REFERAT

Etape de rezolvare a problemelor de matematică la clasele I-IV

Motto: ,,A rezolva o problemă înseamnă

a găsi o ieşire dintr-o dificultate..

(G.Polya)

Rezolvarea problemelor de matematică la clasele I-IV reprezintă rezolvarea unor

situaţii problematice reale, întălnite în viaţă. Şcolarii percep o problemă ca pe o situaţie în
care trebuie să intervină cu raţionamentul matematic. În orice problemă de matematică
trebuie să existe o necunoscută , un lucru cunoscut şi o condiţie care arată cum este
legată necunoscuta de date. Pentru formarea noţiunii de problemă se parcurg următoarele
etape:
1.Probleme simple, cu rezolvări orale;
2. Probleme după date desenate, schiţate;
3. Probleme din care lipsesc date, iar elevii le completează pentru a putea fi
rezolvate;
4. Completarea problemelor cu întrebarea , apoi rezolvarea;
5.Compuneri de probleme.
În rezolvarea problemelor este necesar să se înţeleagă conţinutul problemei şi să
delimităm de la început ceea ce ştim, pe baza textului problemei, dar şi direcţia în care
trebuie să se desfăşoare găndirea, pentru a se ajunge la răspunsul problemei.
Pentru a rezolva o problemă se parcurg mai multe etape.
De la început trebuie să fim atenţi ca elevii să nu trateze textul problemei ca pe
un text literar. Se pune accent pe citirea şi repetarea problemei, se insistă pe elementele
esnţiale ale acesteia. Datele problemei se pot scrie pe verticală sau pe orizontală.
Aranjarea datelor pe verticală fiind bine înţeleasă de micii şcolari. Altă etapă în
rezolvarea unei probleme este înţelegerea enunţului. Informaţiile transmise de textul
problemei trebuie recepţionate de elevi căt mai bine. Se citeşte de mai multe ori textul
problemei, se ilustrează cu imagini.
 Etapa în care se produce îndepărtarea elementelor făra semnificaţie matematica şi se
realizează reprezentarea matematică a enunţului este etapa analizei şi a întocmirii
planului logic. Este etapa în care se realizează raţionamentul prin care se rezolvă
problema.Dacă transpunem problema într-un desen sau într-o schemă, evidenţiem clar
esenţialul.
Pentru început, se realizează planul de rezolvare format din întrebări şi
operaţiile corespunzătoare. După iniţierea în rezolvareaproblemelor, se trece la planul
simplificat format doar din operaţii în linie dreaptă, scriind pentru fiecare rezultat ce
reprezintă. Etapa alegerii şi efectuării operaţiilor corespunzătoare succesiunii din planul
logic, constă în efectuarea calculelor. Urmează etapa de activităţi suplimentare care
constă în verificarea soluţiei şi în găsirea altor căi de rezolvare, a altor metode.După
rezolvarea unei probleme, este necesară fixarea algoritmului ei de rezolvare, scrierea
datelor într-un exerciţiu. Rezolvarea de probleme se face încă de la grădiniţă, la grupa
pregătitoare, prin probleme orale.Prin parcurgerea celorlalte etape, în clasele primare, se
ajunge la încadrarea problemelor în tipuri de probleme şi în metode specifice de rezolvare
a acestora, la rezolvarea de probleme mai complicate.
Prin rezolvarea de probleme se dezvoltă găndirea copilului, creativitatea sa,
deschiderea spre nou, curiozitatea. Un copil curios va încerca să descifreze taine ,să
descopere noul.

Bibliografie: Neacşu, Ioan, ,,Metodica predării matematicii la

clasele I-IV ,, , Bucureşti, E.D.P. 1974
Polya,George, ,,Descoperirea în matematică,
euristica rezolvării problemelor ,, , Bucureşti,
Editura Ştiinţifică, 1971