale în care p1, V1, T1 sunt
parametrii stării iniţiale, iar p2, V2, T2 parametrii stării finale.

Ecuaţie de stare: pV= nRT
Aplicaţia 1. O probă de
amoniac gazos ocupă un volum
de 250mL în condiţii de
laborator la temperatura de 27
şi presiunea de 740 Torr. Să se
calculeze volumul amoniacului
în condiţii normale şi în condiţii
standard de temperatură şi
presiune.
Aplicaţia 2. Să se calculeze
volumul ocupat de 0,54 moli de
azot (N2) la 15 şi 0,967 atm.
Ecuaţia Clapeyron-Mendeleev stabileşte o relaţie între parametrii de
stare ai unei mase constante de gaz ideal şi mai este denumită şi
ecuaţie de stare:
pV= nRT , unde
p = presiunea gazului; 1atm=760mmHg(Torr)=1,01325∙105N/m2(Pa)
V= volumul gazului m3 = 103L(dm3)
n = număr de moli n=m/M(masa molară); n=V/Vm (Vm=volum
molar); n= N/NA(numărul lui Avogadro);
Vm= în condiţii normale (0°C=273,15K; p=1atm=1,01325∙105Pa) are
valoarea 22,41L
NA = 6,022∙1023 entităţi elementare (atomi, molecule) conţinute într-un
mol de substanţă
T = temperatura absolută K,
R = constanta gazelor ideale
R = 0,082 atm∙L/mol∙K;
R = 8,314J/mol∙K (Pa∙m3/mol∙K)
T0 = 273,15K; T = 300,15K
= V0 = 740∙250∙273,15/300,15∙760 = 221,5mL
= Vst = 740∙250∙298,15/300,15∙760 = 223,0 mL
( )
=
( )
V=

Aplicaţia 3. În timpul odihnei, 200mL/h/kg corp 200∙70=14000mL O2/h = 14L/h

corpul omenesc consumă circa
200mL O2 pe oră la 25 şi
presiunea de 1 atm, pe fiecare kg
corp. Să se calculeze câţi moli de
oxigen consumă corpul unui om
care cântăreşte 70kg în timpul
odihnei de 1 oră?

Ecuaţia de stare se poate folosi pentru determinarea densităţii gazelor în diferite condiţii de temperatură şi
presiune. De exemplu, in condiţii normale de temperatură şi presiune (0 = 273,15K şi 1atmosferă =
101325 Pa), densitatea oxigenului este 1,43g/L, în timp ce a hidrogenului este 0,0899g/L, Este necesară
precizarea condiţiilor de temperatură şi presiune atunci când calculăm densitatea deoarece masa unităţii de
volum a unui gaz variază cu temperatura şi presiunea.
Aplicaţia 4. Să se calculeze În ecuaţia înlocuim
densitatea butanului, C4H10 la o
presiune de 117,4 kPa si
temperatura de 125 . împărţim prin V şi rezultă:

Deci :
P = 117,4kPa = 117400 Pa

T= 125 + 273,15 = 398,15K ( )

Aplicaţia 5. Densitatea
oxigenului în condiţii normale de
temperatură şi presiune este
1,429g/L. Să se calculeze
densitatea CO2 în aceleaşi
condiţii.

Aplicaţia 6. Să se calculeze
densitatea gazului Freon 12,
CF2Cl2 la 30 şi 0,954
atmosfere.
T= 30 + 273,15 = 303,15K
p=0,954atm = 0,954∙101325Pa=
= 96664,05 Pa

Legea transformării izoterme Transformarea izotermă a unei cantităţi constante de gaz ideal este
(Boyle-Mariotte) orice transformarea în care temperatura este constantă.
Reprezentări grafice:
Enunţul legii: Presiunea unei
cantităţi constante de gaz ideal,
menţinut la temperatură
constantă, variază invers
proporţional cu volumul gazului.
pV=const. sau p1V1 = p2V2
Aplicaţia 7. Un balon conţinând
14L de aer, la o presiune de 760 T = const sau
Torr este introdus intr-un bazin
de înot la o adâncime de 3m
unde presiunea este 981 Torr. 14∙760 = 981∙V2 rezultă V2 =
Ştiind ca temperatura aerului nu
se modifică, să se calculeze
volumul balonului în noile
condiţii.
Aplicaţia 8. O probă de Freon T = const
gazos folosit într-o instalaţie de
aer condiţionat are un volum de
325L şi o presiune de 96,3kPa, la
20 . Care va fi presiunea
gazului dacă volumul acestuia
devine 975L, temperatura
menţinându-se constantă.
Legea transformării izobare Transformarea izobară a unei cantităţi constante de gaz ideal este
(Gay Lussac) orice transformare în care presiunea se păstrează constantă.
Reprezentări grafice:
Pentru această lege se pot
formula mai multe enunţuri:
Volumul unei cantităţi de gaz
ideal menţinut la presiune
constantă, creşte liniar cu
temperatura gazului;
V = V0(1+αt)
Într-o transformare izobară,
raportul dintre volumul şi
temperatura absolută a gazului
este constant; = const.
sau =

Aplicaţia 9. O probă de CO2 P = const T1 = 283,15K; T2 = 303,15K

ocupă un volum de 300 mL, la
10 şi 750Torr; ce volum va
ocupa gazul la 30 , presiunea
menţinându-se constantă?
Aplicaţia 10. Volumul unui gaz
dintr-un termometru este 150 p = const
cm3 dacă termometrul este
imersat într-un amestec de apă cu
gheaţă (0 ). Dacă termometrul
este introdus în amoniac lichid,
presiunea fiind constantă,
volumul gazului din termometru
devine 131,7 cm3. Care este
temperatura amoniacului lichid
in K şi ?
Legea transformării Transformarea izocoră a unei cantităţi constante de gaz ideal este
izocore(Charles) orice transformare în care volumul se păstrează constant
Legea are mai multe enunţuri: Reprezentări grafice
Presiunea unei cantităţi constante
de gaz ideal, menţinut la volum
constant, creşte liniar cu
temperatura.
p = p0(1+ t)
Într-o transformare izocoră,
raportul dintre presiunea şi
temperatura absolută a gazului
este constant. = const.
sau =

Aplicaţia 11. Un gaz ocupă un

volum de 275mL la 100°C şi o
presiune de 380 Pa. Ce
temperatură este necesară pentru
a scădea presiunea la 305 Pa
dacă volumul este menţinut
constant?
Transformarea adiabată
(ecuaţia Poisson)
Ecuaţia Poisson care descrie
transformarea adiabată are trei
forme:
sau
V= const. =
T1 = 373,15K
T2 = ? t2 = 26,35
Transformarea adiabată este transformarea în care sistemul
termodinamic nu schimbă căldură cu mediul exterior. Sistemul
termodinamic trebuie să fie izolat termic de mediul exterior printr-un
înveliş adiabatic. Când procesele termodinamice se produc rapid ele
pot fi considerate procese adiabate.
Reprezentare grafică:

sau

sau

Panta adiabatei este mai mare decât a izotermei.

Aplicația 12. Un volum V1=2L Folosim ecuația Poisson care stabilește legătura intre presiune și
de oxigen este comprimat volum:
adiabatic până la un volum
V2=1L și o presiune finala
p2=100kPa. Să se determine: p1 = 100∙(1/2)1,4 = 37,89kPa
presiunea inițială p1 a gazului.
Amestecuri de gaze ideale
Dacă considerăm un amestec de
gaze pefecte care ocupă un
volum, V, la presiunea p şi
temperatura T, atunci ecuaţia de
stare devine:
pV = (∑ ) unde ni =
numărul de moli din
componentul „i”.
∑ (Legea lui Dalton)
% vol.component „i” =
Vi/V∙100 = 100∙xi.
∑ (Legea lui Amagat).
( ) pentru oxigen care este un gaz diatomic γ=1,4
Toate moleculele sau atomii amestecului de gaze perfecte contribuie în
mod egal la crearea presiunii exercitate de amestecul de gaze perfecte.
Prin urmare, presiunea parţială a unui component dintr-un amestec
gazos reprezintă presiunea pe care ar exercita-o un component al
amestecului dacă ar ocupa singur tot volumul V, la temperatura dată,
T: astfel încât presiunea totală a amestecului de gaze
este dată de suma presiunilor parţiale ale gazelor componente:
∑ (Legea lui Dalton)
Volumul pe care îl ocupă fiecare component ”i” din amestec se
numeşte volum parţial şi este dat de relaţia:
Raportul dintre volumul parţial al unui component din amestec, Vi şi
volumul total al amestecului, V, reprezită fracţia de volum a
componentului „i” din amestec şi este egală valoric cu fracţia sa
molară.
Pentru amestecul de gaze perfecte, proporţia dintre componenţii săi se
exprimă în procente volumetrice, astfel:
% vol.component „i” = Vi/V∙100 = 100∙xi.
O relaţie similară cu cea a presiunilor parţiale se poate stabili şi pentru
volum, sub forma: ∑ (Legea lui Amagat).
Masa molară şi densitatea unui ̅
∑ ∑ ∑ ∑
amestec gazos, sunt mărimi
neaditive, astfel încăt se exprimă ∑
=∑
prin valori medii şi anume:
Exemplu: Aerul este un amestec gazos a cărui compoziție în procente
volumetrice este: 78,09% N2; 20,95%O2; 0,933% Ar; 0,03% CO2. În
̅ ∑ unde xi sunt afară de aceste 4 componente gazoase mai există: Ne;
fracţiile molare ale He; Kr; H2 și Xe a
componenţilor amestecului; Mi căror prezență nu influențează prea mult calculul masei molare din
masele molare ale componenţilor cauza procentului foarte mic în care se găsesc.
amestecului.
∑ (∏ )

̅ În mod analog se poate calcula densitatea medie:

̅
̅

∑
Aplicaţia 13. Un cilindru de
calibrare conţinând un amestec fracţia molară a componentului “i” =
gazos folosit în analiza gazelor %N2 = 100 ⎼ (3,5 + 10) = 86,5%
din sânge conţine 3,5% CO2,
10% O2 şi restul N2 la o presiune
totală de 145 atm. Care este
presiunea parţială a fiecărui
component din acest amestec
gazos?
Aplicaţia 14. Amestecurile
gazoase formate din H2 şi O2 = 33.2 atm + = 33,5 atm (legea Dalton)
sunt în mare majoritate Deci = 0,3 atm
explozive. Totuşi un amestec
gazos conţinând mai puţin de 3%
O2 nu este exploziv. Dacă într-un
cilindru care conţine H2 la o % vol O2 = = 0,8955% deci amestecul nu devine exploziv.
presiune de 33,2 atm se adaugă
O2 până se atinge o presiune
totală de 33,5 atmosfere,
amestecul devine exploziv, sau
nu?