Diagrama p v pentru vapori, Titlul vaporilor saturati umezi, Diagrama T-s

Prin repetarea, pentru alte presiuni, a

procesului de vaporizare izobară a unui sistem
monocomponent, descris în paragraful 5.2, se obţin
date experimentale cu care se pot trasa diagrame p
 v ale schimbării de fază. În diagrama p  v , din
figura 5.5, este reprezentat procesul de vaporizare la
presiune constantă, prin transformarea A B C  D
 E . Porţiunea A  B corespunde încălzirii lichidului
până la starea de saturaţie; porţiunea B C  D
corespunde vaporizării lichidului până când se obţin
vapori saturaţi uscaţi; porţiunea D  E corespunde
supraîncălzirii vaporilor. Dacă se repetă procesul de
vaporizare la alte presiuni, se obţin curbele A1  B1 C1  D1  E1 sau A2  B2 C2  D2  E2 . Experimental
s-a constatat că, la creşterea presiunii la care are loc vaporizarea, volumul specific al lichidului saturat
înregistrează o creştere uşoară, iar cel al vaporilor saturaţi uscaţi scade; se măreşte temperatura de
saturaţie corespunzătoare, iar diferenţa dintre volumul specific al vaporilor saturaţi uscaţi şi cel al
lichidului saturat scade, până când în punctul critic, cr , se anulează. Unind punctele , , ... B1 B B2 respectiv
, , ... D1 D D2 (fig. 5.5) se obţine curba L  cr  G care reprezintă curba limită sau curba de saturaţie. Curba
L  cr , pe care sunt reprezentate stările apei la saturaţie, pentru diferite presiuni, este locul geometric al
punctelor de început de vaporizare şi se numeşte curba limită inferioară. Curba G  cr , care exprimă stări
ale vaporilor saturaţi uscaţi, este locul geometric al punctelor de sfârşit al vaporizării şi are denumirea de
curba limită superioară. Prin convenţie, mărimile de stare ale lichidului saturat se notează cu indicele prim
( ' ' ' ' h ;u ;v ;s ), iar cele pentru vaporii saturaţi uscaţi cu indicele secund ( '' '' '' '' h ;u ;v ;s ).

Titlul vaporilor saturaţi umezi

În timpul vaporizării izobar – izoterme a unui sistem monocomponent, pe măsură ce sistemul

primeşte căldură din exterior, vaporii saturaţi umezi conţin o cantitate din ce în ce mai mare de vapori
saturaţi uscaţi şi din ce în ce mai mică de lichid saturat. Pentru precizarea stării vaporilor saturaţi umezi
trebuie cunoscută presiunea sau temperatura şi un alt parametru de stare. Titlul vaporilor saturaţi umezi
este fracţia masică de vapori saturaţi uscaţi, aflaţi în amestecul de vapori şi lichid la saturaţie.
în care m v este masa vaporilor saturaţi uscaţi; ml masa
lichidului saturat; m masa vaporilor saturaţi umezi. Volumul
total al vaporilor saturaţi umezi se compune din volumul de
lichid şi volumul de vapori:

unde v este volumul specific al vaporilor saturaţi umezi.

Dacă masa sistemului monocomponent este m 1kg , iar
titlul x, atunci

În figura 5.6 este reprezentată o curbă de titlu constant; pe curba limită inferioară x  0 , iar pe curba
limită superioară, x 1. Toate curbele de titlu constant se întâlnesc în punctul critic.

Diagrama T  s

Această diagramă este utilizată în studiul ciclurilor

termodinamice şi al transformărilor care au loc în instalaţiile
termice, pentru că permite determinarea parametrilor
termofizici ai fluidului pentru care a fost realizată şi analiza
căldurii schimbate cu exteriorul. Diagrama T  s are acelaşi
aspect general pentru orice substanţă pură (fig.5.7). Curba S  K
 L cr G reprezintă ansamblul curbelor limită ale schimbărilor
de fază care împart diagrama în zone care caracterizează fie o
singură fază, fie un amestec bifazic. Curba S  K este locul geometric al punctelor care corespund stărilor
la care începe procesul de topire.