Sunteți pe pagina 1din 11

Postați documentul în format docx.

Lucrați în grupuri de câte 5 cinci


(sau mai puțin).
MODULUL nr. 2 MATERIA. FENOMENE ŞI PROCESE
1. Sarcina: Definiți:
atom Un atom este cea mai mică unitate constitutivă a materiei comune care
are proprietățile unui element chimic.
element chimic Prin notiunea de element chimic se intelege o specie de atomi identici,
adica de atomi avand acelasi numar de protoni in nucleul atomului,
respectiv un numar identic de electroni in invelisul electronic al
atomului.
molecula Molecula e cea mai mică parte dintr-o substanță care păstrează
compoziția procentuală și toate proprietățile chimice ale acelei
substanțe.
substanța Substanța este un element chimic cu compușii săi în stare naturală sau
obținuți în urma unui proces de fabricație. 
Amestec omogen Omogen este derivat din termenul latin, homogeneus, care
înseamnă același sau fel. În definirea a ceea ce constituie un amestec,
un amestec se formează atunci când doi sau mai mulți compuși sau
elemente sunt combinate fără apariția legăturilor sau modificărilor
chimice.
Amestec eterogen Un amestec eterogeneste un amesteccu o compoziție neuniformă.
Compoziția variază de la o regiune la alta cu cel puțin două fazecare
rămân separate una de cealaltă, cu proprietăți clar identificabile. 
soluția O soluție este un amestec omogen format din doi sau mai mulți
componenți. Soluțiile pot fi saturate sau nesaturate (după cantitatea de
substanță dizolvată). Orice soluție conține un solvent (substanța in care
se dizolvă) și un solvat (substanța care se dizolvă).
dizolvarea Dizolvarea este fenomenul de răspândire a particulelor unor substanțe
(lichide, solide, gazoase) printre particulele altor substanțe, numite
solvenți și rezultând din acest proces o soluție.
dizolvantul/solventul Solventul sau dizolvantul este substanța care se află în cantitate mai
mare, și este substanța care dizolvă alte substanțe (soluți). Solutul,
solvatul sau dizolvatul este substanța care se află în cantitate mai mică,
și se dizolvă în solvent. Un solvent poate dizolva mai mulți soluți în
același timp.
dizolvatul/solvatul Solvatul (dizolvat) este substanta care se dizolva solvent (dizolvaNt)
este substanta in care se dizolva
decantarea Decantarea este operația de sedimentare sub acțiunea gravitației a
particulelor solide aflate în suspensie într-un lichid.
filtrarea Filtrarea este operatia de separare a amestecurilor solid-fluid; fiind un
proces hidrodinamic se obtine retinerea particulelor solide pe un mediu
poros prin care trece numai faza fluida.
cristalizarea Cristalizarea este solidificarea atomilor sau moleculelor într-o formă
foarte structurată numită cristal.
distilarea Distilarea este procesul de separare care presupune trecere a unui
amestec lichid în stare de vapori prin fierbere, urmată de condensarea
vaporilor obținuți.
fenomenele fizice  Se numesc fenomene fizice sau modificări fizice schimbări în starea de
materie care sunt produse fără modificarea compoziției sale chimice,
deoarece nu implică niciun fel de reacții chimice.
fenomenele chimice Fenomenele chimice sunt transformările care schimbă compoziția
substanțelor, în urma lor rezultând alte substanțe.
Sublimarea În fizică, sublimarea este fenomenul de trecere, prin încălzire, a unei
substanțe din stare solidă, direct în stare de vapori (gazoasă), fără a mai
trece prin starea lichidă.

2.Sarcina: Completați!
Proprietăţile corpurilor fără viaţă sunt ...................................................
Proprietăţile corpurilor solide sunt: ....................................................
Proprietăţile corpurilor lichide sunt: .......................................................
Proprietăţile corpurilor gazoase sunt: .......................................................

3.Sarcina: Reprezentați pe o schemă piramidală clasificarea substanţelor după criteriile din


manual.

4.Sarcina. Reprezentați pe o schema de tip arbore orizontal clasificarea soluţiilor.

5.Sarcina: Completaţi textul lacunar folosind cunoştinţele anterioare şi desenul schematic cu


titlul Stările de agregare ale apei.
Explicaţi circuitul apei în natură completând spaţiile libere.
În natură, apa trece dintr-o stare de .................. în alta datorită variaţiilor
de .......................... din atmosferă. Datorită căldurii soarelui, apa de la suprafaţa ................,
a ...................., a .......................... şi de la suprafaţa continentelor se .........................
Vaporii de .............. se ridică în aerul din atmosferă şi formează ....................... Norii îşi
schimbă poziţia în atmosferă datorită ........................ În nori apa există în ..... stări de
agregare. Din nori, apa ajunge pe suprafaţa terestră sub formă de .................Precipitaţiile
care se formează ân atmosferă
sunt ............., ........................, .............................., ............................Când apa din
precipitaţii ajunge pe suprafaţa terestră, o parte ................................, o parte ajunge
în ......................................, o parte ajunge în ...................... etc., închizând circuitul apei în
natură.
6.Sarcina: Analizaţi desenul schematic cu titlul Circuitul apei în natură şi completaţi textul
lacunar. Explicaţi circuitul apei în natură completând spaţiile libere.
Trecerea unei substanţe din starea solidă în stare lichidă se numeşte ...................
Pentru a se topi, corpurile absorb .................. Trecerea unei substanţe din starea
lichidă în starea solidă se numeşte ...........................Pentru a se solidifica corpurile
cedează ................... Procesul de trecere a substanţelor din stare lichidă în stare de
vapori se numeşte ......................Vaporizarea care se produce la suprafaţa lichidului
se numeşte ............................ Vaporizarea în toată masa lichidului se
numeşte ........................... Vaporizarea este un proces ce are loc cu absorbţie
de ..................... Procesul de trecere a unei substanţe din stare de vapori în stare
lichidă se numeşte .............................Acest proces se produce cu cedare
de ................................. Trecerea din stare solidă în stare gazoasă se numeşte
.......................... Trecerea unei substanţe din stare gazoasă în stare solidă se
numeşte ...........................

7.Sarcina: Pe baza desenului schematic cu titlul Circuitul apei în natură formulaţi 10 întrebări
pe care le-aţi adresa elevilor în clasă pentru a descrie, a deduce şi a explica ei circuitul apei în
natură. Precizaţi răspunsurile în paranteză.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.

8. Sarcina: Explicaţi:
De ce se usucă hainele mai repede când bate vântul?
De ce se aburesc lentilele ochelarilor când întrăm în casă,
iar afară e frig?
De ce se formează cristale de gheaţă pe unele geamuri în
timpul iernii?
De ce se formează picături de apă pe unele geamuri în
timpul iernii?
Pentru a proteja îmbrăcămintea de molii se pun în dulapuri
cristale de naftalină. După un timp mai îndelungat, deşi
mirosul naftalinei se simte, naftalina a dispărut. De ce?
De ce se sparge o sticlă plină cu apă, dacă este pusă în
congelator?

MODULUL nr. 3 ORGANIZAREA LUMII VII. PLANTELE


1.Sarcina: Definiți!
organism Organismul este un sistem viu (animal, plantă,
microorganism) care este capabil de reproducere,
creștere, evoluție și dispune de metabolism.
Celula Celula este unitatea de bază structurală, funcțională și
genetică a tuturor organismelor vii. 
Gimnospermele Termenul gimnosperm înseamnă literalmente
"sămânță goală", deoarece semințele de
gimnospermă nu sunt învelite în ovar.
Angiospermele Angiospermele sunt cele mai raspandite si evoluate
plante,ele fiind adaptate celor mai variate conditii de
viata in mediul.

2.Sarcina: Lumea vie este alcătuită din 5 regnuri.


Denumirea regnului Ce cuprinde regnul
Monera
Protista
Fungi
Animalia
Plantae

3.Sarcina: Completați! Organele unei plante cu seminţe sunt ......................,.......................

4.Sarcina: Denumiţi câte trei plante care au:


rădăcina pivotantă rădăcina firoasă rădăcina lemnoasă
5.Sarcina: Încercuiţi răspunsul corect.

Rădăcina creşte în lungime prin:


a.scufie. b. zona netedă. c. zona perişorilor. absorbanţi. d. zona aspră.

Inelele anuale de creştere ale arborilor reprezintă:


a. îngroşarea scoarţei; b. vasele lemnoase; c. vasele liberiene; d. îngroşarea măduvei.

Planta cu tulpină subterană este:


a. bradul; b. stânjenelul; c. grâul; d. trandafirul.

Bulbul este:
a. rădăcină subterană; b. tulpină târâtoare; c. tulpină subterană; d. rădăcină modificată pentru
depozitarea hranei.

6.Sarcina: Analizaţi afirmaţiile. Încercuiţi una dintre literele corespunzătoare: A (adevărat), F


(fals), I (informaţii insuficiente)
a. Vasele lemnoase conduc seva brută. A / F / I
b. Din mugurii micşti ai tulpinii se dezvoltă flori. A / F / I
c. Tulpinile plantelor asigură conducerea sevei brute şi a sevei elaborate. A / F/ I
d. Tuberculii sunt rădăcini modificate pentru depozitarea substanţelor hrănitoare ale plantei. A /
F/ I

7.Sarcina: Completaţi în tabel denumirile plantelor după tipul de tulpină. Plantele sunt: cartof,
porumb, ferigă, fasole, viţă de vie, ceapă, stânjenel, volbură, grâu.

tulpină
agăţătoare
tulpină
dreaptă
tubercul
rizom
tulpină
volubilă
8.Sarcina: Daţi exemple de plante care au diverse tipuri de frunze după forma limbului (un
exemplu la fiecare formă).
Forma frunzei
aciculară
liniară
ovală
cordată
reniformă
sagitată
trifoliată
penată
palmată
transformate parţial
sau total în spini
agăţătoare sau
transformate în cârcei
cu rol de depozitare

9.Sarcina:
a) Definiţi fotosinteza.
Fotosinteza este un proces utilizat de către plante și alte organisme prin care se
convertește energia luminoasă în energie chimică ce poate fi eliberată mai târziu pentru a
alimenta activitățile organismelor.

b) Scrieți formula fotosintezei.

10.Sarcina: Elaboraţi o schema piramidală cu tipurile de inflorescenţe (cu exemple).

11.Sarcina: Analizați desenul în care este reprezentată alcătuirea unei plante cu flori. Formulați 5
întrebări de analiză a părților unei plante cu flori. Formulați 5 întrebări de interpretare.

întrebări de întrebări de
analiză interpretare

12.Sarcina: Analizați desenul în care este reprezentată alcătuirea unei flori simple. Formulați 5
întrebări de analiză a componentelor florii și a atributelor lor vizibile în desen (culoare, formă,
dimensiune, poziție în raport cu celelalte componente).
Întrebări de analiză

13.Sarcina: Elaboraţi un ciorchine cu tipurile de fructe (cu exemple).

14. Sarcină: Completați pe organizatorul grafic circular (schemă circulară / secvenţială) de mai
jos stadiile din ciclul de viață al unei plante cu flori (sămânță, încolțire, plantulă, plantă matură,
floare, fructe și semințe). Preluați un desen din internet.

15. Sarcină: Observați o plantă dintre următoarele: cartof, zambilă, narcisă, stânjenel. Adăugați
un desen sau fotografie cu planta întreagă. Completați etapele din tabelul de mai jos!
1.Observ .....
Formulez întrebări:
......................................
2.Explorez, investighez, aflu răspunsurile la întrebări și alte
informații despre plantă:
.......................................

3.Comunic celorlalți ce am aflat:


..............................................

4.Reflectez la ce am aflat și ce am înțeles


..................................................
Ciclul inquiry – varianta adaptată (simplificată)
pentru învățământul preșcolar 5.Acționez și fac modificări
.....................................

MODULUL nr. 4 REGNUL ANIMALELOR


1.Sarcina: Definiți sau detaliați!

Animalul este
Organismul unui animal este alcătuit din
Animalele cu organizare complexă au
Trunchiul este împărţit în
Membrele pot fi
Funcţiile organismului animal sunt
Funcţiile de relaţie sunt
Funcţiile de nutriţie sunt
Sistemul digestiv este alcătuit din
Căile respiratorii includ
Inspiraţia este
Expiraţia este
Respiraţia cuprinde
Sistemul cardiovascular este alcătuit din
Sângele este alcătuit din
Excreţia este
Excreţia este realizată de

2.Sarcina: Elaboraţi o schemă de tip arbore cu clasificarea animalelor nevertebrate (cu exemple).
3.Sarcina: Elaboraţi o schemă de tip arbore cu clasificarea animalelor vertebrate (cu exemple).
Completati si verificati dupa informatiile din manual.

4.Sarcină: Formulați 6 sarcini adecvate metodei cubului referitor la o tema la alegere (un
animal). Puteti alege un text din suportul de curs.
Sarcina dată elevilor
Descrieţi forma bradului alb, frunzele şi
conurile!
Analizaţi modul de înmulţire a bradului alb!
Comparaţi frunzele bradului cu cele ale pinului!
Asociaţi bradul alb cu elemente din viaţă!
Aplicaţi! Identificaţi la ce foloseşte bradul alb!
Argumentaţi de ce să nu mai tăiem brazii de
Crăciun!
5. Sarcină: Completaţi pe diagrama Venn 5 caracteristici/aspecte/elemente specifice unui animal,
5 caracteristici/aspecte/elemente specifice altui animal şi 3-5 asemănări dintre ele (în suprafața
care se intersectează). Precizați criteriile pe baza cărora faceți analiza. Puteti alege texte din
suportul de curs.

6. Sarcină: Completaţi pe organizatorul grafic circular (schemă circulară / secvenţială) de mai


jos stadiile din ciclul de viață al fluturelui (ou, omidă, crisalidă, pupă, gânganie, fluture).
Definiți:
Crisalidă..................................
Pupă ...................................................
Gânganie ...............................................
Fluture .............................................
7. Sarcină: Observați o insectă. Adăugați un desen sau fotografie cu insecta. Completați etapele
din tabelul de mai jos!

1.Observ .....
Formulez întrebări:
................................
2.Explorez, investighez, aflu răspunsurile la întrebări și alte
informații despre insectă:
....................................
3.Comunic celorlalți ce am aflat:
......................................
4.Reflectez la ce am aflat și ce am înțeles
...........................
5.Acționez și fac modificări
.....................................

Ciclul inquiry – varianta adaptată (simplificată)


pentru învățământul preșcolar

8.Sarcină: Formulați o altă sarcină dată elevilor, după modelul dat.


Completați în tabelul T trei argumente pro și trei argumente contra pescuitului

Argumente pentru vânătoare Argumente contra vânătorii


1.
2.
3.

S-ar putea să vă placă și