S3-Psihologia educației

Data……………….

FIȘA DE LUCRU 3
Motivație și învățare școlară

1. Să reflectăm împreună!

Teme ale dezbaterii:

a. Motivaţia determină, direcţionează şi menţine comportamentul
 Ce alegeri determină comportamentul? De ce unii elevi, de exemplu, îşi fac temele, în
timp ce alţii se uită la televizor?
 Care este durata perioadei „până când luăm hotărârea de a porni un demers?” De ce
unii elevi se decid să înceapă temele imediat, iar alţii amână?
 Care este intensitatea sau nivelul implicării în activitatea aleasă? O carte deschisă pe
masa de lucru a unui elev semnifică o acţiune reală sau doar o intenţie?
 Ce stă la baza continuării sau renunţării? Un elev va citi integral „Luceafărul” sau
doar câteva strofe?
 Ce gândim şi ce simţim atunci când suntem implicaţi într-o activitate? Elevului îi face
plăcere citirea operei eminesciene, are încredere în propriile competenţe sau doar îi
este teamă de testul anunţat pentru ora de literatură?
 Ce este „scopul motivator”?
 Cum îi determini pe elevi să fie interesaţi pentru a învăţa? Poţi să le stârneşti
interesul pentru a învăţa?
 Ce cred elevii despre ei înşişi? Ce cred elevii despre propriile abilităţi?
b. Factorii care influenţează motivaţia
 „este prea greu sau nu înţeleg nimic”;
 elevul „performant stimulat de recompense”;
  elevul care „evită angajarea”; elevul „anxios”
c. Orientarea spre scop şi motivaţia (vezi test 1);
 patru tipuri de orientări spre scop (măiestrie – învăţare, performanţă, evitarea
realizării sarcinilor, socială).
 Interese şi emoţii în învăţare (pasiune şi anxietate în învăţare, provocarea,
curiozitatea).
 credinţe privind abilitatea de a învăţa (vezi test 2); eficacitatea, concepţia şi stima
de sine, autodeterminarea, autonomia.
d. Motivaţia de a învăţa în şcoală:
 sarcini pentru învăţare (autonomie/responsabilitate, recunoaştere – consideraţie,
grupare, evaluare, organizarea timpului);
 strategii de sprijinire a elevilor în procesul de învăţare (realizarea cerinţelor de
bază, construirea încrederii şi aşteptările pozitive, arătarea valorilor învăţării,
sprijinirea elevilor în păstrarea sarcinilor);
2. Când unii profesori sunt întrebaţi despre felul în care pot fi motivaţi elevii, adesea
răspund că învăţarea trebuie să fie o distracţie.
 Este adevărat că oferind mesajului un caracter „nostim” putem lega
învăţarea de curiozitatea elevilor şi de stimularea interesului acestora.
 Este suficient pentru învăţare ca să fie distractivă?
 Ce părere ai?
 Profesorii trebuie să facă învăţarea distractivă?
 Caracterul distractiv este doar un aspect al învăţării?

Pornind de la raspunsul profesorilor , acela ca pentru a fi motivati elevii

,invatarea trebuie sa fie o distractie , parerea mea este ca intr-o oarecare masura
,copiii sunt mult mai atrasi de de o lectie atunci cand aceasta este transpusa intr-
o maniera distractiva si avand exemple reale ,pentru ca le este mult mai usor sa
inteleaga anumite lucruri .
Nu ,nu este suficient doar ca invatarea sa fie distractiva , trebuie ca profesorul sa
stie cum sa o faca distractiva dar in acelasi timp sa ramana la fel de importanta
fara sa isi piarda din intensitate .
3. Pornind de la ideea „Toţi împreună: parteneriatul şcoală – familie– comunitate”
realizaţi un eseu cu tema Cum motivăm împreună pe școlarii mici să învețe?

“Nu vreau sa citesc. Nu-mi place. De ce trebuie sa fac?”. Sunt doar cateva dintre raspunsurile
pe care le auzim de la copiii atunci cand sunt pusi sa invete .
Pentru a-i trezi copilului interesul pentru cunoastere si motivatia de a invata in primul rand
trebuie noi ca parinti sa Manifestam interes pentru cunoastere. Trebuie sa ii vorbim copilului
despre lucrurile noi pe care le-am aflat sau le-am invatat si sa il intrebam si pe el ce cunoaste
despre subiectul respectiv. Este important ca cel mic sa vada entuziasmul cu care invatam
lucruri noi, pentru a nu mai resimti invatarea ca pe o povara, ci ca pe o activitate interesanta.
Trebuie sa discutam cu copilul despre ce a invatat. In loc sa il intrebam ce note a luat la scoala,
putem incepe prin a-l intreba ce a invatat in ziua respectiva la scoala. Mai ales la inceputul
scolii, copiii sunt dispusi sa povesteasca despre ce au invatat sau ce s-a intamplat la scoala.
Este nevoie sa ii incurajam sa ne explice un concept nou invatat si, daca nu cunoastem destul
de multe informatii despre subiectul respectiv, cautam impreuna mai multe informatii intr-o
carte sau pe internet.
Copiii au nevoie de modalitati distractive de invatare. De multe ori, acestia refuza sa invete sau
sa isi faca temele pentru ca lectiile li se par pur si simplu plictisitoare. Indiferent care este
motivul pentru care copilului nu ii plac temele, il putem ajuta oferindu-i modalitati alternative
de invatare: lectiile pe calculator, jocurile bazate pe cunostinte, experimente stiintifice pe care
le poate realiza acasa.
Scolarii trebuie incurajati sa isi exprime parerile, sentimentele, atitudinile traite atunci cand
este implicat intr-o sarcina. Doar astfel vom sti cand anume curiozitatea lui a fost satisfacuta,
cand dorinta de explorare si descoperire a atins varful, cand se simte plictisit, dezamagit ori
neputincios.
Copilul are nevoie sa isi descopere talentele si sa isi formeze hobby-uri. Cu ajutorul acestora
va invata ce inseamna perseverenta, efortul depus in scopul dobandirii de rezultate bune, emotia
traita in urma reusitei, toate lucrurile importante care il pot face pe copil sa vrea sa invete.
Un alt lucru important este acela de a sti sa isi organizeze timpul . Cine ar fi motivat sa
realizeze o activitate solicitanta atunci cand simte ca nu are suficient timp pentru odihna sau
relaxare si cand simte ca incearca sa faca prea multe lucruri intr-un timp prea scurt?
Managementul timpului este esential pentru ca cel mic sa isi formeze o atitudine pozitiva fata de
invatare. Trebuie sa le explicam ca este necesar sa ia pauze atunci cand invata si sa se
odihneasca putin inainte de a incepe temele.
La fel ca parintii , si profesorii au un rol important in motivarea scolarilor de a invata .
La prima etapă de formare a interesului cognitiv, un rol hotărâtor, important il au emoţiile de
uimire. Dacă profesorul nu-i uimeşte pe copii pe diferite căi, este foarte greu sa-i includă in
muncă.
Pentru a trezi interesul faţă de obiect, se recomandă ca fiecare profesor să efectueze o testare
iniţială, pentru a cunoaşte nivelul de pregătire al fiecărui de dezvoltare mintală şi astfel să
găsească căi optime de instruire pentru fiecare elev in parte pentru a-i trezi interesul faţă de
invăţare. Orice copil normal are inclinaţii innăscute pentru un anumit obiect de studiu.
Depistând la timp această inclinaţie, noi o putem folosi pentru a dezvolta interesul pentru a
dezvolta interesul pentru acel domeniu.
S-a constatat de-a lungul timpului că cel mai puternic pentru ridicarea interesului cognitiv al
elevului la invăţătură este profesorul. S-a adeverit faptul că nici o maşinărie didactică, oricât de
perfectă ar fi, nu-l poate inlocui pe profesor, deoarece numai profesorul poate implanta
interesul la invăţătură, fără de care instruirea nu poate avea loc.
.

4. Aplicați unui elev la practica pedagogică următoarele 2 teste.

Test 1
Pe o scală de la 1 (total de acord) la 5 (total dezacord), răspundeţi la
următoarele întrebări:
La şcoală sunt încântat când:
- .... rezolv probleme muncind din greu;
- .... ştiu mai multe decât alţii;
- .... nu am mare lucru de făcut;
- .... sunt mereu ocupat;
- .... rezolv primul sarcinile date;
- .... tot ce am de făcut este foarte uşor;
- .... învăţ ceva nou;
- .... sunt singurul care obţine nota maximă;
- .... sunt mereu alături de prieteni.
Test 2
Unde vă situaţi, pe o scală de la 1 (total de acord) la 6 (total
dezacord), referitor la următoarele aspecte:
- .... Dai dovadă de un oarecare nivel de inteligenţă, dar nu poţi
face prea multe ca să îl schimbi.
- .... Poţi învăţa lucruri noi, dar nu poţi schimba nivelul inteligenţei.
- .... Nu contează cine eşti, poţi schimba vizibil nivelul inteligenţei.
- .... Nu contează nivelul inteligenţei, îl poţi schimba mereu puţin
câte puţin.

5. Lectură obligatorie cu fișă de lectură: Sălăvăstru D. (2004). Psihologia educației,

Motivaţia in context şcolar (pp.84-90), Iași: Polirom.