Realizat de: Benedek Alin

Boitoș Lavinia
Meruția Andreea
Milășan Cristina
Mogoș Roxana
Tătărău Amalia

MODULUL nr. 2 MATERIA. FENOMENE ŞI PROCESE

1. Sarcina: Definiți:
atom Cea mai mică particulă de materie care intră în compoziția tuturor
substanțelor și care nu se transformă în timpul reacțiilor chimice.
element chimic Este format din totalicatea atomilor de același tip sau cu acelasi număr
de protoni.
molecula Grupare de unul sau mai mulți atomi. Cea mai mică particulă dintr-o
substanță care există în stare liberă și are toate proprietățile substanței
respective.
substanța Substanţa este porţiunea de materie omogenă, cu compoziţie bine
determinată şi constantă. Substanţele sunt alcătuite din particule foarte
mici, invizibile cu ochiul liber, numite molecule.
Amestec omogen Amestecurile omogene formate din două sau mai multe substanţe, între
care nu se produc fenomene chimice se numesc soluţii.
Amestec eterogen Amestecuri eterogene(neomogene)-au compoziţie diferită în masa lor
şi proprietăţi diferite.
soluția Se obține prin procesul de dizolvare.
dizolvarea Fenomenul în urma căruia o substanță solidă, lichidă sau gazoasă se
răspândește prin particulele altei substanțe, rezultând soluții.
dizolvantul/ Substanţa în care se produce dizolvarea, fiind în cantitatea cea mai
solventul mare
dizolvatul/solvatul Substanţa dizolvată, fiind în cantitatea cea mai mică.
decantarea Decantarea este metoda de separare a unui solid dintr-un amestec
neomogen solid-lichid. Metoda se foloseşte atunci când densitatea
solidului este mai mare decât a lichidului.
filtrarea Este metoda de separare a unui solid dintr-un amestec neomogen
solid-lichid, cu ajutorul unui filtru permeabil numai pentru lichid.
cristalizarea Cristalizarea este operaţia de trecere a unei substanţe solide din soluţie
în stare cristalină. Cristalele sunt corpuri solide, omogene, cu formă
geometrică definită.
distilarea Este operaţia de separare a componenţilor dintr-unamestec omogen de
lichide, prin fierbere urmată de condensare.
fenomenele fizice Sunt evenimente naturale care au loc în lumea fizică și care pot fi
descrise, explicate și modelate prin utilizarea legilor și principiilor
fizicii. Acestea sunt procese care nu implică o schimbare chimică în
substanțele implicate, ci o modificare a proprietăților lor fizice, cum ar
fi forma, dimensiunea, culoarea sau faza de agregare (solida, lichida
sau gazoasa).
fenomenele chimice Sunt schimbări ce au loc în materie și care implică reacții chimice sau
 transformări ale substanțelor. Acestea pot fi observate prin modificări
ale proprietăților fizice sau chimice ale substanțelor, cum ar fi culoarea,
gustul, mirosul, temperatură, densitatea, solubilitatea etc.
Sublimarea Unele substanţe (iodul, naftalina, camforul) trec direct din stare solidă
în stare gazoasă (au sublimat). Trecerea din stare solidă în stare gazoasă
se numeşte sublimare.
Corpul Corpul este o porţiune din materia cu formă proprie şi volum propriu.

2.Sarcina: Completați!

Proprietăţile corpurilor fără viaţă sunt: masa, volumul, lungimea, densitatea

Proprietăţile corpurilor solide sunt: lungimea, masa, volumul.
Proprietăţile corpurilor lichide sunt: densitatea, volumul
Proprietăţile corpurilor gazoase sunt: densitatea

3.Sarcina: Reprezentați pe o schemă piramidală clasificarea substanţelor după criteriile din

manual.

4.Sarcina. Reprezentați pe o schema de tip arbore orizontal clasificarea soluţiilor.

Soluții neclare

Soluții Soluții colorate

Soluții limpezi

Soluții incolore
5.Sarcina: Completaţi textul lacunar folosind cunoştinţele anterioare şi desenul schematic
cu titlul Stările de agregare ale apei.

Explicaţi circuitul apei în natură completând spaţiile libere.

În natură, apa trece dintr-o stare de agregare în alta datorită variaţiilor de temperatură. din
atmosferă. Datorită căldurii soarelui, apa de la suprafaţa Solului, a apelor, a vegetației şi de la
suprafaţa continentelor se evaporă. Vaporii de apă se ridică în aerul din atmosferă şi formează
norii. Norii îşi schimbă poziţia în atmosferă datorită vântului. În nori apa există în 2. stări de
agregare. Din nori, apa ajunge pe suprafaţa terestră sub formă de precipitații. Precipitaţiile
care se formează în atmosferă sunt ploaia, poleiul, lapovița și ninsoarea. Când apa din
precipitaţii ajunge pe suprafaţa terestră, o parte pe sol, o parte ajunge în oceane, o parte
ajunge în sol etc., închizând circuitul apei în natură.

6.Sarcina: Analizaţi desenul schematic cu titlul Circuitul apei în natură şi completaţi textul
lacunar. Explicaţi circuitul apei în natură completând spaţiile libere.

Trecerea unei substanţe din starea solidă în stare lichidă se numeşte topire. Pentru a
se topi, corpurile absorb căldură. Trecerea unei substanţe din starea lichidă în
starea solidă se numeşte solidificare. Pentru a se solidifica corpurile cedează
căldură. Procesul de trecere a substanţelor din stare lichidă în stare de vapori se
vaporizare. Vaporizarea care se produce la suprafaţa lichidului se numeşte
evaporare Vaporizarea în toată masa lichidului se numeşte fierbere. Vaporizarea
este un proces ce are loc cu absorbţie de căldură. Procesul de trecere a unei
substanţe din stare de vapori în stare lichidă se numeşte condensare.Acest proces
se produce cu cedare de căldură Trecerea din stare solidă în stare gazoasă se
numeşte Sublimare. Trecerea unei substanţe din stare gazoasă în stare solidă se
numeşte desublimare.

7.Sarcina: Pe baza desenului schematic cu titlul Circuitul apei în natură formulaţi 10

întrebări pe care le-aţi adresa elevilor în clasă pentru a descrie, a deduce şi a explica ei
circuitul apei în natură. Precizaţi răspunsurile în paranteză.

1. Ce este circuitul apei în natură? (Circuitul apei în natură este procesul de mișcare
continuă și circulară a apei pe Pământ, de la evaporarea apei din sursele de apă până la
precipitație, scurgere în râuri și oceane, și din nou la evaporare).
2. Ce este evaporarea? (Evaporarea este procesul prin care apa se transformă în vapori prin
acțiunea căldurii solare și este eliberată în atmosferă).
3. Ce este condensarea? (Condensarea este procesul prin care vaporii de apă din atmosferă
se transformă în picături de apă sau cristale de gheață și formează norii).
4. Ce sunt precipitațiile? (Precipitațiile sunt orice formă de apă lichidă sau solidă care cade
din nori la suprafața Pământului, cum ar fi ploaia, zăpada, grindina sau roua).
 5. Cum este reîncărcat cu apă solul? (Solul este reîncărcat cu apă prin infiltrarea apei în
pământ și prin scurgerea apei în râuri, lacuri sau ocean).
6. Ce este scurgerea suprafeței? (Scurgerea suprafeței este procesul prin care apa de
suprafață se scurge în râuri, lacuri sau oceane).
7. Ce este transpirația? (Transpirația este procesul prin care plantele eliberează vaporii de
apă în atmosferă prin frunze și tulpini).
8. Cum influențează activitățile umane circuitul apei în natură? (Activitățile umane precum
defrișarea, construcția de baraje, poluarea apei și schimbările climatice pot perturba
circuitul apei în natură).
9. Ce ar fi dacă circuitul apei în natură s-ar opri? (Dacă circuitul apei în natură s-ar opri, ar
exista o criză globală de apă și ar fi consecințe devastatoare asupra mediului și a vieții pe
Pământ).
10. Cum putem proteja circuitul apei în natură? (Putem proteja circuitul apei în natură prin
reducerea consumului de apă, conservarea resurselor de apă dulce, protejarea zonelor
umede și reducerea poluării apei).

8. Sarcina: Explicaţi:

De ce se usucă hainele mai repede când bate vântul? Deoarece vântul îndepărtează
apa din haine.
De ce se aburesc lentilele ochelarilor când întrăm în casă, Deoarece umiditatea din aer
iar afară e frig? este foarte mare pe timp de
iarnă si pe ochelari avem apă,
dar in stare gazoasă și când
intrăm in casă, se condensează
și așa se aburesc ochelarii.
De ce se formează cristale de gheaţă pe unele geamuri în Datorită diferenței de
timpul iernii? temperatură dintre interiorul și
exteriorul casei. Când aerul
rece de afară intră în contact cu
suprafața geamului cald din
interiorul casei, acesta își
pierde căldura și își scade
temperatura. În același timp,
umiditatea din aer se poate
condensa și se poate depune
sub formă de picături de apă
sau gheață pe suprafața
geamului. Dacă temperatura
geamului este suficient de
scăzută, picăturile de apă se pot
transforma în cristale de
gheață.
De ce se formează picături de apă pe unele geamuri în Are lor procesul de condensare
timpul iernii? din cauza diferențelor de
temperatură dintre interiorul
casei si exteriorul acestora
Pentru a proteja îmbrăcămintea de molii se pun în dulapuri Acest fenomen se datorează
cristale de naftalină. După un timp mai îndelungat, deşi volatilizării lente a naftalinei la
mirosul naftalinei se simte, naftalina a dispărut. De ce? temperatura camerei. Naftalina
are o temperatură de topire
destul de scăzută, iar la
temperatura camerei, se
evaporă încet, trecând de la
stare solidă la stare gazoasă.
Mirosul persistă, deoarece
vaporii de naftalină încă sunt
prezenți în aerul din jurul
dulapului, dar cantitatea
substanței active este în
continuă scădere, ceea ce face
ca naftalina să nu mai fie
eficientă în protejarea
îmbrăcămintei de molii.
De ce se sparge o sticlă plină cu apă, dacă este pusă în Deoarece, prin procesul de
congelator? solidificare, volumul crește.

MODULUL nr. 3 ORGANIZAREA LUMII VII. PLANTELE

1.Sarcina: Definiți!

organism Cuprind totalitatea organelor sau părților indisolubil

care constituie o ființă vie
Celula Unitatea de bază, structurală și funcțională a tuturor
organismelor vii
Gimnospermele Sunt plante lemnoase cu semințe care nu sunt
protejate de un fruct, ci sunt expuse direct pe
suprafața conului, cunoscut sub numele de con.
Angiospermele Angiospermele sunt o grupă mare de plante care
produc flori și semințe protejate de un strat exterior,
numit fruct. Aceste plante se caracterizează prin
prezența unor țesuturi specializate în producția de
semințe și flori și au o mare diversitate morfologică
și ecologică. Ele sunt clasificate în două mari
categorii: monocotiledonate și dicotiledonate, în
funcție de numărul de cotiledoane (primele frunze ale
embrionului) pe care le au semințele.

2.Sarcina: Lumea vie este alcătuită din 5 regnuri.

Denumirea regnului Ce cuprinde regnul
Monera Organismele procariote
Protista Organisme eucariote unicellulare
Fungi Ciupercile și lichenii
Animalia Pluricelulare cu corpul format din celule
si tesuturi specializate structural si
funcțional
Plantae Organisme capabile de fotosinteză

3.Sarcina: Completați!
Organele unei plante cu seminţe sunt: rădăcina, tulpina, frunzele, florile și fructele.

4.Sarcina: Denumiţi câte trei plante care au:

rădăcina pivotantă rădăcina firoasă rădăcina lemnoasă
Ridiche, pătrunjel, fasole Grâu, iarbă, lalea Brad, nuc, piersic

5.Sarcina: Încercuiţi răspunsul corect.

Rădăcina creşte în lungime prin:

a.scufie. b. zona netedă. c. zona perişorilor. absorbanţi. d. zona aspră.

Inelele anuale de creştere ale arborilor reprezintă:

a. îngroşarea scoarţei; b. vasele lemnoase; c. vasele liberiene; d. îngroşarea măduvei.

Planta cu tulpină subterană este:

a. bradul; b. stânjenelul; c. grâul; d. trandafirul.

Bulbul este:
a. rădăcină subterană; b. tulpină târâtoare; c. tulpină subterană; d. rădăcină modificată pentru
depozitarea hranei.

6.Sarcina: Analizaţi afirmaţiile. Încercuiţi una dintre literele corespunzătoare: A (adevărat), F

(fals), I (informaţii insuficiente)
a. Vasele lemnoase conduc seva brută. A / F / I
b. Din mugurii micşti ai tulpinii se dezvoltă flori. A / F / I
c. Tulpinile plantelor asigură conducerea sevei brute şi a sevei elaborate. A / F/ I
d. Tuberculii sunt rădăcini modificate pentru depozitarea substanţelor hrănitoare ale plantei. A /
F/ I
 7.Sarcina: Completaţi în tabel denumirile plantelor după tipul de tulpină. Plantele sunt:
cartof, porumb, ferigă, fasole, viţă de vie, ceapă, stânjenel, volbură, grâu.

tulpină Vița de vie, fasole

agăţătoare
tulpină Grâu, porumb
dreaptă
tubercul cartof
rizom Ferigă, stânjenel
tulpină ceapă
volubilă

8.Sarcina: Daţi exemple de plante care au diverse tipuri de frunze după forma limbului (un
exemplu la fiecare formă).

Forma frunzei
aciculară Brad
liniară Grâu
ovală Păr
cordată Muscată
reniformă Pochivnic
sagitată Săgeata apei
trifoliată Trifoi
penată Salcâm
palmată Castan
transformate parţial sau total în spini Salcâmul
agăţătoare sau transformate în cârcei Vița de vie
cu rol de depozitare Ceapa

9.Sarcina:

a) Definiţi fotosinteza.
În procesul de fotosinteză, plantele folosesc dioxidul de carbon din aerul din atmosferă si
eliberează oxigen. Schimburile de gaze se realizează prin stomatele de la nivelul frunzei.
Fotosinteza se desfășoară în prezența luminii.

b) Scrieți formula fotosintezei.

6CO2+6H2O+ lumină solară – C6H12O6+ 6O2
 10.Sarcina: Elaboraţi o schema piramidală cu tipurile de inflorescenţe (cu exemple).

Tipuri de inflorescențe

Inflorescenţe simple Inflorescenţe compuse

(nedivizate) (divizate)

Inflorescenţe Inflorescenţe paniculate: Inflorescenţe Inflorescenţe

racemoase: racemoase capitulate
 Panicol: mei,
 Racem: soc, compuse compuse:
porumb
struguri  Panicul:  Capitul
 Spike: ovăz, orz  Tirolium: ţelina, cicoare, compus:
 Spic: grâu, morcovul salcâm zambila
secară  Racem de câmpulu
raceme: i
struguri
de miere  Capitul
de
Inflorescenţe capitulate: umbel:
 Capitul: floarea-
soarelui, Inflorescenţe
crizantema fasciculate:
 Fascicul: Inflorescenţe
 Umbel: morcov,
lucernă, trifoi spicate compuse:
mărar
 Spic de
spicuri:
ovăz
sălbatic
 Spic de
raceme:
oregano
11.Sarcina: Analizați desenul în care este reprezentată alcătuirea unei plante cu flori.
Formulați 5 întrebări de analiză a părților unei plante cu flori. Formulați 5 întrebări de
interpretare.

întrebări de analiză întrebări de interpretare

1. Care este numele părții
plantei care transportă apa
și substanțele nutritive de la
rădăcină către frunze și
flori?
2. Ce sunt staminele și cum
se diferențiază de pistilul
plantei?
3. Care este funcția
petalelor și cum se
diferențiază de sepalele
plantei?
4. Cum se numește părțile
plantei care conțin
gametofitul masculin și
gametofitul feminin și ce
rol au acestea în
reproducerea plantei?
5. Ce este receptaculul și
cum se diferențiază de
pedunculul și pedicelul
plantei?
1. Care este rolul
polenizatorilor în
reproducerea plantelor cu
flori?
2. Cum se poate influența
culoarea sau forma petalelor
pentru a atrage anumite specii
de polenizatori?
3. Ce înseamnă când o plantă
cu flori are un pistil multiplu
și cum poate acesta să
influențeze reproducerea
plantei?
4. Care sunt avantajele și
dezavantajele auto-polenizării
în comparație cu polenizarea
încrucișată?
5. Cum poate poluarea sau
schimbările climatice afecta
polenizatorii și, prin urmare,
reproducerea plantelor cu
flori?

12.Sarcina: Analizați desenul în care este reprezentată alcătuirea unei flori simple.
Formulați 5 întrebări de analiză a componentelor florii și a atributelor lor vizibile în desen
(culoare, formă, dimensiune, poziție în raport cu celelalte componente).

Întrebări de analiză
1. Ce parte a florii este reprezentată de elementele
lungi și subțiri care au o culoare închisă, situate în
interiorul florii?
 2.Cum se numește partea florii care este formată
din frunze colorate, rotunjite, dispuse într-un cerc
și care pare să încadreze elementele în formă de
stigmat?

3. Ce culoare au staminele din desen și cum se

diferențiază acestea de pistilul plantei?
4. Care este funcția stigmatului și cum se
diferențiază de stipelele plantei?
5.În ce poziție sunt dispuse petalele în raport cu
sepalele și cum influențează această dispunere
atracția pentru polenizatorii specifici?

13.Sarcina: Elaboraţi un ciorchine cu tipurile de fructe (cu exemple).

Tipuri de fructe

Fructe compuse Fructe seci Fructe cărnoase

Fructe simple

măr banană nucă căpșuni zmeură afine nucă fistic castan cireșe piersici
14. Sarcină: Completați pe organizatorul grafic circular (schemă circulară / secvenţială) de
mai jos stadiile din ciclul de viață al unei plante cu flori (sămânță, încolțire, plantulă,
plantă matură, floare, fructe și semințe). Preluați un desen din internet.
 15. Sarcină: Observați o plantă dintre următoarele: cartof, zambilă, narcisă, stânjenel.
Adăugați un desen sau fotografie cu planta întreagă. Completați etapele din tabelul de mai
jos!
1.Observ planta și notez caracteristicile sale: înălțimea,
culoarea, forma frunzelor, forma florilor, textura etc.
Formulez întrebări:
1. De ce are zambila această culoare?
2. Cum se înmulțește?
3. De ce este folosită în peisagistică?

2.Explorez, investighez, aflu răspunsurile la întrebări și alte

informații despre plantă:
Zambila este o plantă perenă care face parte din familia
Liliaceae și este originară din Asia Centrală. Aceasta se
înmulțește prin bulbi și poate fi cultivată atât în ghivece, cât și
în grădină. Zambila este adesea folosită în aranjamente florale și
este cunoscută pentru parfumul său puternic și dulce.

3.Comunic celorlalți ce am aflat:

Zambila este o plantă perenă, care se înmulțește prin bulbi și
este adesea folosită în aranjamente florale. Este cunoscută
pentru parfumul său dulce și puternic și este originară din Asia
Centrală.

4.Reflectez la ce am aflat și ce am înțeles:

Am învățat că zambila este o plantă interesantă cu multe
utilizări practice și decorative, iar cunoașterea sa mi-a îmbogățit
cultura generală.

5.Acționez și fac modificări

Pot să îmi plantez proprii mei bulbi de zambile în grădină sau în
ghivece, sau să îi cumpăr de la florărie și să fac un aranjament
floral minunat cu ei. De asemenea, pot să împărtășesc
cunoștințele mele despre zambile cu alții, să îi încurajez să le
planteze și să le iubească la fel de mult ca și mine.

MODULUL nr. 4 REGNUL ANIMALELOR

1.Sarcina: Definiți sau detaliați!
Animalul este un organism multicelular, heterotrof, adică care nu poate produce
singur hrana și depinde de alte organisme pentru a o obține.
Organismul unui animal este alcătuit din celule specializate, țesuturi, organe și sisteme de organe care
îndeplinesc diverse funcții în cadrul corpului.
Animalele cu organizare complexă au un sistem nervos bine dezvoltat și o gamă largă de organe de simț,
cum ar fi ochii, urechile și nasul.
Trunchiul este împărţit în trei părți principale: capul, toracele și abdomenul.
Membrele pot fi
Funcţiile organismului animal sunt
Funcţiile de relaţie sunt
Funcţiile de nutriţie sunt
Sistemul digestiv este alcătuit din
Căile respiratorii includ
Inspiraţia este
Expiraţia este
Respiraţia cuprinde
Sistemul cardiovascular este alcătuit din
Sângele este alcătuit din
Excreţia este
Excreţia este realizată de
superioare sau inferioare și sunt folosite pentru a se deplasa, a captura
hrană și pentru alte activități.
de patru tipuri: de nutriție, de relație, de apărare și de reproducere.
legate de interacțiunea cu mediul și cu alți indivizi și includ simțurile,
mișcarea, comunicarea și comportamentul.
legate de hrănire și includ luarea hranei, digestia, absorbția
substanțelor nutritive și eliminarea deșeurilor.
dintr-un tub digestiv și organe accesorii (gură, esofag, stomac,
intestine, ficat, pancreas), care descompun hrana și absorb nutrienții
în corp.
nasul, faringele, laringele, traheea, bronhiile și plămânii și permit
organismului să ia oxigen din aer și să elimine dioxidul de carbon.
este procesul prin care aerul este inhalat în plămâni, iar expirația este
procesul prin care aerul este eliminat din plămâni.
procesul prin care aerul este eliminat din plămâni și din corp. Acest
proces se produce atunci când mușchii respiratori relaxează, iar
volumul cutiei toracice și al plămânilor se micșorează, ceea ce face ca
aerul să fie împins din plămâni prin căile respiratorii și afară din corp
prin gură sau nas. Expirația este o parte a procesului general de
respirație, care include inspirația (inhalarea aerului în plămâni) și
expirația (eliminarea aerului din plămâni).
procesele de respirație externă (interacțiunea cu mediul înconjurător)
și de respirație internă (transportul de oxigen și dioxid de carbon în
organism).
inimă și vase de sânge (artere, vene și capilare) și asigură transportul
de sânge și substanțe nutritive în întregul corp.
plasmă și celule sanguine (globule roșii, globule albe și plachete),
care îndeplinesc diverse funcții în corp, cum ar fi transportul
oxigenului și eliminarea deșeurilor.
procesul prin care organismul elimină deșeurile metabolice (cum ar fi
ureea și dioxidul de carbon) și substanțele toxice.
de către rinichi, plămâni, piele și sistemul digestiv, care elimină
deșeurile prin urină, respirație, transpirație și fecale.
2.Sarcina: Elaboraţi o schemă de tip arbore cu clasificarea animalelor nevertebrate (cu
exemple).

3.Sarcina: Elaboraţi o schemă de tip arbore cu clasificarea animalelor vertebrate (cu

exemple). Completati si verificati dupa informatiile din manual.
 4.Sarcină: Formulați 6 sarcini adecvate metodei cubului referitor la o tema la alegere (un
animal). Puteti alege un text din suportul de curs.

Sarcina dată elevilor Tema aleasă: Elefantul (Loxodonta africana)

Descrieți caracteristicile fizice ale elefantului, cum ar fi dimensiunea, forma corpului, culoarea pielii,
urechile și trompa.

Analizați comportamentul social al elefantului, cum ar fi organizarea în grupuri și ierarhia de

dominație.
Comparați elefantul cu alte specii de animale similare din familia Elephantidae, cum ar fi mamutul
sau rinocerul.

Asociați elefantul cu cultura și tradițiile populațiilor care trăiesc în habitatul său natural, cum ar fi
miturile și legendele, simbolismul și tradițiile religioase.

Aplicați cunoștințele despre elefanți pentru a explica impactul lor asupra ecosistemelor și pentru a
identifica măsurile de conservare necesare pentru a proteja această specie.

Demonstrați cum elefanții sunt afectați de braconaj și de pierderea habitatului lor natural, iar apoi
propuneți soluții pentru a proteja elefanții și habitatul lor.
 5. Sarcină: Completaţi pe diagrama Venn 5 caracteristici/aspecte/elemente specifice unui
animal, 5 caracteristici/aspecte/elemente specifice altui animal şi 3-5 asemănări dintre ele
(în suprafața care se intersectează). Precizați criteriile pe baza cărora faceți analiza. Puteti
alege texte din suportul de curs.

Leu Tigru

1. Ambii sunt mari

1. Are coama de păr lung pe felini carnivori.
2. Au gheare 1. Are dungi verticale negre
gât și piept.
ascuțite și pe blană.
2. Trăiește în Africa și unele
puternice. 2. Trăiește în Asia, în
părți ale Asiei.
3. Trăiesc în special în India.
3. Mâncător de carne
habitate 3. Mâncător de carne
(carnivor).
similare, cum ar (carnivor).
4. Comunică prin rugături și
fi pădurile și 4. Comunică prin sunete
sunete puternice.
savanele. puternice și mirosuri.
5. Este considerat "regele
4. Sunt animale 5. Este cel mai mare felid
junglei".
solitare, cu de pe planetă.
excepția
perioadei de
împerechere.
5. Pot atinge viteze
mari de alergare
și săritură.
6. Sarcină: Completaţi pe organizatorul grafic circular (schemă circulară / secvenţială) de
mai jos stadiile din ciclul de viață al fluturelui (ou, omidă, crisalidă, pupă, gânganie,
fluture).

Definiții:
 Crisalidă: stadiul din ciclul de viață al fluturelui în care omida se transformă într-un pupă
învelită într-un cocon.
 Pupă: stadiul inactiv din ciclul de viață al fluturelui, în care crisalida își transformă
complet corpul pentru a deveni fluture.
 Gânganie: stadiul din ciclul de viață al fluturelui în care fluturele nou format se
gângănește și își întinde aripile înainte de a fi complet format și pregătit să zboare.
7. Sarcină: Observați o insectă. Adăugați un desen sau fotografie cu insecta. Completați
etapele din tabelul de mai jos!

1.Observ o albină care zboară printre flori, se oprește pe unele și

colectează polen și nectar cu ajutorul lăstarilor de pe picioarele
sale. Îmi atrage atenția modul în care își organizează mișcările
și cum se adaptează la mediul înconjurător.
Formulez întrebări:
1.Este mare sau mică?
2. Unde este stupul ei?
3. A venit să culeagă polen singură?

2.Explorez, investighez, aflu răspunsurile la întrebări și alte

informații despre insectă:
După cercetări, am aflat că albinele utilizează mai multe metode
pentru a se orienta și a găsi calea înapoi la stup, printre care:
 Utilizarea unui fel de busolă internă bazată pe poziția
soarelui și a stelelor în raport cu stupul
 Identificarea mirosului de feromoni lăsat de alte albine
și urmarea acestora către sursa de hrană
 Memorarea peisajului și a semnalmentelor vizuale ale
mediului înconjurător

3.Comunic celorlalți ce am aflat:

Am discutat cu familia și prietenii despre ceea ce am învățat
despre albine și am încercat să le explic importanța lor în
ecosistem. De asemenea, am făcut o prezentare în fața colegilor
mei de clasă și le-am împărtășit informațiile pe care le-am aflat.

4.Reflectez la ce am aflat și ce am înțeles:

Am realizat că albinele sunt o parte vitală a ecosistemului și că
rolul lor în polenizarea plantelor este esențial pentru menținerea
diversității biologice. De asemenea, am înțeles că procesul de
colectare a polenului și nectarului este complex și necesită o
comunicare eficientă între albine pentru a fi realizat cu succes.

5.Acționez și fac modificări

Am decis să încep să plantez flori și plante care atrag albinele în
grădina mea pentru a le oferi un mediu sigur și hrănitor. De
asemenea, am început să caut mai multe informații despre cum
pot ajuta albinele și alte polenizatoare prin acțiuni concrete,
cum ar fi instalarea unui stup sau sprijinirea organizațiilor de
protecție a albinelor.
8.Sarcină: Formulați o altă sarcină dată elevilor, după modelul dat.
Completați în tabelul T trei argumente pro și trei argumente contra pescuitului

Argumente pentru pescuit Argumente contra pescuitului

1.Pescuitul poate fi o modalitate de a menține 1. În multe zone de pescuit, supraexploatarea
echilibrul ecologic al unui ecosistem. Prin a dus la scăderea semnificativă a populației de
controlarea populațiilor de pești, pescuitul pești și la dezechilibre în ecosistemele
poate ajuta la menținerea echilibrului ecologic acvatice.
într-un anumit ecosistem.
2. Pescuitul poate contribui la economia 2. Pescuitul cu plasă sau cu alte tipuri de
locală. Industria pescuitului poate crea locuri echipament poate duce la prinderea
de muncă și poate aduce venituri suplimentare accidentală a altor specii decât cele targetate,
pentru comunitățile care depind de pescuit. cum ar fi delfinii, balenele, broaștele țestoase
sau păsările marine.
3. Pescuitul poate fi o modalitate de a 3. Calitatea apei poate fi afectată de poluarea
promova conservarea și protecția mediului. cauzată de activitățile umane, inclusiv de
Prin implicarea oamenilor în activități precum deșeurile provenite de la navele de pescuit.
pescuitul sportiv și educația privind practicile
de pescuit sustenabil, se poate promova
protecția mediului și conservarea resurselor
naturale