Elemente pregătitoare pentru formarea conceptului de număr natural

1. Premise psiho-pedagogice ale formării conceptului de număr natural

2. Prevederi curriculare

1. Copiii de vîrstă şcolară mică se găsesc în stadiul operaţiilor concrete. Ei

învaţă prin intuiţie şi manipulare directă a obiectelor concrete, iar activitatea
matematică reproduce, între anumite limite, spaţiul fizic în care se dezvoltă copiii.
De aceea cunoaşterea şi modelarea obiectelor din spaţiul fizic reprezintă ideea
esenţială în învăţarea matematicii atît în preşcolaritate, cît şi în clasa întîi.
Premisele psiho-pedagogice ale formării conceptului de număr natural sînt:
- în jurul vîrstei de 3-4 ani copiii devin capabili să localizeze un set de obiecte
într-un sistem de relaţii spaţiale;
- la vîrsta de 4-5 ani se formează intuitiv noţiunile figurative de interior/exterior,
închis/deschis;
- după vîrsta de 5 ani copiii devin capabili să reproducă o anumită ordine spaţială
simplă;
- începînd cu vîrsta de 6-7 ani copiii pot organiza în mod concret spaţiul fizic:
înţeleg şi pot explica anumite proprietăţi ale figurilor geometrice, sînt capabili
să noteze grafic deplasările unui corp, să construiască mulţimi de obiecte după
anumite proprietăţi ale elementelor sale, apar primele semne ale formării
noţiunii de măsură;
- la începutul vîrstei şcolare mici se dezvoltă primele operaţii logice elementare:
conjuncţia, disjuncţia şi negaţia;
- la vîrsta de 6-7 ani apar primele reprezentări despre invarianţa cantităţii: copii
sînt capabili să stabilească corespondenţa între elementele a două mulţimi şi să
exprime rezultatul acestei activităţi prin cuvintele mai puţin/tot atît/mai mult.
2. Perioada pregătitoare prevede 8 ore la începutul clasei I şi este extrem de
importantă sub raportul obiectivelor pe care le pune:
- adaptarea copilului la noua sa funcţie socială;
- formarea competenţelor elementare de învăţare;
- actualizarea şi sistematizarea cunoştinţelor şi capacităţilor specifice matematicii
dobîndite în preşcolaritate;
- dezvoltarea raţionamentului şi limbajului specifice matematicii.
Conţinutuirle învăţării prevăzute curricular pentru perioada pregătitoare se
constituie din:
 exerciţii pentru organizarea spaţiului fizic şi geometric:
- cu ajutorul noţiunilor aproape/departe, înăuntru/afară, interior/exterior,
pe/sub/între, în faţă/în spate, înainte/înapoi, sus/jos, stînga/dreapta, scurt/lung,
scund/înalt, subţire/gros, îngust/lat, uşor/greu, puţin/mult, mic/mare;
- notarea grafică a deplasării unui corp, a distanţei dintre două obiecte;
- cunoaşterea formelor spaţiale (sferă, cub) şi plane (cerc, pătrat, triunghi,
dreptunghi);
 exerciţii de formare şi clasificare a mulţimilor după 1, 2, 3 dintre
proprietăţile: formă, mărime, culoare, întrebuinţare, utilizînd cuvintele şi, sau, nu;
 exerciţii pentru desprinderea ideii de corespondenţă între mulţimi prin
compararea şi egalizarea mulţimilor de obiecte cu utilizarea noţiunilor mai
puţin/tot atît /mai mult.
Activităţile recomandate sînt
- manipularea obiectelor concrete,
- jocurile logico-matematice,
- jocuri de formare a mulţimilor.
Activităţile de punere în corespondenţă a două mulţimi se pot desfăşura în
două direcţii:
- stabilirea echivalenţei a două mulţimi de obiecte prin realizarea corespondenţei
element cu element;
- construirea unei mulţimi echivalente cu o mulţime dată.
Corespondenţa dintre două mulţimi poate fi indicată:
- printr-o linie de unire a elementelor corespondente;
- prin alăturare sau suprapunere a elementelor corespondente;
- suprapunerea şi egalizarea rigletelor.
 Activităţile de stabilire a corespondenţei element cu element a mulţimilor
urmăresc să dezvolte la copil înţelegerea conţinutului esenţial al noţiunii de număr
natural ca o clasă de echivalenţă a mulţimilor finite echipotente cu o mulţime dată.
În activităţile matematice învăţătorul trebuie să ofere elevilor un model de
exprimare corectă, clară, pe înţelesul şi la nivelul pregătirii elevilor. Dacă elevii
formulează raţionamentele matematice în esenţă corect, dar într-un limbaj nesigur,
învăţătorul îi va aprecia pozitiv, subliniind partea corectă a răspunsului şi ajutîndu-
i să-şi corecteze exprimarea.
În practica şcolară se remarcă tendinţa unor învăţători de a restrînge perioada
pregătitoare şi de a trece mai rapid la conţinutul propriu-zis al cursului de
matematică. Însă, chiar dacă nivelul de pregătire a clasei este avansat, numărul de
ore rezervate perioadei pregătitoare nu trebuie scăzut din motivul că valenţele
formative ale acesteia sînt multiaspectuale.