Termotehnică –Cursul 7 – Anul universitar 2019-2020

14 Vapori
Vaporii sunt gaze aflate în apropierea punctului de lichefiere (de saturaţie). Cei mai răspândiţi
vapori sunt vaporii de apă, denumiţi şi abur. În practică se mai pot întâlni şi alte categorii de vapori, ca
de exemplu: vaporii de amoniac, de clorură de metil, de bioxid de carbon, de freon etc. Indiferent de
natura lor, proprietăţile vaporilor sunt principial aceleaşi.
Schimbările de fază de ordinul întâi sunt însoţite de transferuri de energie între corp şi mediul
ambiant. La presiune şi temperatură constante, în timpul unei schimbări de stare de ordinul întâi, corpul
îşi modifică starea de agregare.
Un corp poate exista în una din cele trei stări clasice de agregare: solidă, lichidă, gazoasă, iar
trecerea de la o stare de agregare la alta se numeşte:
Topire solid→lichid
Vaporizare lichid→vapori
Sublimare solid→vapori
Desublimare vapori→solid
Condensare vapori→lichid
Solidificare lichid→solid
Cele trei faze (solidă, lichidă, gazoasă) coexistă în punctul ˝T˝ din diagrama p-T (figura 73).
Pentru apă, punctul triplu reprezintă o stare fundamentală la care se face raportarea scării
termodinamice de temperaturi şi se defineşte prin: TT=273,1598 K≈273,16 K şi pT=0,00611bar
=611N/m2. Sub punctul triplu, gheaţa poate sublima. Cantitatea de căldură schimbată de corp cu mediul
exterior în timpul acestor procese se numeşte căldură latentă.

Figura 73 Diagrama fazelor

Stare de saturaţie se numeşte starea de echilibru termodinamic între lichid şi vapori în cursul
procesului de vaporizare.
În natură se deosebesc trei categorii de vapori: umezi, saturaţi şi supraîncălziţi, care se pot obţine
în mod succesiv prin încălzirea unui lichid la presiune constantă.
Vaporii umezi reprezintă amestecul de vapori şi lichid în echilibru de fază. Starea de echilibru a
celor două faze se numeşte stare de saturaţie. Unei presiuni la starea de saturaţie îi corespunde o
singură valoare pentru temperatura de saturaţie. Această dependenţă univocă ps=f(t) exprimă condiţia
de echilibru a celor două faze.
Reprezentarea grafică a funcţiei ps=f(t) într-un
sistem de coordonate p-T (figura 74) corespunde
curbei presiunilor de vaporizare, numită şi curba
de echilibru a fazelor lichid-vapori. Curba
presiunilor de vaporizare are un punct final, care
este punctul critic k (pk, tk), diferit pentru diverse
lichide. Dincolo de punctul critic, substanţele se
găsesc numai în stare gazoasă. Figura 74 Curba de echilibru a fazelor lichid-vapori
1
 Dr. Ing. Lavinia SOCACIU

Această curbă împarte planul diagramei în două zone: zona I, corespunzătoare lichidului şi zona
II, corespunzătoare vaporilor supraîncălziţi.
Vaporii saturaţi, denumiţi şi vapori saturaţi uscaţi, sunt vapori lipsiţi de lichid aflaţi la
temperatura corespunzătoare presiunii echilibrului de fază.
Vaporii supraîncălziţi sunt acei vapori care se află la o temperatură superioară temperaturii
corespunzătoare presiunii echilibrului de fază, adică a temperaturii de saturaţie.

Procesul de vaporizare
Vaporizarea este procesul izobar-izoterm de trecere a substanţelor din starea lichidă în starea de
vapori (sau gazoasă).
În figura 75 este prezentată principial
schema încălzirii la presiune constantă, în
vederea vaporizării unei substanţe aflate iniţial în
stare lichidă. Dacă producerea vaporilor are loc
numai la suprafaţa liberă a lichidului, procesul se
numeşte evaporare. Dacă vaporii apar în toată
masa lichidului, procesul este denumit fierbere.
Figura 75 Schema încălzirii în vederea vaporizării
Într-un cilindru, se găseşte o masă de un kilogram de lichid. Prin intermediul unui piston, se
asigură pe toată durata procesului o presiune constantă p. În permanenţă, se introduce în sistem căldura
q. Aşa cum se observă din figura 76 procesul de vaporizare la presiune contantă este format din trei
subprocese: încălzirea lichidului caracterizat prin creşterea temperaturii, vaporizarea propriu-zisă
caracterizat prin faptul că temperatura rămâne constantă şi supraîncălzirea vaporilor caracterizat din
nou prin creşterea temperaturii.

Figura 76 Variaţia temperaturii unei substanţe în timpul procesului de vaporizare

Starea iniţială a lichidului, notată cu 0, este caracterizată de temperatura t0.
Subprocesul de încălzire a lichidului (0-1’):
 este caracterizat prin creşterea constantă a temperaturii proporţional cu cantitatea de căldură
introdusă, până se ajunge în starea 1’
 starea 1’ este caracterizată de apariţia primei bule de vapori în masa de lichid, fiind deci este o
stare de saturaţie. Aceasta corespunde de fapt cu începutul procesului propriu-zis de vaporizare,
fiind denumită stare de lichid saturat, şi are temperatura de saturaţie ts.
 căldura specifică introdusă în sistem, este notată cu ql, se numeşte căldura sensibilă a lichidului,
şi este proporţională cu produsul dintre căldura specifică la presiune constantă a lichidului (cp)
şi variaţia temperaturii în timpul încălzirii (ts-t0).
q1  c p  t s  t 0  J kg 
Subprocesul de vaporizare propriu-zisă (1’-1’’):
 din starea 1’ care este caracterizată de apariţia primei bule de vapori în masa de lichid dacă se
continuă încălzirea se constată că până în starea 1", temperatura rămâne constantă, ceea ce
justifică afirmaţia că procesul de vaporizare este nu numai izobar ci şi izoterm.
 starea 1" este caracterizată prin transformarea în vapori a ultimei picături din lichidul aflat iniţial
2
 Termotehnică –Cursul 7 – Anul universitar 2019-2020

în cilindru, deci corespunde încheierii procesului de vaporizare propriu-zis, fiind denumită stare
de vapori saturaţi uscaţi.
 în timpul subprocesului de vaporizare propriu-zisă temperatura rămâne constantă.
 căldura introdusă în sistem în timpul transformării de fază, căldura specifică de vaporizare,
poartă denumirea consacrată de căldură latentă de vaporizare, se notează cu qv, rv sau lv.
 stările intermediare M, dintre 1' şi 1" (figura 77) sunt caracterizate evident prin aceeaşi presiune
şi temperatură ca 1' şi 1", dar reprezintă amestecuri de lichid saturat şi vapori saturaţi uscaţi, în
diferite proporţii. Aceste stări se numesc vapori saturaţi umezi. Se precizează că vaporii care se
separă la suprafaţa liberă a lichidului, având temperatura de saturaţie sunt vapori saturaţi uscaţi,
dar în general, vaporii antrenează particule fine de lichid în suspensie, de fapt acest amestec de
vapori uscaţi şi lichid saturat reprezintă vapori saturaţi umezi.
Subprocesul de supraîncălzire a vaporilor (1’’-F):
 din starea 1" care corespunde transformării în vapori a ultimei picături din lichidul aflat iniţial
în cilindru, dacă se continuă procesul de încălzire, se observă o nouă creştere a temperaturii,
proporţională cu căldura introdusă în sistem, până la atingerea stării finale, caracterizată de
temperatura finală tf, denumită stare de vapori supraîncălziţi.
 Căldura introdusă în sistem, notată qvs, este denumită căldura sensibilă a vaporilor supraîncălziţi,
fiind ca şi în cazul lichidului, proporţională cu produsul dintre căldura specifică la presiune
constantă a vaporilor supraîncălziţi (cpv) şi variaţia temperaturii în timpul acestei încălziri (tf-ts).
q vs  c p v  t f  t s  J kg 
Stările intermediare prin care trece substanţa din cilindru sunt reprezentate în figura 77:
 în timpul încălzirii lichidului (0-1') se produce o uşoară creştere a volumului lichidului, deci o
dilatare;
 vaporizarea propriu-zisă (1'-M-1") este caracterizată printr-o creştere bruscă a volumului;
 supraîncălzirea vaporilor (1"-F) este însoţită din nou, de o uşoară creştere a volumului.

Figura 77 Stări intermediare în timpul procesului de vaporizare

Vaporizarea poate să fie urmărită prin trecerea din starea de lichid (0), în cea de lichid saturat (1'),
prin stările de vapori umezi (M), se ajunge în cea de vapori saturaţi uscaţi (1") şi în final într-o stare de
vapori supraîncălziţi (F).
Stările de vapori umezi M sunt:
 din punct de vedere calitativ amestecuri de vapori saturaţi uscaţi şi lichid;
 din punct de vedere cantitativ, aceste stări pot să fie descrise printr-o mărime care să
desemneze calitatea acestui amestec neomogen, prin proporţia de lichid şi de vapori numită
titlul vaporilor umezi, sau mai scurt titlul.
Titlul vaporilor notat cu x, reprezintă raportul dintre cantitatea de vapori saturaţi uscaţi mv din
amestec şi masa amestecului m:
m
x v
m
Dacă se notează cu ml cantitatea de lichid din amestec, este evident că:
m  mv  ml
Dacă se notează cu y raportul dintre cantitatea de lichid din amestec ml şi masa amestecului m,
se obţine:

3
 Dr. Ing. Lavinia SOCACIU

y  1 x
sau:
x  y 1
Această mărime, y, desemnează cantitatea de lichid din amestec, denumită şi umiditate sau uneori
grad de umiditate. Starea de lichid saturat, pentru care mv = 0 şi ml = m, este caracterizată prin titlul x
= 0 şi umiditatea y=1.
Stările de vapori umezi, vor avea titlul cuprins între valorile 0 şi 1. Cu cât cantitatea de vapori va
fi mai redusă, deci cu cât vaporii umezi vor fi mai apropiaţi de lichidul saturat, cu atât titlul va avea o
valoare mai mică, iar cu cât cantitatea de vapori va fi mai mare, deci vaporii se vor apropia mai mult de
starea de saturaţie, cu atât titlul va avea o valoare mai mare.
În diagrama p-v din figura 78 se observă că cele două curbe limită, denumite şi curbe de saturaţie,
se unesc în punctul critic K. În acest punct vaporizarea se produce brusc, deci substanţa trece din stare
de lichid în stare de vapori, fără creşterea volumului specific, evidenţiată în cazul proceselor descrise
anterior.
La valori ale presiunii mai ridicate decât presiunea
critică pcr, a punctului critic, prin încălzire, atunci când se
atinge temperatura critică Tcr, vaporizarea se produce de
asemenea brusc. Astfel, pot să fie uşor identificate
domeniile diagramei p-v. Sub izoterma critică T=Tcr, la
presiuni mai mari decât presiunea critică, până la punctul
critic K şi la stânga curbei limite inferioare x=0, se găseşte
domeniul de lichid. Între curba limită inferioară (x=0) şi
curba limită superioară (x=1), se găseşte domeniul
vaporilor umezi (bifazic), iar la dreapta curbei limită
superioară (x=1) şi pentru presiunile supracritice, la Figura 78 Curbele limită şi domeniile de
dreapta izotermei critice T=Tcr, se găseşte domeniul lichid şi vapori în diagrama p-v
vaporilor supraîncălziţi.
Pentru fiecare lichid, la o presiune dată cores-
punde o singură temperatură de saturaţie sau fierbere
ts (de exemplu, apa fierbe la 100°C doar la presiunea
atmosferică normală; la alte presiuni, temperatura de
fierbere a apei este diferită de 100°C).
Procesul de vaporizare poate să fie reprezen-
tat şi în diagrama T-s (figura 79). Se observă că şi
aici, cele două curbe limită se întâlnesc în punctul
critic K, acesta fiind la fel ca şi în diagrama p-v, un Figura 79 Procesul de vaporizare izobară în
punct de maxim pe curba de saturaţie. diagrama T-s
În figura 80 sunt reprezentate domeniile de lichid şi vapori în diagrama T-s. Se observă că lichidul
se găseşte sub izoterma critică Tcr şi la stânga curbei de lichid saturat. Între curbele limită, este delimitat
domeniul vaporilor umezi, iar la dreapta curbei limită superioară şi deasupra izotermei critice se găseşte
domeniul în care vaporii sunt supraîncălziţi. În diagrama T-s, aşa cum se vede în figura 81, se poate
reprezenta, căldura necesară pentru producerea vaporilor.
Pentru 1 kilogram de lichid, se pot calcula căldurile corespunzătoare celor trei subprocese
distincte:
 căldura pentru încălzirea lichidului de la T0 la Ts este:
q1  c pl  Ts  T0  J kg 
iar această mărime este reprezentată în coordonate T-s, prin aria 0, 1', B, A, 0.
 căldura pentru vaporizarea propriu-zisă între stările de lichid saturat 1' şi vapori saturaţi uscaţi
1", se determină cu relaţia:
q v  rv  l v  Ts  s1``  s1`  J kg 
şi este reprezentată grafic prin aria 1', 1", C, B, 1'.

4
 Termotehnică –Cursul 7 – Anul universitar 2019-2020

 căldura pentru supraîncălzirea vaporilor de la Ts, la TF este:

q vs  c pv  TF  Ts  J kg 
se reprezintă grafic prin aria 1", F, D, C, 1".

Figura 80 Domeniile de lichid şi vapori în Figura 81 Reprezentarea căldurilor pentru încălzirea,

diagrama T-s vaporizarea şi supraîncălzirea vaporilor

Mărimile de stare ale vaporilor

În principiu, literatura de specialitate, pentru a desemna mărimile de stare ale stărilor de lichid
saturat, utilizează indicele (') sau (l), astfel volumul specific se notează cu v' sau vl [m3/kg], energia
internă cu u' sau ul [kJ/kg], entalpia cu h' sau hl [kJ/kg], iar entropia cu s' sau sl [kJ/kgK]. Analog, pentru
stările de vapori saturaţi uscaţi se utilizează indicele (") sau (g), deci volumul specific se noteazăcu v"
sau vg [m3/kg], energia internă cu u" sau ug [kJ/kg], entalpia cu h" sau hg [kJ/kg], iar entropia cu s" sau
sg [kJ/kgK].
Pentru determinarea mărimilor de stare ale
lichidului saturat şi ale vaporilor, se adoptă în mod
convenţional o stare de referinţă şi se consideră că în
această stare, funcţiile de stare (mărimile calorice de
stare) energia internă (u), entalpia (h) şi entropia (s),
au valoarea zero. Pentru apă, această stare de referinţă
a fost aleasă starea de lichid saturat, la temperatura
t0=0°C=273,15 K şi presiunea de saturaţie
corespunzătoare este p0=0,006107 bar = 610,7 Pa. În Figura 82 Principiul de calcul a parametrilor
figura 82, această stare a fost notată prin 0. de stare ai vaporilor
Pentru alte substanţe, în afară de apă starea de referinţă faţă de care se calculează parametrii de
stare poate să fie diferită de cea menţionată anterior. De exemplu există situaţii în care starea de referinţă
corespunde lichidului saturat la 100°C, sau la 20°C. De asemenea la unele substanţe, valorile mărimilor
de stare în starea de referinţă au fost alese diferite de zero. În orice caz însă, în literatură se precizează
întotdeauna care este starea de referinţă aleasă şi care sunt valorile mărimilor de stare, în starea de
referinţă.
Mărimile de stare ale lichidului saturat, la temperatura de saturaţie ts şi presiunea de saturaţie
corespunzătoare ps starea ('), se calculează faţă de cele ale stării de saturaţie 0, conform notaţiilor din
figura 82, considerând un proces de comprimare izotermică, de la p0 la ps (0-A), urmat de o încălzire
izobară de la t0 la ts (A-1'). Experimental s-a constatat că la comprimarea până la presiuni de cca. 30 bar
la temperatura de 0°C, în cazul apei, variaţia energiei interne, a entalpiei şi a entropiei, este foarte redusă
şi poate să fie neglijată. Această concluzie este în principiu valabilă pentru comprimarea izotermică a
oricăror lichide. În consecinţă pentru procesul 0-A, variaţia mărimilor de stare poate să fie neglijată.
Variaţia energiei interne în procesul A-1' se poate calcula din integrarea ecuaţiei principiului întâi
al termodinamicii sub forma du = dq - pdv, între cele două stări şi se obţine:
u  u` u 0  q1  p s v1`  v 0 
adică:

5
 Dr. Ing. Lavinia SOCACIU

u  cpl t s  t 0   p 0 v1`  v 0 
În consecinţă energia internă a lichidului saturat este:
u 1`  cpl t s  p s v1`  v 0  kJ kg 
Variaţia entalpiei în procesul A-1' şi entalpia lichidului saturat se pot calcula integrând ecuaţia
principiului întâi al termodinamicii sub forma dh = dq + vdp, între cele două stări. Variaţia entalpiei
este:
h  h1`  u 0  q1  cpl t s  t 0   cpl t s
Experimental s-a constatat că la apă, pentru temperaturi mai mici de 15°C, se poate considera
căldura specifică la presiune constantă (cpl) ca fiind constantă şi în plus variaţia volumului specific al
apei în timpul proceselor de încălzire izobară este neglijabilă, deci dilatarea apei este nesemnificativă.
În principiu, această concluzie este general valabilă pentru lichide. Prin urmare, pentru stările de lichid
saturat se poate scrie relaţia:
h ` u ` c pl t s  q l kJ kg 
Variaţia entropiei în procesul A-1' se calculează prin integrarea între cele două stări, a ecuaţiei
principiului al doilea al termodinamicii, sub forma ds = dq/T, şi se obţine:
Ts
dT T
s  s1`  s 0   c pl  c pl ln s
T0
T T0
Această relaţie este valabilă pentru orice temperatură de saturaţie Ts, deci pentru orice stare de
lichid saturat, entropia se poate calcula cu relaţia:
T
s` c pl ln s kJ / kgK 
T0
Mărimile de stare ale vaporilor saturaţi uscaţi se calculează aplicând aceleaşi ecuaţii ale
principiilor întâi şi doi ale termodinamicii, pentru procesul izoterm-izobar de vaporizare propriu-zisă,
între stările 1' şi 1". Relaţiile obţinute sunt valabile pentru orice asemenea procese. Notând aşa cum s-a
arătat cu (') mărimile de stare ale lichidului saturat şi cu ("), pe cele ale vaporilor saturaţi uscaţi, se
obţine relaţia de calcul pentru entalpia vaporilor saturaţi uscaţi:
h `` h` rv kJ / kg 
unde rv este căldura latentă de vaporizare, iar pentru energia internă a vaporilor saturaţi uscaţi rezultă:
u `` u ` rv  pv`` v` kJ / kg 
relaţie care se poate scrie şi sub forma:
rv  u ``u`  pv`` v` kJ / kg 
Entropia vaporilor saturaţi uscaţi se poate calcula cu relaţia:
r  kJ 
s`` s` v 
Ts  kgK 
Mărimile de stare ale vaporilor supraîncălziţi se pot calcula fie aplicând relaţiile pentru
determinarea mărimilor de stare ale gazelor reale, fie considerând procesul de încălzire izobară de la
temperatura de saturaţie ts, la temperatura finală t, între stările 1" şi B, conform notaţiilor din figura 82.
În această variantă, care conduce la relaţii mai simple, căldura necesară supraîncălzirii:
T s
q si   c pv dT   Tds
Ts s ``

unde cpv reprezintă căldura specifică la presiune constantă a vaporilor.

Din ecuaţia principiului întâi al termodinamicii, sub forma dh=dq+vdp, care pentru procesul
izobar considerat dp=0, devine dh=dq, considerând şi relaţia (220) pentru calculul căldurii necesare
supraîncălzirii, pentru entalpia vaporilor supraîncălziţi se obţine relaţia:
T
 kJ 
h  h `` q si  h ``  c pv dT  
Ts  kg 
La aceeaşi relaţie se ajunge şi prin integrarea relaţiei de calcul a entalpiei pentru un proces izobar,
6
 Termotehnică –Cursul 7 – Anul universitar 2019-2020

sub forma dh = cpdT.

Din relaţia de definiţie a entalpiei dh = du + pdv + vdp, pentru energia internă a vaporilor
supraîncălziţi printr-un proces izobar, se obţine relaţia de calcul:
T
 kJ 
u  u``  c pv dT  pv  v``  
Ts  kg 
Integrând ecuaţia principiului doi al termodinamicii ds = dq/T se obţine pentru entropia vaporilor
supraîncălziţi relaţia:
T
dT  kJ 
s  s``  c pv
Ts
T  kg 
Căldura specifică la presiune constantă, cpv a vaporilor, variază mult cu temperatura şi presiunea.
Mai ales în apropierea curbei limită a vaporilor saturaţi uscaţi, apar abateri semnificative ale vaporilor
faţă de gazul perfect, ceea ce face ca aceste relaţii să fie dificil de integrat.
Mărimile de stare ale vaporilor umezi se calculează cunoscând valorile acestor mărimi în stările
de saturaţie şi utilizând noţiunea de titlu al vaporilor. Astfel volumul V a m kilograme de vapori umezi
este format din volumul Vl al cantităţii ml de lichid şi volumul Vv al cantităţii mv de vapori, este deci
evidentă relaţia:
V  Vl  VV
sau scrisă utilizând volumele specifice ale lichidului saturat (v') şi vaporilor saturaţi uscaţi (v"), este
echivalentă cu:

mV  m1v` m v v`` m 3 kg 
iar dacă se împarte această relaţie cu m utilizând şi noţiunea de titlu al vaporilor umezi, (x = mv/m),
pentru volumul specific al vaporilor umezi se obţine:
 
v  1  x v` xv`` m 3 kg
Analog se pot determina relaţiile de calcul şi pentru celelalte mărimi de stare ale vaporilor umezi,
având în vedere că h, u şi s sunt mărimi aditive:
 pentru entalpia vaporilor umezi:
h  1  x h ` xh `` kJ kg 
 pentru energia internă a vaporilor umezi:
u  1  x u` xu`` kJ kg
 pentru entropia vaporilor umezi:
s  1  x s` xs`` kJ kgK 
În relaţiile anterioare se utilizează mărimile de stare ale lichidului saturat şi ale vaporilor saturaţi
uscaţi, care există în tabele, în funcţie de temperatura sau de presiunea de saturaţie. Din aceste ecuaţii
se pot deduce şi relaţiile de calcul pentru titlu, în funcţie de parametrii de stare:
v  v` h  h` u  u` s  s`
x   
v`` v` h ``h` u``u` s``s`
Aceasta relatie este valabila pentru orice presiune sau temperatură, oriunde în domeniul vaporilor
umezi. Dacă se scriu prima şi ultima dintre relaţii, pentru a calcula titlul stărilor 1, 2 şi 3 reprezentate în
figurile 83, respectiv 84, în coordonate p-v, respectiv T-s, se constată că cele trei stări, deşi se găsesc la
presiuni diferite, au acelaşi titlu:
v v ` v  v2 ` v  v3 `
x1  1 1  x 2  2  x3  3
v1 `` v1 ` v 2 `` v 2 ` v 3 ``v 3 `
Analog pot fi scrise relaţiile:
s s ` s s ` s s `
x1  1 1  x 2  2 2  x 3  3 3
s1 ``s1 ` s 2 ``s 2 ` s3 ``s3 `
În figura 83 se observă că numitorii şi numărătorii fracţiilor din relaţiile lui x au semnificaţia unor
segmente în coordonate p-v, iar în figura 84 termenii acestor rapoarte au de asemenea semnificaţia unor
segmente, dar în coordonate T-s.

7
 Dr. Ing. Lavinia SOCACIU

Figura 83 Curba de titlu constant în diagrama p-v Figura 84 Curba de titlu constant în diagrama T-s
La orice presiune există stări caracterizate prin aceeaşi valoare a titlului. În coordonate p-v sau T-
s locul geometric al acestor stări, reprezentate prin linii punctate în figurile 83 şi 84, se numesc curbe
de titlu constant. Curba limită inferioară (x = 0) şi curba limită superioară (x=1), sunt de asemenea curbe
de titlu constant. Se observă că toate curbele de titlu constant se întâlnesc în punctul critic K. Din cele
arătate, se poate concluziona că în punctul critic şi în vecinătatea acestuia, proprietăţile şi comportarea
vaporilor, sunt deosebite faţă de orice alte stări.

Diagrame și tabele termodinamice ale vaporilor

Mărimile termodinamice de stare ale vaporilor pot să fie determinate utilizând relaţiile de calcul
prezentate anterior, sau utilizând ecuaţiile de stare ale gazelor reale. În practică, pentru marea majoritate
a agenţilor termodinamici utilizaţi în tehnică, valorile parametrilor şi a mărimilor termodinamice de
stare, au fost calculate în diferite condiţii de presiune şi temperatură, fiind prezentate în tabele
termodinamice. Asemenea tabele există atât pentru stările de saturaţie, cât şi pentru cele de vapori
supraîncălziţi, fiind mult mai uşor de utilizat decât relaţiile de calcul menţionate. Folosind aceste tabele,
pentru aflarea valorilor parametrilor de stare sunt necesare numai operaţii simple de interpolare, sau
calcule aritmetice elementare.
O altă metodă rapidă pentru estimarea mărimilor de stare ale vaporilor, este utilizarea diagramelor
termodinamice, care permit aflarea acestor mărimi pe cale grafică şi în plus au avantajul că permit
reprezentarea şi studierea ciclurilor termodinamice ale maşinilor, instalaţiilor şi echipamentelor termice,
care funcţionează cu vapori. Bineînţeles că aceste diagrame au fost trasate utilizând relaţiile pentru
calculul mărimilor de stare ale vaporilor, prezentate anterior, existând asemenea diagrame pentru o mare
diversitate de agenţi termodinamici.
În continuare, vor fi prezentate diagramele termodinamice
disponibile în programul CoolPack, realizat de Universitatea
Tehnică din Danemarca si disponibil gratuit pe internet. Diagramele
termodinamice sunt disponibile în modulul „Refrigeration Utilities”,
aşa cum se indică în figura 85. Sunt disponibile diagramele lgp-h, T-
s, h-s şi h-x, ultima fiind utilizabilă pentru aerul umed. Figura 85 Modulul
„Refrigeration Utilities” din
programul CoolPack

Diagrama T-s a vaporilor

În figura 86 este reprezentată diagrama T-s a vaporilor de apă afişată de CoolPack, având
avantajul că permite evaluarea cantităţii de căldură schimbată în transformările termodinamice, prin
planimetrarea ariilor de sub curbele transformărilor termodinamice. Pentru toate substanţele, alura
curbei de lichid saturat, este asemănătoare cu cea prezentată în figura 86, dar curba de vapori saturaţi
uscaţi se obţine adăugând de la curba lichidului saturat, segmente orizontale de lungime rv/Ts, unde rv este
căldura latentă de vaporizare (notată şi cu lv), care depinde de natura substanţei, iar Ts este temperatura de
saturaţie, deci alura curbei limită superioară, diferă de la o substanţă la alta.

8
 Termotehnică –Cursul 7 – Anul universitar 2019-2020

Figura 86 Diagrama T-s a vaporilor de apă afişată de CoolPack

În domeniul de vapori umezi, sunt reprezentate curbele de titlu constant. Izotermele sunt drepte
orizontale pe tot câmpul diagramei, iar izentropele, deci adiabatele reversibile sunt drepte verticale. Se
observă că în domeniul vaporilor umezi, unde izobarele sunt drepte orizontale, fiind şi izoterme,
izocorele sunt curbe având concavitatea în jos. Pe diagramă mai sunt reprezentate curbele de entalpie
constantă, care corespund proceselor de laminare adiabatică.
Unul din avantajele utilizării diagramelor termodinamice din programul CoolPack, este acela că
pentru citirea parametrilor termodinamici, se poate utiliza cursorul programului, iar în starea reprezentată
de cursor, valorile parametrilor termodinamici sunt afişate în partea inferioară a diagramei. Astfel sunt mult
simplificate procesele de citire a parametrilor termodinamici din diagramă.

Diagrama h-s a vaporilor

Diagrama h-s a fost propusă pentru apă, în anul 1904 de Molier, iar în prezent este cea mai utilizată
diagramă termodinamică a apei, deoarece permite determinarea rapidă a schimburilor de energie sub
formă de lucru mecanic şi căldură, în toate procesele termodinamice precum şi viteza de curgere a
vaporilor la destinderea în ajutaje. Schimburile energetice specifice, sunt reprezentate sub forma unor
segmente verticale, pentru că axa ordonatelor este reprezentată de entalpia specifică.
În figura 87 este reprezentată zona din dreapta punctului critic K a diagramei h-s pentru vaporii
de apă, utilizată pentru a fi reprezentat mai detaliat domeniul vaporilor supraîncălziţi şi al vaporilor
umezi având titlul mare, domenii în care se desfăşoară cele mai importante procese de lucru din
echipamentele energetice funcţionând cu abur, în special în turbine.
Se observă că în această diagramă, punctul critic nu mai este punctul de maxim al curbelor limită,
ci un punct de inflexiune şi cel puţin pentru apă, curba lichidului saturat porneşte din origine. În
domeniul de vapori umezi, este prezentată alura curbelor de titlu constant. Pentru izobare, în domeniul
de vapori umezi, alura este cea a unor drepte convergente în origine, având panta cu atât mai mare cu
cât valoarea presiunii este mai ridicată.

9
 Dr. Ing. Lavinia SOCACIU

Figura 87 Zona din dreapta punctului critic, a diagramei h-s pentru apă

Diagrama lgp-h a vaporilor

Diagrama logaritm din presiune-entalpie (lgp-h), prezentată în figura 88, este utilizată în special
în tehnica frigului, existând asemenea diagrame pentru toţi agenţii frigorifici şi pentru majoritatea
hidrocarburilor. O particularitate întâlnită numai la această diagramă, o reprezintă scara logaritmică a
presiunilor, ceea ce permite acoperirea unui domeniu foarte larg de presiuni, cu menţinerea relativ
constantă a preciziei de citire a presiunilor.

Figura 88 Diagrama lgp-h a vaporilor

10
 Termotehnică –Cursul 7 – Anul universitar 2019-2020

Se observă că punctul critic este punct de maxim, la fel ca și în diagrama T-s. Este prezentată
alura izotermelor, pe tot câmpul diagramei, la fel ca şi forma curbelor izentrope (s=constant), foarte
utile mai ales în domeniul vaporilor supraîncălziţi, unde se desfăşoară procesele de comprimare, teoretic
adiabatice, din ciclurile maşinilor frigorifice. În domeniul vaporilor supraîncălziţi au fost reprezentate
şi curbele izocore, iar în cel al vaporilor umezi, cele de titlu constant.

Aplicaţii
Aplicaţia 1
Identificaţi valorile parametrilor termodinamici care lipsesc din tabelul alăturat cu ajutorul
diagramei T-s pentru apă prezentată în figura 89.

Figura 89 Diagrama T-s pentru apă

Tabelul 15 Valori ale parametrilor termodinamici - Aplicaţia 1
t [°C] h`=hl [kJ/kg] h``=hg [kJ/kg] s`=sl [kJ/kgK] s``=sg [kJ/kgK] v`` [m3/kg] p [bar]
40
140
240
340
Exemplu de rezolvare pentru temperatura de 80°C
Marimile notate cu indice prim sau indice l sunt caracteristice starii de lichid saturat. Intersectand
temperatura de 80°C cu curba de lichid saturat obtinem punctul de pe diagrama de mai jos.
Curbele de entalpie constante sunt trasate cu culoarea albastru. Entalpia starii de lichid saturat la
temperatura de 80°C este de 380 kJ/kg, este sub curba de entalpie de 400kJ/kg
Entropia se citeste perpendicular pe axa de entropie constanta (diagrama este trasata in coordonate de
temperatura si entropie). Entropia starii de lichid saturat la temperatura de 80°C este de 1200 J/kg= 1,2 kJ/kg
Presiunea este o dreapta pe domeniul de vapori umezi (sub curba de vaporizare), iar in domeniul de vapori
supraincalziti (in dreapta curbei de saturatie ) are alura de curba. Presiune este trasata cu culoarea rosie pe aceasta
diagrama. Presiunea lichidului saturat este egala cu presiunea vaporilor saturati. Pentru temperatura de de 80°C
presiunea este 0,5 bar.
Pentru lichid saturat se citesc marimile corespunzatoare de pe diagrama
t [°C] h`=hl [kJ/kg] h``=hg [kJ/kg] s`=sl [kJ/kgK] s``=sg [kJ/kgK] v`` [m3/kg] p [bar]
80 380 1,2 0,5

11
 Dr. Ing. Lavinia SOCACIU

Figura 89 Diagrama T-s pentru apă rezolvare pentru 80°C lichid saturat
Marimile notate cu indice secund sau indice g sunt caracteristice starii de vapori saturati sau vapori saturati
uscati (lipsiti de lichid). Intersectand temperatura de 80°C cu curba de vapori saturati obtinem punctul de pe
diagrama de mai jos.

Figura 89 Diagrama T-s pentru apă rezolvare pentru 80°C vapori saturati

12
 Termotehnică –Cursul 7 – Anul universitar 2019-2020

Curbele de entalpie constante sunt trasate cu culoarea albastru. Entalpia starii de vapori saturati la
temperatura de 80°C este de 2620 kJ/kg, este deasupra curbei de entalpie de 2600kJ/kg
Entropia se citeste perpendicular pe axa de entropie constanta (diagrama este trasata in coordonate de
temperatura si entropie). Entropia starii de vapori saturati la temperatura de 80°C este de aproximativ 7500
J/kg= 7,5 kJ/kg pentru ca se afla aproximativ la jumatatea intervalului 7200-7800J/kg
Presiunea este o dreapta pe domeniul de vapori umezi (sub curba de vaporizare), iar in domeniul de vapori
supraincalziti (in dreapta curbei de saturatie ) are alura de curba. Presiune este trasata cu culoarea rosie pe aceasta
diagrama. Presiunea lichidului saturat este egala cu presiunea vaporilor saturati. Pentru temperatura de de 80°C
presiunea este 0,5 bar.
Volumul specific are alura de curba pe domeniul de vapori umezi (sub curba de saturatie) si isi modifica
semnificativ alura pe domeniul de vapori supraincalziti (in dreapta curbei de saturatie). Acesta este reprezentat
cu culoarea verde. Volumul specific al vaporilor saturati la temperatura de 80°C este de aproximativ 3,75m3/kg
pentru ca se afla aproximativ la jumatatea intervalului 2,5-5 m3/kg
Pentru vapori saturati uscati se citesc marimile corespunzatoare de pe diagrama
t [°C] h`=hl [kJ/kg] h``=hg [kJ/kg] s`=sl [kJ/kgK] s``=sg [kJ/kgK] v`` [m3/kg] p [bar]
80 2620 7,5 3,75 0,5
Aplicaţia 2
Să se reprezinte grafic în diagrama h-s procesul de destindere teoretică a aburului într-o turbină
cu abur dacă se cunosc:
• parametrii la intrare: temperatura de 550°C și presiunea de 100 bar,
• parametrii la ieșire: presiunea de 0,5 bar.
Sa se determine entalpiile si entropiile corespunzatoare celor doua stari.
Nota: in acesta diagrama presiunea este reprezentata cu albastru si temperatura cu rosu. Entalpiile
si entropiile se citesc perpendicular pe axele corespunzatoare.

Figura 90 Diagrama h-s pentru apă

Se identifica punctul corespunzator intrarii aburului in turbina (dat de parametrii la intrare:
temperatura de 550°C și presiunea de 100 bar)
Procesul de destindere teoretică a aburului într-o turbină cu abur este considerat ca fiind o
transformare adiabata (fara schimb de caldura cu mediu exterior, in timpul caruia se modifica
temperatura, presiunea si volumul, dar ramane constanta entropia).
Se traseaza procesul de destindere a aburului in turbina plecand din punctul corespunzator intrarii
aburului in turbina, mentinand entropia constanta pana cand intersecteaza curba de presiune de 0,5 bar.
Obtinem astfel punctul corespunzator iesirii aburului din turbina.
13
 Dr. Ing. Lavinia SOCACIU

Tabele cu valori ale parametrilor termodinamici ai vaporilor

Pentru citirea parametrilor termodinamici, pot fi utilizate tabele cu valori ale parametrilor
termodinamici ai lichidului şi a vaporilor la saturaţie (tabelul 10) şi tabele cu valori ale parametrilor
termodinamici supraîncălziţi (tabelul 11).
Tabelul 10 Valori ale parametrilor termodinamici ai lichidului saturat şi a vaporilor la saturaţie

Tabelul 11 Valori ale parametrilor termodinamici supraîncălziţi

Mărimile de stare ale lichidului și ale vaporilor supraîncălziți sunt date în tabelul 12 în funcție de
temperatură și presiune.

14
 Termotehnică –Cursul 7 – Anul universitar 2019-2020

Tabelul 12 Mărimile de stare ale lichidului și ale vaporilor supraîncălziți în funcție de temperatură și presiune
p 1 1.5 2
bar
ts = 99.640C ts = 111.380C ts = 120.230C
t v h s cp v h s cp v h s cp
ºC m3/kg kJ/kg kJ/ kJ/ m3/kg kJ/kg kJ/ kgK kJ/ kgK m3/kg kJ/kg kJ/ kgK kJ/ kgK
kgK kgK
0 0.0010001 0.1 0.0000 - 0.0010000 0.1 0.0000 - 0.0010000 0.2 0.0000 -
10 0.0010003 42.0 0.1511 - 0.0010002 42.0 0.1511 - 0.0010002 42.1 0.1511 -
20 0.0010018 83.9 0.2964 - 0.0010017 83.9 0.2964 - 0.0010017 84.0 0.2964 -
30 0.0010044 125.7 0.4363 - 0.0010043 125.7 0.4363 - 0.0010043 125.8 0.4363 -
40 0.0010079 167.5 0.5715 - 0.0010078 167.5 0.5715 - 0.0010078 165.7 0.5716 -
50 0.0010121 209.3 0.7031 4.17 0.0010120 209.3 0.7031 4.17 0.0010120 209.4 0.7033 4.17
60 0.0010171 251.1 0.8307 4.18 0.0010170 251.1 0.8307 4.18 0.0010170 251.2 0.8307 4.18
70 0.0010227 293.0 0.9546 4.19 0.0010227 293.0 0.9546 4.19 0.0010227 293.1 0.9546 4.19
80 0.0010289 334.9 1.0748 4.19 0.0010289 334.9 1.0748 4.19 0.0010289 335.0 1.0748 4.19
90 0.0010359 376.8 1.1924 4.20 0.0010358 376.8 1.1924 4.20 0.0010358 376.9 1.1924 4.20
100 1.695 2676 7.361 2.09 0.0010434 419.0 1.3067 4.22 0.0010434 419.0 1.3067 4.22
110 1.746 2697 7.414 2.06 0.0010515 461.3 1.4181 4.23 0.0010515 461.3 1.4181 4.23
120 1.795 2717 7.465 2.03 1.188 2712 7.268 2.11 0.0010603 503.7 1.5269 4.25
130 1.842 2737 7.514 20.1 1.221 2733 7.319 2.07 0.9108 2728 7.177 2.14
140 1.889 2757 7.562 1.99 1.253 2753 7.368 2.04 0.9357 2749 7.227 2.10
150 1.937 2776 7.608 1.98 1.285 2773 7.416 2.02 0.9603 2769 7.276 2.07
160 1.984 2796 7.654 1.97 1.317 2793 7.462 2.00 0.9840 2790 7.324 2.04
170 2.031 2816 7.699 1.97 1.348 2813 7.507 1.99 1.008 2810 7.370 2.02
180 2.078 2835 7.743 1.96 1.380 2833 7.551 1.99 1.032 2830 7.415 2.01
190 2.125 2855 7.786 1.96 1.412 2852 7.594 1.98 1.056 2850 7.458 2.00
Mărimile de stare ale lichidului saturat (indice prim) și ale vaporilor saturați sunt date în tabele în
functie de temperatură (tabel 13) sau de presiune (tabel 14).
Tabelul 13 Mărimile de stare ale lichidului și ale vaporilor saturați în funcție de temperatură
t p v’ v” h’ h” s’ s” rv
0 3 3
C bar m /kg m /kg kJ/kg kJ/kg kJ/ kgK kJ/ kgK kJ/kg
95 0.8451 0.0010396 1.982 398.0 2668 1.2502 7.4155 2270
96 0.8767 0.0010404 1.915 402.2 2669 1.2617 7.4030 2267
97 0.9093 0.0010412 1.851 406.4 2671 1.2731 7.3907 2265
98 0.9429 0.0010420 1.789 410.7 2673 1.2845 7.3786 2262
99 0.9775 0.0010427 1.730 414.9 2674 1.2958 7.3666 2259
100 1.0132 0.0010435 1.673 419.1 2676 1.3071 7.3547 2257
101 1.0499 0.0010443 1.618 423.3 2677 1.3184 7.3429 2254
102 1.0876 0.0010450 1.566 427.5 2679 1.3297 7.3311 2251
103 1.1265 0.0010458 1.515 431.7 2680 1.3409 7.3193 2248
104 1.1666 0.0010466 1.466 436.0 2681 1.3521 7.3076 2245
105 1.2079 0.0010474 1.419 440.2 2683 1.3632 7.2959 2243
106 1.2504 0.0010482 1.374 444.4 2685 1.3743 7.2834 2241
107 1.2941 0.0010490 1.331 448.6 2687 1.3854 7.2728 2238
108 1.3390 0.0010498 1.289 452.9 2688 1.3964 7.2614 2235
109 1.3852 0.0010507 1.249 457.1 2689 1.4074 7.2500 2232
110 1.4326 0.0010515 1.210 461.3 2691 1.4184 7.2386 2230

15
 Dr. Ing. Lavinia SOCACIU

Tabelul 14 Mărimile de stare ale lichidului și ale vaporilor saturați în funcție de presiune
p t v’ v” h’ h” s’ s” rv
3 3
bar ºC m /kg m /kg kJ/kg kJ/kg kJ/ kgK kJ/ kgK kJ/kg
0.08 41.54 0.0010085 18.10 173.9 2576 0.5927 8.227 2402
0.5 81.35 0.0010299 3.239 340.6 2645 1.0910 7.593 2304
0.6 85.95 0.0010330 2.732 360.0 2653 1.1453 7.531 2293
0.7 89.97 0.0010359 2.364 376.8 2660 1.1918 7.497 2283
0.8 93.52 0.0010385 2.087 391.8 2665 1.2330 7.434 2273
0.9 96.72 0.0010409 1.869 405.3 2670 1.2696 7.394 2265
1 99.64 0.0010432 1.694 417.4 2675 1.3026 7.360 2258
1.1 102.32 0.0010452 1.550 428.9 2679 1.3327 7.328 2250
1.2 104.81 0.0010472 1.429 439.4 2683 1.3606 7.298 2244
1.3 107.14 0.0010492 1.325 449.2 2687 1.3866 7.271 2238
1.4 109.33 0.0010510 1.236 458.5 2690 1.4109 7.246 2232
1.5 111.38 0.0010527 1.159 467.2 2693 1.4336 7.223 2226
1.6 113.32 0.0010543 1.091 475.4 2696 1.4550 7.202 2221
1.7 115.17 0.0010559 1.031 483.2 2699 1.4752 7.182 2216
1.8 116.94 0.0010575 0.9773 490.7 2702 1.4943 7.163 2211
1.9 118.62 0.0010591 0.9290 497.9 2704 1.5126 7.145 2206
2 120.23 0.0010605 0.8854 504.8 2707 1.5303 7.127 2202
Mărimile de stare ale vaporilor umezi, fiind dependente de continutul de vapori (x) din amestec
se determina cu relațiile:
v = (1 - x)v + xv" [m 3 / kg]

h = (1 - x)h  + xh"  h '  xrv [kJ / kg ]

u = (1 - x)u  + xu"  h  pv [kJ / kg ]

rv
s = (1 - x)s + xs"  s '  x [kJ / kgK]
Ts
v  v` h  h` u  u` s  s`
x   
v`` v` h``h` u``u` s``s`

Aplicaţie
Într-o incintă având volumul V=1,5m3 se găseşte o masă m=15kg abur la temperatura t1=125°C.
Vaporii sunt încălziţi până la temperatura t2=150°C, apoi până la temperatura t3=175°C, ca la finalul
procesului aburul să ajungă la temperatura t4=200°C.
Se cere:
a) Să se afle parametrii fizici şi termici de stare ai aburului în punctele caracteristice.
t p x v h s
3
[°C] [bar] [-] [m /kg] [kJ/kg] [kJ/ kgK]
125 2,3207 0,1285 0,1 806,37 2,28
150
175
200

16
 Termotehnică –Cursul 7 – Anul universitar 2019-2020

Pentru a putea determina parametrii fizici și termici de stare ai aburului în punctele caracteristice,
trebuie mai întâi să determinăm volumul specific al acestuia.
 m3 
V 1,5  m3 
Volumul specific al aburului este: v1   kg   v 1   0,1  kg 
m
  15  
Volumul specific al aburului este același în toate stările.
Din tabelul de mai jos se citesc mărimile de stare în funcție de temperatură, unde cu indice l s-a notat starea
de lichid saturat, iar cu indice g s-a notat starea de vapori saturați.
Mărimile de stare ale lichidului și ale vaporilor saturați în funcție de temperatură (programul Coolpack)

t p vl=v’ vg=v” hl=h’ hg=h” sl=s’ sg=s” R=rv=lv

[°C] [bar] [m3/kg] [m3/kg] [kJ/kg] [kJ/kg] [kJ/ kgK] [kJ/ kgK] [kJ/kg]

125 2,3207 0,0010652 0,77058 525,06 2713,13 1,5816 7,0772 2188,09

` ``
Pentru că v1  v1  v1 (sau v1  v1  v g ) rezultă că în starea 1 sunt vapori umezi.
v  v` h  h` u  u` s  s`
Titlul vaporilor se poate determina din relația x    
v`` v` h ``h` u``u` s``s`
v  v` 0,1  0,0010652
Rezultă că: x  `` `
x  0,1285 ; adică 12,85% din amestec sunt
v v 0,77058  ` 0,0010652
vapori, în timp ce 87,15% din amestec este sub formă lichidă.
Mărimile de stare ale vaporilor umezi, fiind dependente de conținutul de vapori (x) din amestec
se determină cu relațiile următoare:
-1
h = h '  xrv [kJ kg ] 
 Entalpia vaporilor: h = 525,06  0,1285  2188,09  806,3778 [kJ kg-1]
 Entropia vaporilor: s = (1 - x)s + xs" [kJ kg -1 K 1 ] 
s = (1 - 0,1285)  1,5816 + 0,1285  7,0772  2,2881 [kJ kg-1 K 1 ]
Pentru temperaturile t2, t3 și t4 va rog sa calculati mărimile de stare .

17