Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Aerul umed
1. Mărimi caracteristice aerului umed
2. Procese simple de tratare a aerului
- Umiditatea absolută, este masa vaporilor conținuți într-un metru cub de aer
umed. Pe baza legii lui Dalton și a ecuației Clapeiron –Mendeleev,
umiditatea absolută, este egală cu densitatea vaporilor de apă din amestec :
D=ρv , kg/ m3 (4.11)
- Umiditatea relativă , este raportul dintre masa vaporilor de apă conținuți
într-un metru cub de aer umed şi masa maximă de vapori de apă
(corespunzător saturației) pe care o poate absorbi aerul, la aceeaşi
temperatură şi presiune.
mv v p R T pv
v ,
ms s R T ps ps (4.12)
Umiditatea relativă să măsoară în % :
pv
100,
ps (4.13)
Pentru =100%, aerul este saturat cu vaporii de apă și este denumit aer umed
saturat. Vaporii de apă se află în starea de saturație. În cazul cînd <100%, aerul
conține vapori de apă în stare supraîncălzită și este denumit aer umed nesaturat.
Mai jos de = 100 % este zona ceții.
Grad de saturare este raportul dintre conţinutul de umiditate al aerului umed
şi conţinutul maxim de umiditate la saturaţie, la aceeaşi temperatură şi presiune:
µ = d / ds , (4.14)
în care: ms - masa vaporilor saturaţi, în kgv; ds - conţinutul de vapori la saturaţie, în
kgv/kga; ps - presiunea parţială a vaporilor la saturaţie, în Pa;
Prin adaugarea vaporilor de apa de aceias temperatura, presiunea vaporilor
tinde pina la temperatura de saturatie. Starea in care se afla aerul umed, care
contine cantitatea maxima de vapori se numeste stare de saturatie. La saturaţie,
presiunea parţială a vaporilor pv devine egală cu presiunea de saturaţie, ps. In
domeniul de temperaturi (-40°C...+150°C) presiunea de saturaţie se poate
determina cu o eroare mai mică de 0,5% cu una din relaţiile:
- pentru t 0°C:
6150,6
ps 3,61633 1012 exp (4.15)
t 273,33
Entalpia aerului umed este suma dintre entalpia aerului uscat şi a vaporilor de
apă. Entalpia aerului umed reprezintă căldura necesară pentru a obţine izobar,
(1+d) kg de aer umed de temperatură t, plecând de la 1kg de aer uscat şi de la d kg
de apă având temperatura de 0°C.
I 1, 005t (2500 1,8t ) d , kJ/kg (4.17)
Probleme generale
Aerul introdus în încăperile ventilate (climatizate) este de obicei tratat pentru a se
obţine o stare ce corespunde funcţiei pe care o are în procesele termodinamice din
încăpere (preluarea simultană a sarcinii termice şi umiditate ale acesteia). Tratarea
aerului se realizează prin înserierea unor procese termodinamice simple care sunt
prezentate anterior. O mărime importantă, ce caracterizează transformarea
termodinamică a aerului umed este raza procesului, denumită şi raport de termo-
umiditate, deoarece semnifică preluarea simultană de căldură şi umiditate aferentă
evoluţiei aerului din încăperea ventilată (climatizată). Această mărime se poate
stabili şi utiliza şi în procesele de tratare simple ale aerului umed. Ea este definită
prin raportul:
3, 6Q t I 2 I1 I
103 21 103 , (kJ/kg) (4.18)
W d 2 d1 d 21
în care:
- Q (W) şi W(kg/h) reprezintă debitul de căldură respectiv umiditate (vapori)
preluate/cedate de aer în procesul de transformare termodinamică;
- Δh (ΔI) şi Δx(Δd) reprezintă variaţia de entalpie, respectiv, de conţinut de
umiditate între starea finală şi cea iniţială a transformării (figurile 4.1 şi 4.2).
Valoarile raportului de termoumidificare ε sunt indicate pe scara marginală a
diagramei I-d, fiind exprimat prin coeficientul unghiular al treptei 1-2 care
reprezintăschimbarea stării aerului și se definește pe verticala ε in sus, iar pe
verticală in jos ε .
Valorile razei procesului se stabilesc în felul următor:
- Pentru procese care se desfășoară la d-=const, în cazul în care:
ΔI<0 (proces de răcire) ε=-∞
ΔI>0 (proces de încălzire) ε=+∞
- Pentru procese care se desfășoară la I=const, (proces adiabatic ) ε=0;
- Pentru procese izoterme t=const, din zona de nesaturație φ <100%
I I 2 I1 (1,84t 2500) d (4.19)
I
1,84t 2500
d
În cazul particular t=0, ε=2500kJ/kg;
- Pentru procese izoterme t=const, din zona de ceață starea aerului
suprasaturat fiind nestabilă, se separă Δd g/kg aer uscat, sub formă de
picături de apă. Deoarece se lucrează cu temperaturi relativ mici, izoterma
de ceață este foarte apropiată de dreapta de entalpie constantă I=const, astfel
încît poate fi considerată paralelă cu I=const.
Originea al razei procesului este (I=0, d=0). La trasarea schimbării stării
aerului printr-un punct dat se trasează o dreaptă paralelă cu raza procesului
ε=const.
Încălzirea aerului.
Fig. 4.5. Schemă realizare proces (se realizează cu o baterie de încălzire)
a) b)
Fig. 4.6. Proces de încălzire uscată a aerului
a – în diagrama h-x (I-d); b- în diagrama t-x
sau aproximativ
QBI L t2 t1 (4.21)
în care L-debitul de aer, în kg/h.
Răcirea aerului
Fig 4. 7. Schemă realizare proces (se realizează cu o baterie de răcire)
răcire tbr este mai mare ca temperature punctului de rouă a aerului tr (tbr ≥tr1) atunci
nu va avea loc condensarea vaporilor de apă pe suprafața de schimb, iar în
diagrama I-d procesul 1-2 va decurge dupa dreapta d=const în jos, deci după
direcția ε=-∞, umiditatea relativa crește, entalpia se micșorează, temperatura se
micșorează, deci aerul se răcește. Limita stării aerului în acest preces este la
intersecția dreptei d=const cu 100 % (punctul 3). In procesul 3-4 are loc
condensarea vaporilor.
Debitul de căldură extras din aerul supus răcirii şi preluat de către bateria de răcire:
QBR L I1 I 2 (4.22)
sau aproximativ
respectiv:
Wv L d3 d1 - real. (4.25)
Umidificarea izoterma
Fig.4. 12. Schemă realizare proces (se realizează cu o cameră de umidificare)
L1 I1 L2 I 2 ( L1 L2 ) I c (4.31)
L1 d1 L2 d 2 ( L1 L2 )d c (4.32)
L I L2 I 2
Ic 1 1 (4.33)
L1 L2
L d L2 d 2
dc 1 1 (4.34)
L1 L2