TRANSFORMARI DE FAZA

• Transformarea de faza reprezinta trece-

rea sistemului termodinamic dintr-o faza in alta.

• Faza- componenta omogena(solida,lichida,gazoasa)a unui

sistem eterogen, separata de celelalte componente prin
suprafete de separatie, pe care unele marimi sufera
discontinuitati(ex:densitatea,indicele de refractie)
• Procesul de trecere a unui corp din fază solidă în fază lichidă
se numeşte topire. Procesul invers se numeşte solidificare.

• Curbele din figura

7(volumul creste la
topire) şi 8(volumul
scade la topire-
gheata,bismut,fonta
) se numesc curbe de
topire. Toate
punctele de pe
aceste curbe
reprezintă stări de
echilibru în care
coexistă faza lichidă
cu faza solidă.
 Topirea si solidificarea
• Din punct de vedere al
modului in care loc topirea
distingem două tipuri:
• topirea corpurilor amorfe
care se produce printr-o
înmuiere treptată a corpului
până se ajunge la faza
lichidă: sticla, ceara, smoala
etc.
• topirea corpurilor cristaline
(topirea netă) se produce
prin trecerea bruscă în fază
lichidă la o temperatură
bine precizată: metalele,
gheaţa etc.
• Topirea netă respectă
următoarele legi:
• a) La o presiune dată, topirea are
loc întotdeauna la aceeaşi
temperatură, numită
temperatură de topire, care este
o caracteristică a substanţei.
• b) În tot timpul topirii
temperatura substanţei rămâne
constantă.
• c) Temperatura de topire este
influenţată de presiunea la care
este supusă substanţa.
 Topirea si solidificarea
• Topirea si solidificarea in natura
si tehnica
În timpul topirii volumul substanţei se modifică. Există substanţe
al
căror volum scade în urma topirii: apa, fonta, argintul, bismutul, dar
majoritatea substanţelor îşi măresc volumul prin topire.
Se cunoaşte foarte bine că apa care îngheaţă într-o sticlă o
sparge
deoarece în timpul solidificării apei volumul acesteia creşte. Dacă se
toarnă într-o eprubetă parafină topită, după solidificare se constată
că
nivelul acesteia a scăzut. În industrie trebuie să se ia în consideraţie
variaţia volumului la solidificare pentru a nu se obţine piese mai mici
în urma turnării metalelor în forme (metalurgie)
λt=Q/m λt=λs
 Vaporizarea si condensarea
• Trecerea unei substante din
fazalichidă în faza de vapori se
numeşte vaporizare. Există mai
multe modalităţi de vaporizare
a unui lichid în funcţie de
condiţiile în care se face
experimentul: vaporizare în vid,
în atmosferă gazoasă, la
suprafaţa lichidului şi
vaporizarea în toată masa
lichidului.
• Cantitatea de căldură necesară
pentru a vaporiza la
temperatură constantă o
unitate de masă dintr-un lichid
se numeşte căldură latentă Q
specifică de vaporizare  
V
m
 Vaporizarea si condensarea

• Vaporizarea în vid
• Introducînd pe rand mici
cantităţi dintr-un lichid (de
exemplu eter) în camera
barometrică (Figura
alaturata) se constată că
vaporizarea în vid se face
instantaneu şi presiunea h Hg
creşte (înălţimea coloanei
de mercur scade) pană
cand apar vaporii saturanţi,
adica lichidul rămane
deasupra mercurului fără
să se mai evapore,
presiunea atingînd o
valoare maximă şi
constantă, pentru
temperatura
experimentului, numită
presiunea vaporilor
saturanţi.
 Vaporizarea si condensarea
• Vaporizarea în atmosferă gazoasă
• Dacă vaporizarea unui lichid se face într-un vas
închis în care se găseşte un gaz se constată că
aceasta se face mai lent decat în vid şi presiunea
vaporilor saturanţi are aceeaşi valoare ca şi
atunci cand vaporizarea s-a făcut în vid.
Presiunea totală a amestecului este egală cu
suma presiunilor parţiale ale gazului şi vaporilor.
 Vaporizarea si condensarea
• Evaporarea
• Vaporizarea unui lichid prin
suprafaţa sa liberă, într-o atmosferă
nelimitată se numeşte evaporare.
Procesul de evaporare are loc
neîntrerupt, presiunea vaporilor
tinzînd spre presiunea de saturaţie,
pe care de fapt nu o atinge,
moleculele lichidului migrînd
neîntrerupt spre straturile superioare
ale atmosferei.
• Viteza de evaporare este dată de
expresia

• K=constanta
• S=suprafata libera a lichidului
• Pm=presiunea vaporilor saturanti
• P=presiunea aporilor de deasupra lichidului
• Po=presiune atmosferica
 Vaporizarea si condensarea
• Fierberea lichidelor
• Fierberea reprezintă procesul de vaporizare în tot volumul lichidului.
În acest proces un rol deosebit îl joacă bulele de gaz care se
formează pe impurităţile solide aflate în lichid, sau pe pereţii vasului
care conţine lichidul. Condiţia care trebuie îndeplinită pentru ca
fierberea să aibă loc este ca presiunea vaporilor saturanţi ai lichidului
să devină cel puţin egală cu presiunea exercitată din exterior asupra
lichidului:
• pmpext
• Legile fierberii
• Fierberea are loc cand presiunea vaporilor saturanti este egala cu
presiunea de deasupra lichidului.
• In timpul fierbeii temperatura vaporilor din imediata vecinatate a
lichidului este constanta. Temperatura de fierbere depinde de
valoarea presiunii si este caracteristica fiecarei substante
 Vaporizarea si condensarea
• Condensarea este procesul prin
care atomii sau moleculele unui
corp în stare gazoasă pierd
suficientă energie, prin scăderea
temperaturii pentru a ajunge în
stare lichidă.
c

λc=λv
 Sublimarea si desublimarea
• Diagrama de echilibru a unei substanţe. Punctul triplu.
• Punctul de intersecţie al curbelor de vaporizare, de topire şi de sublimare ale
unei substanţe se numeşte punct triplu al substanţei respective. În acest
punct coexistă cele trei stări de agregare.
• Diagrama de echilibru pentru o substanţă care-şi măreşte volumul la topire
este dată de figura 10, iar pentru o substanţă care-şi micşorează volumul la
topire este prezentată în figura 11.
• Majoritatea substanţelor au doar o singură fază solidă, una lichidă şi una
gazoasă. Există însă substanţe care în stare solidă pot prezenta structuri
cristaline diferite, adica mai multe faze corespunzătoare aceleiaşi stări de
agregare. O asemenea substanţă are mai multe puncte triple şi se numeşte
substanţă polimorfă. Trecerea unei substanţe dintr-o formă cristalină în alta
se numeşte transormare polimorfă, care este o tranziţie de fază de ordinul I.

p p

lich id
s o lid s o lid lich id

t t
v a p o ri v a p o ri

T T
Rezultate ale transformarilor de faza
in natura.
• NORII
• Aerul de la suprafata
solului incarcat cu vapori de
apa este antrenat prin
miscari ascendente spre
paturile mai inalte ale
oceanului aerian,unde, dupa
cum stim, presiunea
atmosferica este mai scazuta.
Datorita acestui fapt
moleculele de aer vor suferi
un proces de destindere,
ceea ce va determina implicit
o scadere a
temperaturii,chiar daca nu se
pierde energia calorica
afara.Treptat,vaporii de apa
vor atinge in acest fel starea
de saturatie si vor condensa
sau vor sublima dand
nastere norilor.
Rezultate ale transformarilor de faza in
natura.

• CEATA
• Se formeaza în zilele reci,
cand vaporii de apa se
condenseaza foarte
aproape de pamant.
• In zilele cu ceata, circulatia
oamenilor si a vehiculelor
este ingreunata.
Rezultate ale transformarilor de faza in
natura.

• PLOAIA
• Se formeaza cand norii trec
prin straturile reci de aer,
iar vaporii se condenseaza
si cad pe pamant sub forma
de picaturi. Ploile sunt
necesare vietii plantelor.
Ele curata aerul de praf si îl
racoresc.
Rezultate ale transformarilor de faza in
natura.
• Toate aceste
transformari de faza
asupra apei duc la
formarea
fenomenelor naturii
care realizeaza
circuitul acesteia.
 PROIECT LA FIZICA
• Transformari de faza

•
• Eleva :Modoranu Delia Nicola
Prof. coordonator : Horon Maria
 BIBLIORAFIE
Wikipedia.ro
Clopotel.ro
Referate.ro