Apa

A)Starea lichida
1.Generalitati
• Lichidele spre deosebire de gaze au volum propriu dar nu au
forma proprie (lichidele iau forma acelei portiuni a vasului pe care o
ocupa). Mai mult, lichidele nu se contracta decat foarte putin, chiar si
atunci cand asupra lor se aplica o presiune foarte mare.

• Evaporarea. Cand un lichid cum este apa este introdus intr-un

vas deschis, el trece cu timpul in aer sub forma de vapori; acest proces se
numeste evaporare. Daca procesul are loc intr-un vas inchis evaporarea
are loc pana cand aerul de deasupra lichidului ajunge sa contina un
procent bine definit de vapori de apa, apoi, procesul aparent inceteaza:
se spune ca aerul se satureaza cu vapori de apa. In fapt procesul continua
iar la saturatie, numarul de molecule care se reintorc intr-o secunda din
starea gazoasa este egal cu numarul celor care parasesc lichidul si trec in
starea de vapori saturati (spunem ca intre cele doua procese s-a instalat
un echilibru).

• Presiunea de vapori. Presiunea vaporilor unui lichid este

presiunea vaporilor saturati aflati in echilibru cu lichidul (pentru o
temperatura data). De obicei, presiunea vaporilor se exprima in milime-
trii coloana de mercur, adica in torri si constituie o masura a tendintei
unui lichid de a se evapora. Masuratorile experimentale au aratat ca pre-
siunea de vapori creste odata cu cresterea temperaturii lichidelor care, la
temperatura camerei, au o presiune mare de vapori se numesc volatile.

• Punctul de fierbere. In timpul incalzirii unui lichid aflat la

temperatura obisnuita, o parte din energia care i se furnizeaza serveste la
cresterea temperaturii lichidului, iar o alta parte la formarea vaporilor la
suprafata sa. Atunci cand presiunea vaporilor deasupra lichidului ajunge
sa depaseasca cu putin presiunea atmosferica (care se opune acestui
proces), intreaga energie termica furnizata serveste in continuare la
trecerea lichidului in vapori.Punctul de fierbere poate fi definit ca
temperatura la care presiunea vaporilor lichidului depaseste cu foarte
putin presiunea atmosferica.Acesta masurat la presiunea de o atmosfera
este numit punct normal de fierbere.

2.Solutii
• Solutiile sunt amestecuri omogene de doua sau mai multe
substante si pot fi dupa starea de agregare: lichide, solide sau gazoase. In
cele ce urmeaza ne vom referi la solutii lichide. Solutiile lichide
presupun existenta unui solvent si a unei substante care se dizolva in
acest solvent care de regula se numeste solvat (sau solut). Solvatul la
randul sau poate fi: solid, lichid sau gaz.

• Dizolvarea solidelor: cand un solid cristalin se dizolva intr-

un lichid are loc trecerea substantei care se dizolva de la o stare ordonata
la o stare mai dezordonata. Toate procesele din natura decurg in asa fel
incat continutul in energie sa scada si gradul de dezordine sa creasca.
Daca ar fi asa, ar insemna ca toate solidele sa se dizolve intr-un solvent
oarecare sau sa se dizolve in aer adica sa sublimeze. Trecerii sistemelor
organizate de particule intr-o stare mai dezordonata i se opun fortele care
asigura coeziunea edificiului cristalin. Putem deci sa previzionam ca
daca suma fortelor de interactiune intre moleculele solventului si
particulele din cristal este mai mare decat suma fortelor de coeziune care
tin particulele din cristal in stare ordonata atunci cristalul se va dizolva.
 • Dizolvarea lichidelor.Lichidele au o tendinta naturala de a se
dizolva unele in altele intrucat starile mai ordonate din lichidele pure se
modifica si trec in starea mai dezordonata a amestecului. Alcoolul se
dizolva in apa in timp ce benzina nu , aceasta deoarece fortele de
interactiune intre moleculele alcoolului si ale apei sunt mai mari decat
fortele reciproce intre moleculele de alcool si de apa (Figura 1). Daca
doua lichide se dizolva unul in celalat se spune ca lichidele sunt
miscibile.

B) Apa
2.Compozitia apei

• Compozitia Dupa cum bine stim formula exacta a moleculei

de apa este H20 ( 2 atomi de hidrogen sunt legati de un atom de oxigen )
, formula a fost infiintata de italianul Stanislau Cannizzarro.

• Apa curata este transparenta , inodora si nu are gust . In strat

subtire este incolora iar in strat mai gros albastra .

• Anomalia densitatii apei are o mare influenta asupra climei

planetei si a vietii animalelor si plantelor . Cand apa raurilor , a lacurilor
si a marilor scade sub 4 grade , ea nu mai cade la fund ci , fiind mai
usoara ramane la suprafata si ingheata aici . Fiind protejate de stratul de
gheata , apele mai adanci nu ingheata pana la fund , ci au , sub stratul de
gheata , temperatura de 4 grade la care viata poate continua .

• Apa lichida din natura nu este niciodata pura , fiindca ea

dizolva o parte din substantele solide si gazoase cu care vine in contact .
Cea mai curata apa este apa de ploaie sau din topirea zapezii .

• Apa izvoarelor si a raurilor contine dizolvate gazele din

atmosfera : oxigen , azot si bioxid de carbon , apoi cationii : calciu ,
magneziu , sodiu , si anionii de carbonat , sulfat si clorura . Cea mai
importanta sare continuta in apa de izvor sau de rau este carbonatul acid
de calciu .