Metodologia activităţii de rezolvare a problemelor simple

1. Introducerea problemelor simple la elevii claselor I

Etimologiă cuvîntului problemă (din limba greacă veche) proballeim - peste
barieră.
Definiţie: Problema de matematică reprezintă transpunerea unei
situaţii practice (sau a unui complex de situaţii practice) în relaţii
cantitative, în care se cere determinarea unor valori necunoscute în baza
unor valori cunoscute şi a unor relaţii date între acestea.
Pentru a-i face pe copii să conştientizeze încă din clasa I necesitatea
rezolvării de probleme, este necesar ca micii şcolari să înţeleagă faptul că,
în cotidian, întîlnim frecvent situaţii care impun găsirea de răspunsuri la
diverse întrebări.
În această perioadă de început, primele probleme simple se introduc
sub formă de joc, au un caracter acţional sînt bazate pe un material
ilustrativ bogat şi variat. În faza incipientă, activitatea rezolutivă este
foarte aproape de cea de calcul, avînd drept unul dintre obiective formarea
capacităţii de transpunere a acţiunilor concrete în relaţii matematice.
Elevii se familiarizează cu terminologia aferentă: problemă, condiţie,
întrebare, rezolvare, răspuns.
Activitatea de rezolvare a problemelor simple parcurge itinerariul
metodologic: probleme acţionale, probleme ilustrate prin simboluri
abstractizant-intuitive, probleme schematizate logic şi rezolvate fără
suport intuitive.

1. Probleme simple bazate pe adunare pot fi:

- de aflare a sumei a doi termeni;
- de aflare a unui numar mai mare cu un numar de unitati decat un numar dat;

- probleme de genul „cu atat mai mult”.

2. Probleme bazate pe scadere pot fi:

- de aflare a restului;

- de aflare a unui numar care sa aiba un numar de unitati mai putine

decat un numar dat;

- de aflare a unui termen atunci cand se cunosc suma si un termen al

sumei;

- probleme de genul „cu atat mai putin”

3. Probleme simple bazate pe inmultire pot fi:

- de repetare de un numar de ori a unui numar dat;

- de aflare a produsului;

- de aflare a unui numar care sa fie de un numar de ori mai mare decat
un numar dat;

4. Probleme simple bazate pe impartire pot fi:

- de impartire a unui numar dat in parti egale;

- de impartire prin cuprindere a unui numar prin altul;

- de aflare a unui numar care sa fie de un numar de ori mai mic decat un
numar dat.

- de aflare a unei parti dintr-un intreg;

- de aflare a raportului dintre doua numere.

Problemele de matematica le putem clasifica astfel:
I. Probleme cu operatii relativ evidente in functie de date si de
relatiile dintre ele si necunoscuta (sunt problemele cele mai des
intalnite in manualele din clasa I-IV); acestea sunt:
A. Probleme simple.
B. Probleme compuse.
Ca metode de rezolvare sunt, principal, doua - metoda sintetica
si metoda analitica.
II. Probleme care se rezolva prin metoda figurativa. In acesta
categorie includem si probleme de aflare a doua numere
cunoscand suma si diferenta lor, precum si pe cele de aflare a
doua numere cunoscand suma sau diferenta si raportul lor.
III. Probleme de egalare a datelor (metoda reducerii la acelasi
termen de comparatie).
IV. Probleme de presupunere (metoda falsei ipoteze).
V. Probleme gen rest din rest (metoda mersului invers).
VI. Probleme de amestec si aliaje cu doua variante:
A. De categoria I.
B. De categoria a II-a.
VII. Probleme de miscare (bazate pe relatia s= v x t ), cu doua
variante:
A. In acelasi sens.
B. In sensuri contrare.
VIII. Probleme cu marimi proportionale cu doua variante:
A. Impartirea unui numar in parti direct proportionale.
B. Impartirea unui numar in parti invers proportionale.
IX. Probleme care, depinzand de alcatuirea intrebarii si de date,
pot fi rezolvate si incadrate in categoriile specificate mai sus, dar
cu un continut specific:
A. Probleme cu continut geometric.
B. Probleme cu continut de fizica.
C. Probleme asupra actiunii si muncii in comun.
X. Probleme nestandard (recreative, rebusistice, de
perspicacitate, probleme – joc, etc.)
Voi oferi modalitati de rezolvare a problemelor pentru cateva
categorii de probleme grupate in raport cu metoda de rezolvare,
fara a avea pretentia ca sunt absolute.