DEZVOLTAREA GANDIRII LOGICE

A ELEVILOR PRIN ACTIVITATEA DE REZOLVARE

SI COMPUNERE DE PROBLEME

1. Conceptul de problema si rolul ei in invatarea

matematicii

Notiunea de problema are un continut larg si cuprinde o gama larga de preocupari si actiuni din domenii
diferite.

In sens psihologic o problema este orice situatie, dificultate , obstacol intampinat de gandire in activitatea practica
si teoretica pentru care nu exista un raspuns gata formulat.

In general, orice chestiune de natura practica sau teoretica (pentru care nu exista un raspuns gata formulat ), care
reclama o solutionare, o rezolvare, poarta numele de problema . Referindu-ne la matematica, prin problema se
intelege o situatie a carei solutionare se poate obtine esential prin proces de gandire si calcul. Problema de
matematica reprezinta transpunerea unei situatii practice sau a unui complex de situatii practice in relatii cantitative
si aflate intr-o anumita dependenta unele fata de altele si fata de una sau mai multe valori numerice necunoscute,
se cere determinarea acestor valori.

O problema de gandire apare atunci cand nu putem face fata unei situatii noi prin solutii existente in experienta
dobandita, prin mijloacele invatate.

Etimologic pro-ballein inseamna ceea ce ti se arunca in fata ca bariera, obstacol; prin extensie, ceea ce constituie o
dificultate teoretica sau practica a carei inlaturare este pusa sub semnul
intrebarii.

Intrucat dificultatea se prezinta ca o lacuna a cunoasterii, ea consta intr-un sistem de intrebari asupra unei
necunoscute si nu consta intr-o singura intrebare.

Activitatea de rezolvare a problemelor de matematica scolara constituie un cadru optim pentru cultivarea creativitatii
in special pentru dezvoltarea gandirii logice. Procesul de gandire se declanseaza ori de cate ori nu putem face fata
unei situatii noi ,situatie-problema, numai prin mijloacele
invatate.

Viata constituie un permanent furnizor de probleme intrucat in activitatea practica si teoretica a omului se ivesc in
mod frecvent probleme. De aceea gandirea este in continuu solicitata si confruntata cu probleme de cele mai variate
ce se cer rezolvate.

In cadrul complexului de obiective pe care le implica predarea-invatarea matematicii, in invatamantul primar,

rezolvarea problemelor reprezinta o activitate de profunzime cu caracter de analiza si sinteza superioara. Ea implica
eforturi mintale de intelegere a celor invatate si aplicare a algoritmilor cu structurile conduitei creative, inventive,
totul pe fondul stapanirii unui repertoriu de cunostinte matematice solide, notiuni, definitii, reguli, tehnici de calcul,
precum si deprinderi de aplicare a acestora.

Rezolvarea problemelor pune la incercare in cel mai inalt grad capacitatile intelectuale ale elevilor, le solicita
acestora toate disponibilitatile psihice, in special inteligenta, motiv pentru care in clasele I-IV programa de
matematica acorda problemelor o mai mare atentie. Mobilizarea elevilor in rezolvarea problemelor este superioara
altor demersuri matematice deoarece elevii sunt pusi in situatia de a descoperii ei insusi modalitati de rezolvare si
solutia, sa formuleze ipoteze si apoi sa le verifice, sa faca asociatii de idei si corelatii inedite.
 Dezvoltarea gandirii logice prin rezolvarea
si compunerea

problemelor de matematica
Ritmul alert al rezolvarii competitiei in toate domeniile de activitate ne impune sa gandim repede si bine.
Matematica contribuie, in foarte mare masura, la dezvoltarea gandirii logice, a spiritului de receptivitate, al
rationamentului etc.

In clasele I-IV se insusesc notiunile de baza Instrumentele cu care elevul va operape tot parcursul vietii
si pe care se cladeste intregul sistem al invatamantului matematic. Elevii intampina greutati daca nu-si insusesc la
timp aceste notiuni. Un elev care nu a invatat sa calculeze corect, cheltuieste o cantitate de energie in plus si nu
poate sa urmareasca firul rationamentului unui exercitiu sau a unei probleme. Dificultatea pe care le intampina nu-l
mobilizeaza pentru noi incercari si duc la scaderea increderii in puterile sale. Daca elevul simte ca
patrunderea in miezul notiunilor matematice, daca el traieste bucuria fiecarui succes, mare sau mic, toate aceste
trairi cultiva interesul si dragostea pentru matematica.

Manualele alternative de matematica de clasa I sunt carti bogat ilustrate, saturate in imagini intuitive
prelungind, prin majoritatea capitolelor lor procedura de redare a cantitatilor specifica si accesibila varstei
prescolare. Este meritorie insa preocuparea manualelor de clasa I de a prezenta datele primelor probleme pe care le
rezolva elevii in imagini si de a-i invata sa rezolve problema gandind pe aceste
imagini.

Pornind de la aceste considerente inca din clasa I se pot prezenta elevilor probleme (datele, conditia,
intrebarea) astfel incat ei sa inteleaga ce inseamna rezolvarea problemei, cum se rezolva o problema simpla, iar mai
tarziu una complexa.

Pentru ca activitatea de rezolvare de probleme sa-si materializeze valentele formative in directia dezvoltarii
gandirii logice este nevoie de un continut al problemelor si o orientare a activitatii de rezolvare a lor adecvate
acestui scop.

Astfel in clasa I unde marimile sunt aratare intuitiv prin intermediul multimilor de obiecte concrete-copii,
masini, avioane, fructe, veverite, pasari etc. care prilejuiesc perceptia senzoriala a cantitatilor se vor deschide
ochii scolarilor catre lumea raporturile matematice reducand simtitor intuitivul mai ales in cazul problemelor cu
text.

Pentru a formula la elevii clasei I o gandire logica ei vor fi invatati din ce si cum sa creeze. Se formeaza la
elevi capacitatea de a sesiza probleme, de a pune si
constientiza problema.

La capitolul Numere mai mici decat zece, paralele cu predarea si invatarea fiecarui numar natural, cu
scrierea cifrelor respective, in fiecare lectie, se pot adauga informatii noi referitoare la activitatea de rezolvare de
probleme. Dupa manual elevii compun si rezolva probleme.
Exemplu:

Intr-un aeroport se aflau 7 avioane. A mai aterizat un avion. Cate avioane se afla
acum?

Pentru a dezvolta gandirea creatoare la elevi trebuie sa fie incurajati in activitati, sa fie apreciat efortul
depus si sa fie stimulati chiar si atunci cand acestea vor da raspunsuri complet eronate. Si se vor adresa intrebari de
tipul:
 Mai gandeste-te, cum mai putem socoti? Cum se mai poate judeca? Nu se poate si altfel ?Cum mai putem
spune?

Au nevoie de astfel de intrebari indeosebi acei elevi care au gandire lenta, reusind in acest fel sa rezolve si ei
probleme, fara a se crea situatii de punere in inferioritate fata de ceilalti
colegi.

Dezvoltarea potentialului de gandire si creativitate se realizeaza prin activitati care solicita independenta,
inteligenta, originalitatea. De aceea invatatorul trebuie sa fie receptiv la ceea ce intereseaza si le place copiilor la
ceea ce vor si pot realiza valorificand in activitati toate fortele lor si satisfacandu-le toate
interesele.

La clasa I la Adunarea si scaderea numerelor naturale se poate orienta gandirea elevilor spre situatii
problema a caror solutie are un caracter inductiv, plecand de la ideea posibilitatii gasirii optime de mai multe
posibile, care au o valoare cognitiva constituind un mijloc de
creativitate.

Plecand de la exercitii de tipul ? + ? = 10 sau ? + ? = 4 in care elevii erau pusi in situatia de a gandi mai
multe variante de scriere a unui numar, au calculat problema de acest fel:

Pe lac sunt 5 gaste, mai vin 5 gaste. Cate gaste sunt pe lac?

Acelasi continut dar folosind alte numere au avut si celelalte posibilitati de scriere a numarului 10.

3 + 7 = 10 1 + 9 = 10

2 + 8 = 10 6 + 4 = 10

Exemplu Pe lac sunt 3 gaste, mai vin 7 gaste. Cate gaste sunt pe lac ? etc.

Ulterior se cere elevilor sa gaseasca un alt enunt al problemei, dar folosind aceleasi
date.

Pentru 6 + 4 = 10 se pot compune probleme de tipul :

1. Florin are 6 lei. Mama ii mai da 4 lei. Cati lei are el ?

Ileana are 6 batiste. Sora sa are 4 batiste .Cate batiste au impreuna?

3. Intr-un garaj sunt 6 autocamioane. Au mai venit 4 autocamioane. Cate autocamioane sunt in total?

Compunand si rezolvand aceste probleme se realizeaza una dintre cele mai importante etape ale cultivarii
gandirii logice. Confruntarea elevilor cu probleme implica scopul rezolvarii, constiinta dificultatilor de rezolvare si o
anumita motivatie.

In sarcina invatatorului nu mai ramane decat asigurarea concrete prin care sa-i puna pe elevi in situatia
de a intelege continutul problemei ca si insusirea de catre elevi a disciplinei activitatii de rezolvare de
probleme. Acest proces este uneori ingreunat , la inii elevi, din cauza slabelor deprinderi de calcul, efortul lor
concentrandu-se nu asupra liniei rationamentului problemei ci asupra efectuarii
calculelor.

Cateodata procesul de rezolvare al problemelor este ingreunat datorita unor termeni sau expresii
neintelese.

De exemplu in problema :
 Un magazin de textile a vandut intr-o zi 24 camasi de copii si 15 camasi de barbat. Cate camasi din
cele doua sortimente a vandut ? copiii au dovedit ca nu stiu ce inseamna sortimente, fapt care a deplasat
atentia lor de la rationamentul problemei, aparent simplu catre acest termen. Numai dupa explicarea
cuvantului elevii si-au dat seama ca rezolvarea problemei nu este dificila si au rezolvat-o destul de usor.
Dintre problemele simple ce se rezolva in clasa I se pot enumera cele bazate pe :

1.adunare:- de aflare a sumei a doi termeni;

- de aflare a unui numar mai mare cu un numar de unitati decat un numar

dat;

- probleme de genul cu atat mai mult

scaderea:- de aflare a restului

- de aflare a unui numar care sa aiba un numar de unitati mai putine decat

un numar dat

- de aflare a unui termen cand se cunoaste suma si un termen al sumei

- probleme de genul cu atat mai putin

Rezolvand probleme de acest fel se observa ca elevii le considera simple si de multe ori neglijeaza
intrebarea, neglijeaza datele sau chiar confunda operatiile.

Rezolvarea problemelor simple prezente in manualele alternative pentru clasa a-II-a, este unul din
urmatorii pasi orientati spre exersarea flexibilitatii si fluentei gandirii. Dar nu numai gandirea este mobilizata
in rezolvarea unei probleme, ci intreaga personalitate a celui ce rezolva probleme in toate coordonatele ei
rationale, afective, volitive.

Nu se lucreaza in matematica numai cu mintea spune E. Rusu.

Pasiunea matematica ea este motorul activitatii. Un rol important al profesorului este sa calauzeasca
activitatea celui care invata in asa fel incat acesta sa simta farmecul, atractia specifice acestei activitati. Nu
numai sa-l ajute sa inteleaga ci sa-l ajute sa simta.[1]

In acest scop se pot rezolva cu elevii clasei a-II-a probleme incepand cu cele usoare in care enuntul
indica si calea de rezolvare asa numitele probleme cu rezolvarea succesiva deoarece datele se iau in
rezolvare in ordinea din enunt. De exemplu: Radu are 10 timbre.
Ioana ii mai da de 8 ori mai multe. Cate timbre are Radu?

Asemenea probleme sunt apropiate cu cele rezolvate in clasa I numai ca datele sunt in relatie de
atatea ori mai mare(mai mic).Scrise sub forma literala ele vor arata astfel:
 1. a + a x b ( cand problema contine relatia de atatea ori mai mare)

a + a : b (cand problema contine relatia de atatea ori mai mica)

Se pot rezolva cu elevii clase a-II-a probleme de acest fel pana cand se constata ca ei au inteles bine
structura logica a categoriei respective de probleme.

Aparitia ideii in rezolvarea problemei este in esenta un act de descoperire cu toate implicatiile lui
psihice. G. Polya spunea ca: O mare descoperire dezvolta o problema mare; dar daca ea iti starneste
curiozitatea, si-ti pune in joc facultatile inventive si daca o rezolvi prin mijloacele tale proprii atunci poti
incerca tensiunea si bucuria triumfului descoperirii. Asemenea incercare la o varsta potrivita poate crea gust
pentru munca intelectuala si poate sa-si puna pecetea in mintea si-n caracterul copilului pentru o viata
intreaga.

[2]

In cele ce urmeaza ma voi opri la cunostinte de matematica specifice clasei a-II-a.

De exemplu: sa descopere toate combinatiile de termeni cand se da suma a doua numere, respectiv
factori cand se da produsul lor; sa se deduca tabla impartirii din tabla inmultirii, sa rezolve o problema in mai
multe moduri etc.

Orice problema trebuie vazuta in alcatuirea ei concreta, ca o suita de actiuni, fapte de viata. Se
recomanda ca primele probleme sa imbrace forma intamplarilor reale la care sunt pusi sa participe elevii.

Nicu are 5 creioane colorate si Olguta ii mai da inca 3 creioane. Cate creioane are Nicu ?(Olguta
ii mai da lui Nicu 3 creioane). Introducerea problemelor compuse am facut-o treptat, regizand probleme
actiuni de felul: Ionut are 6 creioane colorate, iar Danut cu 3 creioane mai multe. Ca te creioane are
Danut?

Asemenea probleme simple se transforma in probleme compuse, prin intrebarea: Cate

creioane colorate au impreuna cei doi copii?

Elevii intampina greutati uneori pentru ca nu pot traduce relatiile din textul problemei in relatii
matematice.

De asemenea, la rezolvarea urmatoarei probleme: Sandel are 9 bomboane, iar Ramona de trei ori mai
multe .Cate bomboane au in total?

Cativa elevi au rezolvat-o gresind, luand pe 3 ca valoare numerica adaugata celelalte valori.

Aceste greseli se datoreaza faptului ca elevii nu inteleg relatiile dintre marimile unei probleme. De
aceea, am facut multe exercitii de precizare a limbajului matematic, a notiunilor: suma, diferenta, produs, cat
si a relatiilor: cu atat mai mare ( mai mult) sau mai mic ( mai putin ), de atatea ori mai mult ( mai mare ), de
atatea ori mai putin ( mai mic ). Exemplu:

1.Gaseste numerele:

a)cu 9 mai mare decat 5

b)de 9 ori mai mare decat 5

 c)cu 7 mai mici decat 63

d)de 7 ori mai mici decat 63

Din suma numerelor 25si 7 scadeti diferenta numerelor 23 si 9.

La jumatatea numarului 12 adaugati sfertul numarului 16.

3.Adauga produsul numerelor 6 si 8 cu catul numerelor 36 si 4.

Aceste exercitii constituie o adevarata gimnastica a mintii si nu trebuie sa lipseasca din ora de
matematica.

Atunci cand elevul stie sa transpuna in limbaj matematic exercitiile: mai mult, mai putin, de
atatea ori mai mult, de atatea ori mai putin2 ca fiind vorba de adunare, scadere, inmultire, impartire, el stie
sa stabileasca corect operatia ceruta de relatia dintre datele unei probleme. Dupa multe exercitii de precizare a
limbajului matematic elevii au rezolvat corect problema ca in exemplul urmator.

Nicu are 24 de timbre, Alex are cu 3 timbre mai multe decat Nicu, iar Adrian are de 3 ori mai putine
timbre decat Alex. Cate timbre au in total cei trei copii?

Le-am explicat elevilor ca nu totdeauna enuntul problemei duce direct la rezultat ca in cazul urmator:

Dupa ce a primit de la fratele ei 6 mere, Olguta are 14 mere. Cate mare a avut Olguta?

In acest caz, intre gandirea problemei si limbaj s-a introdus o contradictie. Problema trebuie sa se
rezolve prin operatia de scadere , desi limbajul in care este redata sugereaza adunarea.

Activitatea de rezolvare a problemei contribuie la dezvoltarea gandirii

independente si creatoare. Copilul de varsta scolara mica adopta o atitudine creatoare atunci cand, pus in fata
unei probleme, ii structureaza datele si descopera calea de rezolvare intr-un mod personal.

Creativitatea gandirii nu se poate produce decat pe baza unor deprinderi corect formulate, tehnici de
calcul, deprinderi de a stabili rationamente logice, un volum bogat de cunostinte pentru a elabora un enunt cu
continut realist.

Rezolvarea problemelor in mai multe moduri este un antrenament creativ. Elevii au rezolvat in trei
moduri problema urmatoare:

Bunica a plantat 5 randuri cu cate 10 fire de gogosari si 3 randuri cu cate 10 fire de ardei. Cate fire
de rasad a plantat bunica?

I .5 x 10=50 II. 5+3=8

3 x 10=30 8 x 10=80

50+30=80

III.(5x 10)+(3x 10)=50+30=80

sau (5+3)x10=8x 10=80

 Problemele care admit mai multe procedee de rezolvare cultiva mobilitatea gandirii, creativitatea,
perspicacitatea. Este mai bine sa se rezolve o problema in mai multe moduri decat sa se rezolve doua-trei
probleme de acelasi fel si in acelasi mod. Creativitatea gandirii se dezvolta si cand li se cere elevilor
sa formuleze intrebarea problemei sau sa formuleze alta intrebare. De exemplu : formulati alta intrebare
pentru problema urmatoare:

Intr-o cusca sunt 7 iepuri, iar in alta cu 2 iepuri mai mult. Ionica a vandut un sfert din ei. Cati iepuri
a vandut Ionica? elevii au formulat intrebarea: Cati iepuri mai are
Ionica?

Rezolvarea in doua sau mai multe moduri ale unei probleme ajuta foarte mult la dezvoltarea gandirii
logice, constituind activitatea matematica cea mai bogata in valente formative in ea concentrandu-se intreaga
experienta dobandita de elevi atat in studierea si cunoasterea numerelor cat si a calculului, acestea devenind
elemente auxiliare in rezolvarea problemelor .

O problema asupra careia se poate insista, deoarece se considera ca are prin rezolvare importante
valente formative si cultiva creativitatea elevilor, este urmatoarea:

La un magazin s-au adus 869 l ulei. In prima zi au vandut 120 l, iar in ziua a-II-a s-au vandut 212 l
ulei .Cati litri de ulei au mai ramas?

Judecati astfel incat problema sa se rezolve:

a) printr-o adunare si o scadere;

b) prin doua scaderi;

c) printr-o scadere (sub forma de exercitiu).

Rezolvarea problemei cu ajutorul schemei dovedeste gradul de constientizare a celor trei cai de
rezolvare a problemei:

a) 869 l120 l..212 l..?

a) 869 l120 l..212 l..?

+
 332 l

537 l

Rezolvarea cu plan va arata astfel :

1.Cati litri de ulei sau vandut?

120 + 212 = 332 l

Cati litri de ulei au mai ramas?

869 332 = 537 l

b) sau 869 l120 l..212 l.?

749 l
 -

537 l

1.Cati litri de ulei au ramas dupa prima zi?

869 l 120 l = 749 l

Cati litri de ulei au ramas dupa ziua a doua?

749 -212 = 537 l

c) Problema a fost rezolvata apoi si sub forma unui singur exercitiu astfel:

1.Cati litri de ulei au mai ramas?

869 l 212 l-120 l = 537 l

Rezolvarea problemelor cu ajutorul schemei grafice si redarea sintetica a problemei in formula numerica,
repunerea problemei in exercitiu au contribuit la educarea profunzimii

si mobilitatii gandirii.

In psihologia scolara s-a stabilit ca toate insusirile psihice inclusiv gandirea creativa se formeaza in procesul vietii si
activitatii organizate in scoala.

Inainte de a trece la cultivarea creativitatii prin probleme la clasa a-III-a am incercat sa precizez obiectul actiunii
mele formative, adica am raspuns la intrebarea Ce doresc sa cultiv la
elevi?

Am cautat sa creez cadrul specific participarii efective la procesul de instruire si formare urmarind: adecvarea
metodologiei didactice la colectivul de elevi, la particularitatile de varsta si individuale, crearea suportului afectiv
necesar participarii efective si eficiente la procesul instructiv-educativ prin stimulari repetate, aprecieri pozitive in
caz de reusita, jocuri didactice, concursuri intre grupe de elevi, acordarea sprijinului necesar insusirii cunostintelor si
deprinderilor prevazute in programa ce urmeaza a fi parcursa in continuare.

Pe langa activitatile destinate in special acestui scop, in afara orelor de clasa, in cadrul fiecarei secvente de activitate
independenta din cadrul lectiilor desfasurate in conditii simultane, elevii au primit sarcini de lucru individuale sau pe
grupe mici rezolvate sub supravegherea
invatatorului.

In procesul analizei, aprecierii si rezolvarii unor probleme de gandire am elaborat probleme de aritmetica cu date
numerice incomplete si probleme cu date numerice redactate cerand elevilor sa le
rezolve.
Prin probleme: O barca cu motor si un vapor au plecat in acelasi timp mergand unul spre altul. Dupa 4 ore se
intalnesc. Stiind ca vaporul a mers cu viteza de 36 km / h sa se afle distanta dintre cele doua porturi, se urmareste
modul in care elevii stabilesc raporturile matematice mascate in conditia problemei, daca sesizeaza de la inceput
lipsa din enuntul problemei a vitezei de deplasare a barcii cu motor data, fara de care problema nu poate fi corect
rezolvata.

Dupa analiza rezultatelor se constata ca 22 % din elevi sesizeaza inca de la inceput ca problema este incompleta; 37
% constata pe parcursul incercarilor gresite iar 37 % nu sesizeaza deloc acest lucru, efectuand operatiile aritmetice
cu datele existente, fara a se verifica daca prin operatiile efectuate se obtine raspunsul la cerinta
problemei.

Si problemele de aritmetica cu date redondante dezvolta la elevi capacitatile creative. De exemplu: In gradina
scolii s-au plantat: 7 randuri cu cate 12 trandafiri,15 randuri cu cate 32 meri si 10 randuri cu cate 12 peri. Cati pomi
s-au plantat in gradina aceste
scoli?

Prezenta date 7 randuri cu cate 12 trandafiri a dus la o sinteza gresita a problemei astefel incat 50% din elevi au
stabilit gresit raportul dintre datele problemei .Exersand cu mai multe probleme de acest fel se cultiva la elevi
gandirea critica care se exprima prin: sesizarea datelor numerice de prisos indata ce elevul se familiarizeaza cu
continutul problemei, preintampinandu-si calculele gresite cu aceste date (sau constatarea greselilor de calcul cu
aceste date, sau constatarea greselii) si eliminarea lor din problema pe calea incercarilor nereusite de rezolvare a
acestora.

Din cele prezentate rezulta ca nu poti rezolva corect o problema daca nu manifesti sensibilitate la contradictii si
greseli logice, daca nu sesizezi erorile si cauzele care le
genereaza.

Gandirea productiva, originala cu elemente de noutate implica luarea de pozitie critica dar si creativa
utilizand abilitatile gandirii nu pentru a comunica un argument ci pentru a produce, a descoperi ceva ce este nou
si de valoare

[3].

[3].

In sprijinul cultivarii capacitatilor creative la elevii clasei a-III-a se recurge la rezolvari si

probleme cuprinzand :probleme rezolvate in mod independent dupa modelele realizate de invatator, probleme
date ca sarcini de lucru individuale sau pe grupuri restranse in care elevii realizeaza singuri modelul logico-
matematic de rezolvare; solicitarea elevilor de a identifica probleme din manual, culegeri sau fise de lucru
care se pot rezolva in mai multe moduri si rezolvarea lor efectiva in modurile descoperite: compuneri de
probleme in care sa intervina un anumit numar de operatii, mai mare sau mai mic in raport cu posibilitatile
fiecarui elev in parte.

Se cunoaste faptul ca in clasa a-III-a problemele se diversifica. De la problemele ce se rezolva prin 2-3
operatii se trece la probleme ce se rezolva prin mai multe operatii.

Aceasta nu inseamna ca deprinderile anterior formate se anuleaza pentru a lasa loc unor noi deprinderi. Cu
prilejul trecerii de la o categorie de probleme la alta se intareste si se reactualizeaza elementele comune astfel
incat ele sa constituie modalitati de explicare a noilor date si nu frana pentru ele, sa constituie sprijin pentru
gasirea unor noi modalitati de rezolvare proprii noii categorii de
probleme. In clasa a-III-a si mai mult in clasa a-IV-a se
acorda un numar insemnat de ore, cum de altfel prevede si programa scolara, rezolvarii problemelor tip. Este
vorba de metoda figurativa care apare inca din clasa a-II-a si in manualul de clasa a-IV-a cand se acorda un
numar mare de ore rezolvarii problemelor prin aceasta metoda. Se insista
asupra rezolvarii prin doua metode a problemelor in care cunoscandu-se suma si diferenta a doua numere se
cere aflarea lor. Un cablu lung de 524 m este taiat in doua
bucati astfel incat o bucata sa fie mai mica decat celelalte cu 80 m. Cati metri are fiecare
bucata? Rezolvare
I:

Cati metri au cele doua bucati daca ar fi egale?

524 80 = 444 m

Cati metri are prima bucata de cablu?

444 : 2 = 222 m

Cati metri de cablu are a doua bucata de cablu?

222 + 80 = 302 m sau 524 222 = 302 m

rezolvarea a-II-a :

Aflati cati metri au cele doua bucati de cablu daca ar fi egale ?

524 + 80 = 604 m

Aflati cati metri are a doua bucata de cablu ?

 604 : 2 = 302 m

Aflati cati metri are prima bucata ?

302 80 = 222 m sau 524 302 = 222

Se por rezolva de asemenea si probleme in care cunoscandu-se suma (sau diferenta) lor si de cate ori
este mai mare (sau mai mic) un numar fata de altul. Se cere sa se afle cele doua numere. Dupa rezolvarea unui
numar mare de probleme de acest tip, dar diverse ca mod de rezolvare se poate generaliza rationamentul de
rezolvare, formand la elevi o gandire
creatoare. Una din
aceste probleme este si urmatoarea : Patru frati, Mircea,
Ionel, Sandu si Laurentiu au o suma de bani. Sandu are de 5 ori mai putini decat Ionel, Ionel de doua ori mai
mult decat Mircea, iar Mircea de 3 ori mai putin decat Laurentiu. Sa se afle ce suma detin impreuna stiind ca
Ionel are 3500 lei.

Schema ca rezultat al unei invatari active urmeaza procesul de rezolvare a unor probleme prin folosirea
calculelor ne efectuate anterior sub forma de exercitii combinate.

a b c d e

3500 3500 : 2 3500 : 5 (3500 : 2) x 3 a+b+c+d

Unde : - a reprezinta suma detinuta de Ionel;

- b reprezinta suma detinuta de Mircea;

- c reprezinta suma detinuta de Sandu; -

- d reprezinta suma detinuta de Laurentiu;

- e reprezinta suma totala.

Dupa aceasta schema rezolvarea acestei probleme se face destul de usor. Un rol deosebit de
important in dezvoltarea gandirii logice o au si rezolvarea problemelor prin metoda mersului invers
(retrograda).In aceste probleme judecata se porneste de la sfarsitul enuntului lui, se afla datele intermediare si
cu ajutorul acestora se ajunge la aflare
necunoscutelor. Exemplu: In
doitul unui numar, marit cu 3, s-a inmultit cu 4, produsul obtinut micsorat cu 5 s-a impartit cu 9 si s-a obtinut
15.Care a fost numarul initial? Pusa sub forma de exercitiu problema va arata astfel:

[( 2x + 3 ) x 4 -5 ] : 9 = 15

Iar rezolvarea se va face in felul urmator :

 [( 2x +3 ) x 4 5 ] =15 x 9

( 2x + 3 ) x 4 5 = 135

( 2x + 3 ) x 4 =135 + 5

( 2x + 3 ) x 4 = 140

2x + 3 = 140 : 4 2x + 3 = 35

2x = 35 3

x =16

Exercitiile de tipul celor degajate din enuntul problemei se pot numi exercitiicu x. Ele nu sunt altceva decat
ecuatii de gradul I cu o necunoscuta dar care se rezolva prin rationament aritmetic si nu pe baza de calcul
algebric. Tratandu-le aritmetic ele vor fi rezolvate usor de elevii claselor I-IV fiind bune prilejuri de
consolidare a celor patru operatii aritmetice, precum si relatiilor dintre rezultatele operatiilor si numerele cu
care se opereaza. Alaturi de aceste probleme in procesul cultivarii creativitatii se inscriu
si problemele ce se rezolva prin metoda aducerii unitare. Asemenea probleme intalnim in manualul clasei a-
IV-a cuprinzand atat marimi direct proportionale cat si marimi invers proportionale. Analiza problemelor se
dirijeaza astfel incat rezolvarea sa se faca corect fara a se da elevilor notiunile de marimi direct respectiv
invers proportionale. Pentru problema O cantitate de 250
de kg cartofi a fost ambalata in lazi. Dar 375 kg cartofi in cate lazi se vor ambala? se aseaza datele
problemei pe doua siruri in mod corespunzator:

250 kg10 lazi

375 kg.x lazi

Se rationalizeaza astfel: Daca 250 kg, se ambaleaza in 10 lazi atunci pentru a ambala 1 kg ,de cate lazi avem
nevoie? De mai multe sau de mai putine? Evident de mai putine. De cate ori mai putine? De 250 de ori mai
putine. Deoarece pe noi ne intereseaza in cate lazi se vor ambala 375 kg de cartofi se rationalizeaza in felul
urmator. Daca stim ca pentru 1 kg avem nevoie de 10/250 lazi, pentru 375 ne trebuie de 375 de ori mai multe
lazi.

Rationamentul de mai sus poate fi scris:

250 kg 10 lazi

1 kg..10/250 lazi

375kg10/250 x 375 = 15 lazi

3.Cum gandim si cum rezolvam probleme de matematica

Conceptia in care a fost construita noua programa de matematica vizeaza schimbari in ceea ce se asteapta de
la elevi, schimbari in predare, invatare si in evaluare. In invatare se pune accent pe explorare, investigare,
deci nu pe memorare. Firesc, diversele activitati de invatare se realizeaza in functie de nivelul si ritmul propriu
de dezvoltarea al elevilor.
Fara a domina catusi de putin rolul determinant al eforturilor personale ale acestora, staruim asupra activitatii
invatatorului in calitate de persoana care faciliteaza invatarea si ii stimuleaza pe elevi sa lucreze in echipa si
mai putin pe rolul sau de transmitator de informatii adresate unui elev care recepteaza in mod relativ pasiv
si lucreaza singur.

Problemele de matematica reprezinta transpunerea unei situatii date sau a unui complex de situatii aflate in
relatii cantitative, numerice, unele fata de altele si fata de valoarea cunoscuta, cerandu-se, pe baza unor reguli,
valoarea numerica necunoscuta. Elevul trebuie invatat sa-si cumpaneasca bine rationamentul, acesta fiind
lucrul cel mai important in rezolvarea problemelor.

In asimilarea acestei discipline, sunt de ne evitat eforturile de invatare a regulilor matematice, incepand chiar
din clasele primare: nesfarsite ore si exercitii de insusire a numeratiei in concentrele 1-10; 1-100; 1-1000;
exercitii de calcul oral si scris; exercitii de marire si micsorare a unui numar cu cateva unitati sau de cateva
ori; exercitii de comparare a numerelor, a sumelor, diferentelor, produselor sau caturilor, de aflare a
distantelor, pana a se ajunge la frumoasele probleme supuse rezolvarilor. In aceasta perspectiva, este necesara
cunoasterea etapelor care stau la baza tehnicii de rezolvare a problemelor:

a) Intelegerea enuntului este premisa rezolvarii corecte a problemei enuntului si a rationamentului corect.

b) Repetarea enuntului, cu si fara ajutorul unor intrebari suplimentare, e necesara pentru a vedea daca elevii
si-au insusit enuntul si semnificatia fiecarei marimi. In aceasta etapa, se pun in evidenta partile principale ale
problemei: cunoscuta, datele, conditia si cerinta.

Conditiile reprezinta ansamblul datelor si a sintagmelor care sugereaza o anumita operatie matematica,
implicand rezolvarea unei probleme. La nivelul scolii primare, astfel de rezolvari presupun operatii de
adunare, scadere, inmultire si impartire.

Cerintele reprezinta ce anume trebuie cautat in conditiile date.

c) Rezolvarea propriu-zisa necesita metode generale bine manuite de invatator. Dupa atenta examinare, se
identifica metoda de rezolvare sintetica sau analitica.

Esenta examinarii problemei consta in analiza datelor unor probleme compuse in vederea descoperirii
raporturilor dintre ele. Se formuleaza apoi intrebarea potrivita, prin care se poate ajunge la rezolvarea
problemei prin analiza succesiva a fiecaruia dintre elementele componente ale enuntului; se realizeaza,
practic, o descompunere si recompunere a problemei prin elementele sale componente.

Pentru o mai buna intelegere, vom apela la exemple.

Intr-un clasor, Costel are 154 timbre, in altul de doua ori mai multe, iar in al treilea cu 106 timbre mai
multe decat in al doilea. Cate timbre are Costel in cele trei clas oar e?

Mersul rationamentului trece de la cunoscut la necunoscut. Elevul iti va pune, succesiv, intrebarile:' Ce stim
de la inceput?'. ,,Ce se poate afla apoi?', ,,Ce se afla mai departe?'.

Metoda sintetica duce adeseori mai repede la obtinerea raspunsului la intrebarea problemei decat metoda
analitica.

Prin metoda analitica, problema prezentata anterior urmeaza a se rezolva conform urmatoarei scheme:
 Rezolvarea problemelor se poate face si pe o cale diferita, pornind de la intrebarea finala catre
cele subordonate acesteia.

Analiza si sinteza care reprezinta doua aspecte ale procesului gandirii, sunt legate intre ele si se aplica in
unitate si armonie, astfel organizarea problemei prin insasi esenta ei reprezinta un proces analitico sintetic.
Astfel spus, in procesul rezolvarii unei probleme se combina analiza cu sinteza. Dupa ce problema a fost
analizata prin metodele discutate anterior se trece la realizarea planului. Acest plan nu este altceva decat o
linie generala de conduita, ce va fi urmata de rezolvarea problemei.

Dupa gasirea raspunsului se impune acea privire retrospectiva (verificarea rezolvarii date), o faza importanta
si instructiva a muncii. Reexaminand rezolvarea, elevii pot sa-si aprofundeze cunostintele, sa capete mai multa
abilitate in rezolvarea problemelor, sa ajunga la generalizare.

Daca in rezolvarea problemelor se utilizeaza diagrame pentru a ilustra grafic datele unei anumite probleme,
atunci elevii descopera usor legaturile dintre datele problemei si se familiarizeaza usor cu intelegerea sensului
concret al operatiilor necesare. Prezint modalitati diferite de folosire a acestor diagrame in
rezolvarea problemelor compuse pentru elevii primelor clase ale scolii
primare. Vasilica are 14 nuci, iar
Costel cu 9 nuci mai putine decat Ionel. Cu cate nuci are mai mult Vasilica decat Ionel?

Schemele acestei probleme - sintetica si analitica- au urmatoarele infatisari:

 Multi elevi rezolva cu relativa usurinta trei probleme simple, pe cand nu toti rezolva la fel de usor o
problema compusa din trei probleme simple. Problema compusa este un set de probleme simple relationate
functional. Dupa ce elevul rezolva un pas, el se afla in fata aceleiasi probleme, dar cu mai putin necunoscut si cu mai
mult cunoscut, care-l va ajuta in urmatorii pasi. Aceasta etapa se considera realizata in momentul in care elevul
reuseste sa creeze un model grafic pentru o anumita problema.

4. Notiunea de problema si componentele ei: enuntul,

datele si intrebarea.
 Activitatea de rezolvare si compunere a problemelor de matematica scolara constituie un cadru optim
pentru cultivarea gandirii logice.
Notiunea de problema are un continut larg si cuprinde o gama larga de preocupari si actiuni diferite. In
general orice chestiune de natura practica sau teoretica ce reclama o solutie, o rezolvare, poarta numele de
problema. Referindu-ne la matematica, prin problema se poate intelege o situatie a carei solutionare se poate obtine
esential prin proces de gandire logica si calcul.

Orice problema are doua componente: enuntul (datele) problemei si intrebarea (necunoscuta - una sau mai
multe) problemei - care satisface conditia problemei. Conditia legala necunoscuta de datele problemei.

'A rezolva o problema inseamna a gasi o iesire dintr-o dificultate, inseamna a gasi o cale de a ocoli un
obstacol. A gasi solutia unei probleme este o performanta specifica inteligentei, iar inteligenta este apanajul
distinct al speciei umane; se poate spune ca, dintre toate indeletnicirile omenesti, cea de rezolvare de probleme este
cea mai caracteristica. ' [4]

Prin rezolvarea problemelor de matematica elevii isi formeaza deprinderi eficiente de munca intelectuala care
se vor reflecta pozitiv si in studiul altor discipline de invatamant, isi cultiva si educa calitatile moral -
volutive. Rezolvarea unei probleme se trece prin mai
multe etape care se subimpart in alte doua faze si anume: familiarizarea, cu problema si munca pentru o mai
buna intelegere. In acest sens in rezolvarea unei probleme se incepe cu enuntul problemei, cu
formularea acesteia in cuvinte urmarind ca elevul sa inteleaga enuntul verbal al problemei si sa-l repete intr-un
mod curgator. De asemenea pentru a asigura
succesul rezolvarii se urmareste ca elevul sa fie capabil sa puna in evidenta partile principale ale problemei:
necunoscuta, datele, conditia. Nu este posibil ca elevul sa formuleze sa formuleze ipoteza si
sa construiasca rationamentul rezolvarii problemei decat in masura in care cunoaste termenii in care pune
problema. Enuntul problemei contine un minim necesar de informatii. Datele si conditia problemei reprezinta
termenii de orientare a ideilor, a analizei, a sintezei precum si a generalizarilor ce se fac treptat pe
masura ce se inainteaza spre solutia problemei. Intrebarea indica directia in care trebuie sa se orienteze
formularea ipotezei.

Acest minim de informatii adica datele problemei, relatiile dintre ele, intrebarea problemei le
receptioneaza in mod obtional elevii prin citirea textului problemei, ilustrarea cu imagini sau chiar cu actiuni
cand este cazul. De exemplu problema: Trei fetite
:Ioana,Viorica si Geta au mers in livada sa culeaga mere.Ele au cules impreuna 100 mere.Viorica nu a avut
cos si a pus merele culese de ea in cosul Ioanei.Acum Ioana are in cos 58 mere (culese de ea si de a doua
fetita).Cand s-au apropiat de casa Ioanei,Viorica si-a dat seama ca fiind vecina cu Geta ar fi bine sa-si puna
merele in cosul acesteia.Zis si facut.Si-a luat merele din cosul Ioanei si le-a pus in cosul Getei, care contine
cum 65 mere (ale celei de-a doua fetita si a treia fetita). Cate mere au cules
fiecare? Problema tip
povestire va fi bine inteleasa daca se prezinta elevilor tablouri cu ilustrarea celor doua scene si cand pe tabla
se deseneaza schema grafica a problemei:
 O alta etapa a rezolvarii problemelor este analiza problemei si intocmirea planului logic.Aceasta este
etapa in care se elimina aspectele ce au semnificatie matematica si se eleboreaza prezentarea matematica a
enuntului problemei.Acum elevii construiesc rationamentul prin care se rezolva problema adica gasesc
drumul de legatura intre datele problemei si
necunoscuta. Prin exercitii de
analiza a datelor, a semnificatie lor a relatiilor dintre ele si a celor dintre date si necunoscute se ajunge de la
situatii concrete la situatii abstracte adica la reprezentarea matematica a
problemei. In modul in care elevii au transpus
problema in relatii matematice, solutia este ca si gasita.Se va trece apoi la cea de-a treia etapa, adica la
alegerea si efectuarea operatiilor corespunzatoare succesiunii din planul
logic. Se va alege si se va efectua acum calculele
din planul de rezolvare, se va constientiza semnificatia rezultatelor partiale ce se obtin prin calculele
respective si evident rezultatul
final. Dar cea mai
importanta etapa a rezolvarii unei probleme care duce implicit la dezvoltarea creativitatii micilor scolari este
si va ramane etapa prin care se realizeaza si autocontrolul asupra felului in care si-au insusit enuntul
problemei asupra rationamentului realizat si a demersului de rezolvare parcurs.Ea consta im verificarea
solutiei problemei, in gasirea si a altor metode de rezolvare si de alegere justificata a celei mai
bune. Dupa fiecare rezolvare de probleme se scoate in evidenta categoria din care face
parte problema, fixarea algoritmului ei de rezolvare, scrierea (transpunerea) datelor problemei si a relatiilor
dintre ele intr-un exercitiu sau, dupa caz in fragmente de exercitii. Avand in vedere toate
ecestea, activitatea de rezolvare in ansamblul si in fiecare etapa in parte se desfasoara in maniere specifice, in
functie de dificultatile pe care le ridica rezolvarea problemei precum si a posibilitatilor pe care le ofera varsta
scolara respectiva si experienta elevilor in rezolvarea
problemelor. La clasele I-IV exista o multitudine de
probleme care pot fi clasificate astfel: a) dupa finalitate si dupa sfera de aplicabilitate le
structuram in probleme teoretice si aplicatii practice ale notiunilor
invatate; b) dupa continutul lor, problemele
matematice pot fi geometrice, de miscare etc.; c) dupa numarul operatiilor, vom identifica probleme simple
si probleme compuse.Problemele simple sunt cele care se rezolva de regula printr-o singura operatie
aritmetica si care se intalnesc, cu precadere, la clasa I-a.Problemele compuse sunt acelea care in sirul de
rationamente si operatii de rezolvare includ intr-o dependenta logica, mai multe probleme
simple. d) dupa gradul de
generalitate al metodei de rezolvare folosite avem probleme generale in rezolvarea carora vom folosi fie
metoda analitica, fie metoda sintetica si probleme tipice rezolvabile printr-o metoda specifica: grafica,
reducerea la unitate, a falsei ipoteze, a
comparatiei; e) o
categorie aparte de probleme asupra carora se insista foarte mult deoarece au multiple valente formative sunt
si problemele recreative, rebusistice, de perspicacitate si ingeniozitate (numite
nonstandard). Din procesele cognitive cea mai
solicitata si antrenanta este gandirea prin operatiile logice de analiza, sinteza, comparatie,
abstractizare. Elevul trebuie astfel educat incat, pe baza
datelor si a conditiilor problemei,sa descopere drumul spre aflarea necunoscutei. In felul acesta el realizeaza un act
de creatie care consta in restructurarea datele propriei sale experiente si care este favorizat de nivelul flexibilitatii
gandirii sale, de capacitatea sa combinativa si anticipativa.

La aritmetica, orice rationament, orice rezolvare de probleme, constituie in acelasi timp si o manifestare a
gandirii logice. In mod special insa, activitatea gandirii logice a elevilor la acest obiect se concretizeaza in:

- rezolvarea problemei prin mai multe procedee;

- compuneri de probleme;
 - completarea unor enunturi lacunare; complicarea problemei prin introducerea de noi date sau modificarea
intrebarii.

5.Folosirea schemelor in rezolvarea si

compunerea problemelor

Intregul proces de rezolvare a problemelor este un proces analitico-sintetic .

In rezolvarea tipurilor de probleme se foloseste atat metoda analitica cat si cea sintetica deoarece ambele duc
la solutia finala. Deosebirea dintre ele consta in punctul de plecare al rationamentului.

Prin metoda sintetica se pleaca de la datele problemei avand in vedere conditia problemei, pentru a ajunge la
raspunsul cerut.

Prin metoda analitica se procedeaza invers, pornindu-se de la intrebarea problemei spre datele ei. Examinarea
cunoscutei reprezinta o cale de acces. O intrebare antreneaza o alta intrebare.

Incercand sa clarificam problema, incercand sa gasim legaturi si asemanari cu problemele cunoscute s-ar
putea sa sesizam ca problemei respective i se poate aplica o anumita schema familiara si atunci facem cativa
pasi pe calea ce poate duce la solutie. Pentru scolarii mici este mai accesibila metoda sintetica dar are
inconvenientul ca nu solicita suficient gandirea iar generalizarea nu este stimulata. Referitor la folosirea
schemelor, la rezolvarea si compunerea problemelor, putem spune ca parcurgand drumul rezolvarii unei
probleme, elevii parcurgand drumul schematizarii ei, al desprinderii esentialului care este de fapt structura
logica a ei.

'Aceste scheme trebuie sa reflecte,in forma generalizata, relatiile de continut dintre datele problemei, trebuie
sa fie o expresie generalizata a acestor relatii ( relatia dintre parti si intreg, relatia dintre multiplicitate si
divizibilitate, etc.).O astfel de schema determina felul si succesiunea operatiilor de calcul, care trebuie sa fie
efectuate pentru rezolvarea problemei[5]. '

Actualul manual de clasa I familiarizeaza rezolvarea problemelor cu numeroase scheme si imagini care
solicita compunerea problemelor dupa scheme sau imagini date.

Dupa rezolvarea mai multor probleme cu ajutorul schemelor vom putea rezolva urmatoarea problema.

Am desenat pe tabla doua cosuri cu mere.

I-am intrebat pe elevi: 'Ce ar trebui sa stim pentru a afla cate mere sunt in total in cele doua cosuri?'Raspunsul
a fost :'Cate mere sunt in fiecare cos !' , ,,Ce am face cu aceste numere?' (Le-am aduna).

Un elev a completat problema alegand si datele :

'Intr-un cos sunt 15 mere iar in altul 40. Cate mere sunt in total in cele doua

cosuri ?

Pornind de la intrebarea problemei am alcatuit schema:

 Simplificata,
schema arata astfel:

Am complicat apoi problema simpla, transformand-o intr-o problema dezvoltata. 'Intr-un cos,
sunt 15 mere iar in altul cu 25 mai multe. Cate mere sunt in total ? '

Din analiza problemei, elevii au observat ca pentru a afla totalul merelor, trebuie sa cunoasca numarul merelor
din primul cos si din al doilea cos. Cum a doua marime este necunoscuta, ea va fi aflata cu ajutorul relatiei
date ,,mai mult cu 25 decat primul'. Raspunsul il introducem in problema si raspundem la intrebarea finala.

Pentru a constientiza tipul de probleme intalnite la clasele I-IV am pornit in rezolvare de la un model. Acesta
ofera elevului posibilitatea patrunderii in procesul de rezolvare, sa vada unitar structura problemei sesizand
organizarea interna a problemei (enuntul).

Exemplu:

'Dan a plantat 32 meri iar Ion a plantat cu 3 mai putin. Cati meri au plantat in total cei doi baieti ? '

Am realizat modelul in mai multe etape:

 Etapa I Etapa a-II-a Etapa a-III-a

-
------------- -------

Dupa discutarea modelului, voi discuta cu elevii, la tabla, aceasta problema prin plan de rezolvare astfel :

1 )Cati meri a plantat Ion ?

32 3 =29 (meri)

2 )Cati meri au plantat cei doi copii ?

29 + 32 =61 (meri)

R = 61 meri.

Voi stabili apoi schema generala:

Total: a+
(a
+
b)

a+
(a -
b)

-------------------------------
mai mult

mai putin

Dupa aceasta schema am cerut elevilor sa compuna probleme, folosind schema in compunerea problemelor
deoarece ii ajuta sa aleaga acele marimi intre care pot stabili o relatie logica in functie de intrebarea problemei si sa
gaseasca solutia matematica dintre ele.
Se pot folosi scheme (sunt si in manual) iar indicarea operatiilor, in care elevii isi pot manifesta si antrena
flexibilitatea gandirii, in stabilirea intrebarii problemei.

Exemplu:

a)
lei mai
putin..?lei

mai mult

b)

ori mai
put
in
?
lei
m
ai
mul
t

c)
d) a b c d

Cantitate Pret Cantitate Pret

Variante posibile:

1) ( a x b ) + ( c x d )

2) ( a x b ) ( c x d )

3) ( a x d ) : (c x d )

Schema cu indicarea operatiei si simbolului sau numere:

a+b-c
a)

b)

a-(b+c)

c)
 Exemplu: Patru copii
recolteaza intr-o zi 920 kg de mere iar in ziua urmatoare 893 kg mere. Cu cate kg de mere a recoltat in medie
mai mult un copil in prima zi decat in a doua zi?

Folosirea schemelor stimuleaza flexibilitatea, gandire creatoare si gandirea logica a elevilor. Se educa
vointa si gasirea algoritmilor pe o cale mai usoara, aparand ca joc.

6.Transformarea rezolvarii problemelor

in formula numerica sau literala si compunerea

unor probleme dupa exercitii si formule

Transformarea problemelor in exercitii reprezinta pentru elevi o activitate de creatie, de gandire, de stabilire
de legaturi logice pentru a putea pune sub forma unui singur exercitiu ceea ce de fapt se realizeaza in mai multe
etape, prin exercitii distincte. Daca se inlocuiesc numerele din exercitiu (datele problemei) prin litere, atunci
procesul devine complet prin generalizare.
Activitatea de transformare a problemelor in exercitii si invers se poate incepe in clasa a II-a si consolidate in
clasele urmatoare.

Exemplu: Vlad are 18 (a) iepuri. Mai cumpara inca 3 (b) iepuri. Cati iepuri are Vlad in total? '

Notand cu a numarul iepurilor pe care-i avea Vlad si cu b numarul iepurilor pe care-i cumpara obtinem: a + b = c

Am solicitat elevilor sa compuna probleme dupa aceasta formula folosind alte date. Toate problemele
formulate de elevi au avut un termen la care se adauga alt termen obtinandu-se o suma.

Compunerea de probleme dupa un exercitiu literal dat este o activitate complexa si dificila.

Pentru a putea ajunge la aceasta performanta gandirea, potentialul creativ trebuie educat si dezvoltat in
functie de nivelul la care a ajuns, la un moment dat, gandirea elevului.

Se parcurge un drum anevoios cu multe etape de compunere a problemelor, gradate ca dificultate; de

multe ori cu revenire, pentru a patrunde in labirintul necunoscutului, originalului, creativului.

Etapele patrunderii complete in activitatea de compunere de probleme pot fi gradate astfel:

1) compunerea problemelor dupa tablouri si imagini;

2) compunere de probleme dupa date numerice indicate cu tema;

a) la libera alegere: 'Sa se compuna o problema cu numerele 5, 10, 25';

b) sugerata:' Formulati textul si intrebarea problemei urmatoare: 4680 kg piersici... 15001ei/kg3 kg

piersici=20 buc?

3) compuneri de probleme dupa o tema prezentata, datele numerice la libera alegere: Sa se compuna o
problema cu tema: La cumparaturi '.
 4) compuneri de probleme dupa modelul unei probleme rezolvate anterior;

5) compuneri de probleme dupa scheme date:

a)

b)

32

58

6) compuneri de probleme dupa un exercitiu numeric dat :

3 x 700 kg +3 x 900 kg = 700 m +

300 m 200 m = (2588 : 4 x 3 ) - ( 2160 : 2
)
=

7) compuneri de probleme dupa un exercitiu literal dat : a) a + b =

8 a x b =
24 a b =3 n + (n + 5) = a

n + 2n + (n 10) = c

b) a b =c

a + (b c) =d

(a + b) + (c d) = e

(a + b ) x (c d) = e
 c) a + (a + b) + c =

(d : f) + (c + g) =

(n + c) (n + t) =

Activitatea de compunere de probleme indiferent in ce etapa se efectueaza ii solicita pe elevi la o activitate

independenta de creatie, de analiza si sinteza, de confruntare a cunostintelor cu practica vietii.

27.Cai si mijloace de sporire a eficientei formative

a compunerii de probleme in clasele I- IV in

directia dezvoltarii logice a elevilor

Una dintre modalitatile principale de a dezvolta gandirea independenta si originala al copiilor, de a

cultiva si dezvolta creativitatea gandirii lor este activitatea de compunere de
probleme. Aceasta
activitate poate fi inceputa inca din clasa I, deoarece manualele ofera posibilitati multiple in acest sens.
Primele probleme compuse de elevi vor fi cele dupa tablouri si imagini pentru ca dupa aceea sa se treaca la
probleme , actiune si chiar cu punere in scena. Paralele cu trecerea la activitatea propriu-zisa de rezolvare de
probleme precum si dupa invatarea numerelor naturale si a operatiilor cu acestea se trece gradual la
compunerea de probleme dupa modelul unei probleme rezolvate anterior. Pentru exercitiile de descompunere
a unui numar se pot alcatui probleme diverse, elevii fiind solicitati sa le si
rezolve. Dupa gasirea
tuturor posibilitatilor de descompunere a numarului 5 : 5=0+5 5
=4+1

5=5+0 5=3+2

5=1+4 5=2+3 etc.

Se da ca sarcina de lucru elevilor sa compuna fiecare cate doua probleme folosind separat perechile de
numere indicate. Se pot obtine probleme de
forma : 1. Intr-o cutie sunt 3 creioane. Ionel mai
pune Cate creioane sunt acum in cutie ? Am primit in dar de la bunica 1 mar. Cate mere am acum daca eu
mai aveam 4 mere?

Cand elevii vor rezolva un numar suficient de probleme se poate face la compunerea acestora mai intai
pe baza formulelor numerice apoi literale (a + b) sau (a b). Exemplu: Compune o
problema care sa se rezolve prin operatia : 96 24
= Se pot obtine urmatoarele
variante: 1. Eu am in pusculita 96 lei. Cati mi-au mai
ramas dupa ce i-am imprumutat fratelui meu 24
lei? Pe un strat se aflau
96 de panselute.24 din ele s-au uscat. Cate panselute mai sunt
acum? 3.
Vasilica are 96 lei. Sora ei are cu 24 lei mai putin. Cati lei are sora Vasilicai? In elaborarea textului
unei probleme se utilizeaza date si mijloace reale, mijloace si procedee de natura sa le ofere elevilor
imprejurari de viata corespunzatoare. In activitatea de compunere a problemelor trebuie sa se
tina seama de posibilitatile elevilor, prin sarcini gradate trecandu-se treptat de la compunerea libera la cea
ingradita de anumite cerinte.Se stie ca in functie de felul cum este organizat si orientat, procesul de invatamant
poate duce la dezvoltare a gandirii creatoare cum poate duce si la formarea unei gandiri
rigide. In acest sens in
activitatea de compunere a problemelor invatatorul va urmari ca prin indicatii clare, prin exemple sugestive,
folosite ca modele, prin cerinte rationale, sa canalizeze gandirea si imaginatia copiilor spre asociatii din ce in
ce mai putin intamplatoare. Pentru a antrena toti elevii in activitatea de compunere a
problemelor trebuie sa-i invatam pe acestea sa aiba incredere in ei, sa le stimulam eforturile intelectuale si sa
le educam calitatile moral-volitive, dezvoltandu-le interesul si sensibilitatea la situatii problematice cu
continut matematic. Spre sfarsitul clasei I se
trece la compunerea de probleme dupa urmatoarele formule
numerale:
a+b+c ab+c a+b
c Manualele de matematica de clasa I ofera cateva
exemple destul de importante in vederea cultivarii si dezvoltarii gandirii logice. Se intalnesc aici probleme cu
sprijin de limbaj dar cu date lipsa precum si probleme fara
intrebari. Exemple:
1. La un magazin erau .papusi. Intr-o zi s-au vandute 10 papusi, apoi 12
papusi. Cate papusi mai sunt in magazin ?

La o cantina s-au adus o data 36 l de ulei si alta data 23 l. S-au consumat 17 l. Puneti
intrebarea si rezolvati problema ! Pentru prima problema au
fost elevi care au completat cu un numar mai mic decat suma 10 + 12 deoarece nu au fost atenti la datele
prezente in problema sau nu au sesizat relatiile dintre datele si conditia
problemei. Pentru a doua problema toti elevii au
gasit intrebarea Cati litri de ulei au mai ramas? In clasele urmatoare se pot continua exercitiile de
compunere a problemelor pe baza formulei
numerice. In ceea ce
priveste folosirea formulei literale ca baza a compunerii problemelor se poate porni de la compunerea libera a
problemei la formula literala si invers. Pornind de la
problema: Elevii clasei a-III-a au cules intr-
o zi 6 lazi a cate 8 kg mere; 5 lazi a cate 7 kg pere si 4 lazi a cate 10 kg de gutui. Cate kg de fructe au cules?
elevii au stabilit relatiile:

6 lazi a 8 kg.5 lazi a 7 kg.4 lazi a 10 kg

6 x 8 kg..5 x 7 kg.4 x 10 kg

(6 x 8) + (5 x 7) + (4 x 10) = 48 +35 +40 =123 kg

Apoi au transformat relatiile cu simboluri numerice in relatii cu simboluri literale, redand formula
generala in care este incadrata rezolvarea problemei :

(a x b) + (c x d) +(e x f) In clasa a-
III-a si la celelalte clase mai mari am compus probleme si dupa alte formule
literale: (a + b) +
(b x c) a + (a b) a + (a +
b) a ( b + c) Pentru a dezvolta la elevi interesul
si sensibilitatea pentru probleme, de nenumarate ori compunerea problemelor cat si rezolvarea acestora s-a
realizat in situatii de joc didactic. Antrenant a fost jocul cu propozitii ordin in care pe jetoane erau scrise
ordine de
forma: 1.
Compune o problema la care prin rezolvare sa se obtina rezultatul 40! Rezolvati exercitiul
urmator si folositi-l in rezolvarea unor probleme! 43 + 5 = a

a6=b

3. Compuneti o problema cu numerele 8 si 6 ! 4.

Compuneti o problema in care sa se vorbeasca despre munca in agricultura ! Pentru ca jocul sa
devina mai antrenant se organizeaza sub forma unei intreceri intre grupele I-III. Se observa ca experienta mai
bogata in activitatea de rezolvare si compunere a problemelor a elevilor clasei a-III-a precum si vocabularul
matematic mai dezvoltat a dus la formularea unor probleme mai nuantate din punct de vedere al exprimarii si
cu un grad de dificultate
sporit. Competitia generata de
joc a contribuit nu numai la activizarea intelectuala a copiilor dar si la formularea personalitatii elevilor, la
manifestarea unor conduite atitudinale pozitive fata de munca, fata de intrecere in cadrul grupului
scolar. In clasa a-III-a pe langa situatiile enumerate mai sus, elevii
au compus si au rezolvat probleme dupa formule numerice sau literale din ce in ce mai complicate. Iata
problemele pe care le-au compus pe baza urmatoarei formule
numerice:

1250 (3 x 21 + 129 x 2 + 336) : 9 =

1.Fabrica de jucarii avea planificat sa trimita in Bucuresti 1250 jucarii. S-au trimis intr-o zi 3
pachete a 21 jucarii, a doua zi 2 pachete a 129 jucarii, iar a treia zi 336 jucarii. Restul a fost trimis in mod
egal la 9 magazine din oras.

Cate jucarii a primit fiecare magazin? Elevii

claselor I-III aveau de cules 1250 kg fructe. Clasa I a cules 3 cosuri a 21 kg fiecare, elevii clasei a-II-a au
cules 2 cosuri a 129 kg ,iar clasa a-III-a 336 kg fructe. Restul a fost cules de cei 9 elevi ai clasei a-IV-a in
mod egal. Cate kg de fructe de padure a cules fiecare
elev? Astfel de exercitii de compunere vor duce la cresterea
mobilitatii gandirii, a capacitatilor sale divergente, creatoare, dezvoltarea calitatilor de baza (rapiditatea ,
operativitatea, capacitatea de control si autocontrol, calitati ale atentiei).Pentru implinirea acestor obiective am
folosit o multime de forme si procedee. Voi enumera in continuare cateva
: Care clasa (echipa)
compune mai frumos si mai corect o problema dupa anumite cerinte: sa se rezolve o problema compusa de o
echipa sau pe rand de fiecare component al echipei, de un alt grup sau fiecare component al grupului: o echipa
sa formuleze continutul unei probleme iar alta intrebarea, iar rezolvarea sa se faca de ambele echipe
(clase)simultan:sa se elimine dintr-un text al problemei datele de prisos. Pentru a
realiza aceste sarcini este necesar ca activitatea de rezolvare si compunere a problemelor sa nu ramana doar in
pozitia de activitate auxiliara ci o preocupare permanenta. In clasa a-IV-a pe langa formulele numerice
sau literale extrase din calcul, am folosit mult formulele relatiei dintre viteza, distanta si timp ( D = T x V ; T
= D : V ; V = D :T) precum si formulele relatiei dintre valoare, cantitate, pret : (V = C x Pr ; C = V: Pr
; Pr =V:
C). In activitatea de
compunere de probleme se va avea permanent in atentie imbunatatirea continua a exprimarii corecte a copiilor
orala si in scris atat din punct de vedere matematic cat ti gramatical; imbogatirea vocabularului lor matematic
si a vocabularului in general ; cresterea continua a vocabularului lor de cunostinte, de corelare a lor si , mai
ales de transfer si folosire a acestora in practica, nuantarea exprimarii orale a copiilor in expunerea
problemelor propuse, pentru a scoate in evidenta atat datele cat mai ales, relatiile dintre ele si intrebarea
problemei. Compunerea de
probleme in clasele I-IV poate constitui o premisa reala si eficienta pentru o viitoare munca de cercetare,
pentru activitatea ulterioara de creatie (inovatie, inventie) si cu certitudine, o modalitate sigura de sporire a
rolului formativ al invatamantului matematic din ciclul primar, in stransa corelatie cu celelalte discipline de
invatamant.

8.Rezolvarea problemelor prin

mai multe procedee

Campul de aplicabilitate, in contextul educarii creativitatii gandirii logice elevilor este deschis intr-o masura
mai mare in situatia in care problema se poate rezolva prin doua sau mai multe procedee. Rezolvand problema in
doua sau mai multe moduri elevul verifica solutia problemei. El trebuie sa obtina acelasi rezultat prin toate caile de
rezolvare, dandu-si seama daca solutia problemei este buna.
Acest procedeu este eficient din punct de vedere al antrenarii elevului la o activitate intelectuala
independenta, creatoare prin motivatia interna a succesului; satisfactia elevului rezultand din bucuria de a fi
rezolvat si apoi verificat prin alta modalitate solutia gasita.

Deci, pentru a dezvolta mobilitatea si flexibilitatea gandirii elevilor, pentru a o face mai productiva si
creatoare am cerut in permanenta elevilor sa gandeasca logic toate procedeele de rezolvare a problemelor. Pentru
aceasta am selectionat dintre probleme pe acelea care au mai multe variante de rezolvare. Odata gasite toate
modurile de rezolvare trebuie analizate si recomandat procedeul cel mai eficient.

Formarea priceperilor de a gasi noi modalitati de rezolvare a problemelor constituie o adevarata

gimnastica a mintii.

Elevii nu-si dau seama de la inceput ca o problema se poate rezolva in mai multe moduri (prin mai multe
procedee).

Prin intrebari ajutatoare ii conduc pana cand acestia descopera si alte modalitati de rezolvare.

Exemplu:

In prima zi Ramona citeste 30 de pagini dintr-o carte, a doua zi 10 pagini iar a treia zi 40 pagini.

Cate pagini citeste a patra zi daca in total cartea avea 100 de pagini?

Se vor obtine urmatoarele rezultate:

I 100-30=70 carti 70-10=6carti 60-40=20 carti in

a IV-a zi

II 3 0+10+40=80 carti

100-80=20 carti in a IV-a zi.

 Al doilea procedeu, bazandu-se pe folosirea modelului logico-matematic, face ca elevii sa descopere mai
usor legaturile dintre datele problemei si sa se familiarizeze repede cu sensul concret al operatiilor indicate in
problema.

100
 O situatie favorabila dezvoltarii gandirii este atunci cand elevul reuseste sa elaboreze un model
aproape diferit de cel oferit de invatatori.

II

Asezarea operatiilor de rezolvare intr-un singur exercitiu face ca rationamentul problemei sa se generalizeze
in formula:

100 - (30 + 10 + 40)

iar, treptat, dupa rezolvarea mai multor probleme care se incadreaza in acest algoritm, el poate fi exprimat intr-o
formula generala:

a- (b + c + d)

Pentru a-i face pe elevi sa inteleaga distributivitatea inmultirii fata de adunare si scadere, adica inmultirea
unui numar cu o suma sau diferenta, se poate pleca de la rezolvarea urmatoarei probleme:
 Un copil a cumparat 4 ascutitori a 2500 lei fiecare si 4 creioane a 1000 lei fiecare. Cat a platit el pe
toate aceste rechizite? '

Problema se poate rezolva in doua moduri.

Elevii clasei a III-a , au rezolvat-o prin trei intrebari cu ajutorul urmatoarelor exercitii:

a) 4x2500 lei =10000 lei (ascutitorile)

b) 4x 1000 lei =4000 lei ( creioanele)

c) 10000 lei + 4000 lei = 14000 lei ( rechizitele) Dupa discutarea

problemei am figurat-o astfel:

Am grupat cate o ascutitoare cu cate un creion. 'Cate grupe avem?'(4 grupe). 'Ce contine fiecare grupa?'(o
ascutitoare si un creion).

Elevii au sesizat faptul ca mai intai putem afla costul unei ascutitori si al unui creion.

In acest fel problema se rezolva prin doua intrebari cu ajutorul urmatoarelor exercitii:
a) 2500 lei + 1000 lei =3500 lei (o ascutitoare si un creion)
b) 4x3500=14000 lei (rechizite)

Analizandu-se eficienta celor doua variante elevii si-au dat seama ca al doilea mod de rezolvare este mai
eficient.

Scriind pe tabla, (in paralel) cele doua procedee de rezolvare, am explicat distributivitatea inmultirii
fata de adunare:

4x2500=10000 2500+1000=3500
4x1000=4000 4x3500=14000
10000+4000=14000
 4x2500+4x1000=4x(2500+1000)

10000+4000=4x3500

14000=14000

Elevii au sesizat singuri regula ca pentru a inmultii un numar cu o suma inmultim acel numar cu fiecare din
termenii sumei, indiferent cati termeni are suma.

Sunt tipuri de probleme care desi se rezolva prin mai multe procedee, ambele procedee sunt la fel de eficiente.

Exemplu:

Mariana are 20 ani iar lonela 16 ani. Cati ani va avea Mariana cand Ionela va avea 21 de ani?

Se poate rezolva prin doua procedee:

I a) Peste cati ani va implini Ionela 21 ani?

21-16=5 (ani)
b) Cati ani va avea Mariana cand Ionela va avea 21 ani? 20+5=25(ani)

II a) Cu cat este mai in varsta Mariana?

b) Cati ani va avea Mariana cand Ionela va avea 21 ani?

21+4=25(ani) Se solicita elevilor

sa rezolve problemele prin ambele variante.

CAPITOLUL 3

ACTIVITATI REZOLUTIVE LA CICLUL PRIMAR

3.1.Modalitati de desfasurare a activitatilor rezolutive la ciclul

primar
Activitatea rezolutiva ocupa un loc deosebit de important in invatarea matematicii la elevii ciclului primar.
Aceasta importanta sta in exersarea schemelor de operare cu numere, realizarea legaturii dintre matematica si practica,
insusirea si consolidarea noilor scheme cognitive, si mai ales in valentele formative ale rezolvarii de probleme: dezvoltarea
capacitatilor rezolutive (analiza, sinteza, evaluare, transfer) a capacitatilor creative, a strategiilor cognitive si a unei
atitudini pozitive fata de invatarea matematicii in general.

In rezolvarea unei probleme se parcurg etapele cunoscute ca: intelegerea problemei, analiza logica, rezolvarea
propriu-zisa si activitati complementare. Etapa care ridica, in general, 'problema' este analiza logica a problemei. Pornind
de la ideea lui Polya ca profesorul trebuie sa ajute, dar nici prea mult si nici prea putin, astfel ca elevului sa-i revina o
parte rationala din munca', se considera ca analiza logica trebuie sa constea intr-o suita de indrumari de orientare a
gandirii ( prescurtat IOG) care au rolul de a determina pe elev (individual) ca, bazandu-se pe propriile forte,
sa intocmeasca planul de rezolvare al problemei si sa-l realizeze.
 Acest set de IOG (ausubel D.P.Gagne' R.M.-il numesc strategic) ajuta elevul sa elaboreze strategia de rezolvare
a problemei sau strategia rezolutiva. Aceasta strategie rezolutiva se constituie din intrebarile problemei sau judecata
problemei sau planul de rezolvare. Realizarea planului de rezolvare presupune efectuarea operatiilor cerute de intrebarile
problemei, sau, cum i se mai spune, ,,lucrarea'. Elaborarea si realizarea de catre elev a ambelor parti ale etapei a treia,
bazandu-se cel mult pe acest set IOG. Are mare importanta in planul dezvoltarii gandirii logice si intregii sale
personalitati. S-a constatat ca acest mod de abordare a rezolvarii unei probleme contribuie la educatia matematica a
elevului, in punctele sale esentiale.

Aceste indrumari, IOG., pot fi de tip:

- algoritmic, cu referire la strategii pe care elevul le invata pur si simplu: 'cu atat mai mult'- inseamna adunare, 'cu
atat mai putin'- inseamna scadere etc.

- semialgoritmic, cu referire la anumite strategii legate de tipul problemei pe care, de asemenea, el si le insuseste fie
prin proprie descoperire, fie cu sprijinul institutorului. De pilda insusirea strategiei de formare a partilor egale intr-
o problema tip metoda figurativa, cand se cunoaste suma si diferenta a doua marimi etc.

- euristic, care nu sunt legate strict de problema in cauza si sunt valabile in multe alte probleme. Exemplu: 'Am mai
intalnit o problema asemanatoare?', 'Cum am procedat atunci?', ,,Ce putem afla mai intai din datele problemei?',
'Ce n-am utilizat din datele problemei, conditiile ei?' etc.

- metacognitiv, indrumari de dirijare a gandirii care contin si instructuni de control, de orientare in sarcina
etc. Exemplu: ,,Sa ne reprezentam corect datele problemei', 'Sa introducem notatii', etc.; sau 'Sa controlam ceea
ce am anticipat, intuit' etc. Toate la un loc fac parte din categoria strategiilor 'cognitive a caror formare la elevi este
unul din obiectivele-cadru ale predarii-invatarii matematicii.

Din acest punct de vedere IOG urmeaza fie calea analitica, fie pe cea sintetica si,

de cele mai multe ori, reflecta o combinare a celor doua cai etc.

In urmatoarele trei exemple, prezentate in acest paragraf, este exemplificat atat calea analitica si pe cea sintetica,
precum si utilizarea IOG in etapa analizei logice.

Metoda analitica reprezinta calea de abordare a problemei plecand de la cerinta spre date (ipoteza).
Metoda sintetica reprezinta calea de abordare a problemei plecand de la date spre cerinta (concluzie).

Avantajul metodei analitice consta in aceea ca elevii, punandu-si mereu intrebari pornind de la intrebarea
problemei, nu se pot abate de la firul logic al rezolvarii, ci cel mult pot sa se opreasca la ,,de ce'- ul care-i incita la cautare,
dupa fiecare pas al analizei.

Intr-o examinare prin ,,metoda sintetica', apar pe parcurs probleme, intrebari simple dar care pot abate gandirea
rezolvatorului de la firul logic al problemei. In acest caz el trebuie sa revina f i sa intrebe ,,daca e necesar sa aflam cutare
lucru' etc.

In problema rezolvata (1) sunt exemplificate ambele cai, iar in exemplul (2) este o problema analitico-sintetica de
rezolvare a problemelor.

O lista de intrebari legate de procedee euristice utile in rezolvarea problemelor si pe baza carora se pot extrage si
adapta la nivelul ciclului primar seturi IOG, este expusa in lucrarea (3).

# Etapa de analiza logica este precedata de o etapa denumita ,,citirea si intelegerea problemei' care consta intr-o
serie de operatiuni indreptate spre intelegerea datelor, conditiilor si cerintelor problemei. De multe ori analiza logica incepe
in aceasta etapa cu reprezentarea datelor prin desen, a conditiilor etc. prin emitere de catre elevi a unor ipoteze rezolutive.
 # Activitatea rezolutiva se incheie cu o etapa nu mai putin importanta, si anume etapa activitatilor
complementare. Importanta acestei etape sta in realizarea retentiei unei noi strategii, scheme de operare etc. si mai ales, a
transferului de strategic spre o problema asemanatoare, propusa spre rezolvare, sau in compunerea unei probleme inrudite
cu cea rezolvata.

Cautarea unei strategii rezolutive, punerea rezolvarii sub forma unui exercitiu etc. sunt activitati care vin sa
intareasca rolul formativ al problemei in cauza.
In locul unei tipologii a IOG prezint mai multe exemple concrete de activitati rezolutive desfasurate si
verificate la clasele I-IV, urmarind in fiecare caz cele patru etape mentionate si precizand IOG din etapele I-II.
Fiecare institutor ajunge sa-si dea seama care sunt cele mai potrivite seturi IOG necesare si suficiente sa produca
invatarea la elevi.

Sa urmarim exemplele de care am amintit mai sus.

3.Exemple de activitati rezolutive

Exemplul 1

Enunt: O ferma a recoltat dintr-o gradina 520 kg pepeni, iar din a doua gradina cu 160 kg mai putin decat in
prima. O parte din pepeni ferma ii vinde cu 175 lei kg obtinand suma de 38500 lei. O treime din pepenii ramasi ii impart
celor 110 familii de lucratori ai fermei, in mod egal. Cate kilograme de pepeni revin fiecarei familii?
Clasa: a IV-a

Tema: Aplicatii diverse cu cele 4 operatii.

Obiective operationale:

01-Sa efectueze corect operatiile ce intervin in rezolvare;

02-Sa compuna o alta problema dupa schema operatorie (exercitiul) a rezolvarii problemei date.

Strategia invatatorului Strategia elevului

- IOG cu - ipoteze emise de elev III. Rezolvareaproblemei
caracter euristic si semialgoritmic
- strategii (invatate, formate, - intocmirea planului de
-indrumari de tip metacognitiv elaborate) de elev rezolvare (intrebarile problemei)

- operatii efectuate de elev - realizarea planului

(scheme operatorii)
I. Citirea si intelegerea problemei - 1 .Cati pepeni s-au recoltat din a doua
elevii repeta frontal problema gradina? 520-160=360
- se citeste problema de catre si apoi individual si
institutor independent. Cati pepeni s-au recoltat in total?

- se dau lamuriri asupra textului - elevii formuleaza intrebari 520+360=880

relativ la text.
- se reprezinta figura, datele 3.Cati pepeni s-au
problemei - vandut? 38500:175=220
elevii reprezinta grafic (da
ca este cazul) datele

II. Analiza logica a problemei 4. Cati pepeni au mai

-elevii repeta (reformuleaza)
Metoda analitica (A) cerinta problemei :cati ramas?
pepeni revin fiecarei familii?
1 .Ce ne cere problema? Putem afla 880-220=660
dintr-o data cerinta problemei?(de ce - elevii deduc ca trebuie sa
nu / da?) afle cati pepeni s-au impartit 5. Cati pepeni s-au distribuit
lucratorilor? 660:3=220
3.Ce ar trebui sa - elevii deduc ca trebuie sa 6. Cati pepeni revin fiecarei
afle cati pepeni au ramas. familii?
cunoastem pentru a afla
- elevii deduc ca trebuie sa afle 220:110=2(q)
cerinta? cati pepeni s-au vandut.

Se reiau IOG 2-3 - elevii deduc ca trebuie sa afle

cati pepeni s-au adunat de pe
Se reiau IOG 2-3 ambele gradini

Se reiau IOG 2-3

Cu acest ultim pas exami-

narea analitica se incheie

 Metoda sintetica (S)
1 .Ce putem afla mai intai
din datele problemei?
Ce mai putem afla din ce stim pana
acum?
3.Ce n-am utilizat din
problema?
Ce putem deduce de
aici?
4.Se reiau IOG2-3.
Ce ne cere problema?
etc.
IV. Activitati complementare
- verificarea solutiei;
- scrierea sub forma de exercitiu a
rezolvarii problemei;
- compunere de probleme
dupa exercitiul respectiv;
- cautarea unei alte solutii etc;
- rezolvarea de probleme inrudite
cu cea rezolvata.
Exemplul. 2
- elevii calculeaza cati 1. Cati pepeni s-au recoltat din a
pepeni s-au obtinut din a douagradina?
doua gradina.
520-160=360
- elevii afla cati pepeni s-au
adunat in total Cati pepeni s-au recoltat in total?
- elevii reamintesc ca s-au 520+360=880
incasat 38500 lei pe
pepenii vanduti, 3 .Cati pepeni s-au vandut?
deci calculeaza cati pepeni
s-au vandut 38500:175=220
- elevii calculeaza 4- Cati pepeni au mai ramas?
cantitatea de pepeni ramasa 880-220=660
- elevii calculeaza cati 5. Cati pepeni s-au distribuit
pepeni s-au lucratorilor? 660:3=220
impartit lucratorilor etc.
6.Cati pepeni revin fiecarei
familii? 220:110=2(q)
- elevii verifica rezultatul obtinut pe schema:
-elevii scriu rezolvarea problemei printr-o expresie
aritmetica: : 110
 Enunt: Aflati doua numere care sa respecte urmatoarele cerinte:

Daca la primul numar se adauga 72, suma obtinuta va fi de 3 ori mai mare decat primul numar.

Clasa: a III-a

Tema: Operatii cu numere naturale aplicatii;

Obiective operationale :- Sa afle niste valori printr-o schema operatorie

cunoscuta, ajungand la o suma de parti egale data.

Strategia Strategia elevului

invatatorului
I. Citirea si intelegerea - elevii reprezinta segmentul: III Rezolvarea
problemei - sa problemei
reprezinte datele si
conditiile dintre ele; 1) Aflam cat este
a:
II. Analiza logica a
problemei ( 72+184):2=128

1) Am mai intalnit 2) Aflam cat este

asemenea situatii. al II-lea numar:
Cum am procedat
atunci? 128+72=200
- sa cautam sa formulam parti egale
2) Sa incercam sa
obtinem parti egale a - elevii observa ca
caror suma o
cunoastem. 72+184=a+a(doua parti de a ;sau doi de a fac
72+84,deci elevii calculeaza
3) Ce ne spune
figura? a=)
IV Activitati
complementare

- scriem sub forma de

exercitiu;

- probleme inrudite.

Exemplul 3

Enunt: Pe un raft sunt 50 de carti. Un elev ia din ele un numar de carti egal cu cel mai mare numar par de
o cifra. Cate carti raman pe
raft? Clasa: a II-a
 Tema: Operatii cu numere naturale de la 0 la 100 cu trecere peste
ordin Obiective operationale:

01- sa aminteasca notiunea de ,,numar par' (cel mai mare numar par de o cifra);

02- sa transpuna in operatie matematica expresia din limbajul ,,a

lua'; O3 - sa verifice corectitudinea solutiei obtinute

Strategia invatatorului Strategia elevului

- etapele rezolvarii problemei - operatii pe care le efectueaza III Rezolvarea problemei

- indrumari cu caracter de strategii - ipoteze(conjecturi) - intocmirea planului

cognitive de rezolvare
emise
- instructiuni de indrumare si - realizarea planului
- strategii rezolutive
control - verificari
I. Intelegerea problemei - reda datele problemei 1 .Scriem care este cel mai
mare numar par de o cifra:8
Ce cunoastem din problema? - repeta cerinta problemei
Scriem
Sa scriem (schematic) datele - reformuleaza problema operatia corespunzatoare
cuvantului
problemei! Pe un raft sunt 50 de carti. Un ,,ia': 50-8=42
II Analiza logica a problemei elev ia 8 carti. Cate carti
raman pe raft? 3. Aflam
Am mai intalnit o problema rezultatul operatiei:
- transpunere in
asemanatoare? limbaj matematic expresia 50-8=
,,a lua'
Ce spune a doua parte a 4.Verificare:
problemei? - efectueaza operatia
42+8=50
Sa formulam problema! - afla rezultatul scaderii

Putem rezolva problema - verifica solutia gasita.

acum? In ce mod?

IV. Activitati complementare

- Putem folosi concluzia

sau metoda de rezolvare la o
alta problema? - Dati
exemple!

Exemplul 4

Enunt: Un dreptunghi are una din laturi egala cu sfertul celeilalte. Daca latura mare
este egala cu 20 cm., aflati perimetrul dreptunghiului.

Clasa: a III-a

Tema : Forme plane

Obiective operationale - Sa calculeze perimetrul unui dreptunghi.

Strategia invatatorului Strategia elevului

l. Citirea si - elevii deseneaza un III Rezolvarea
intelegerea problemei; problemei

- sa reprezinte 1) afla l
datele problemei:
2) afla P
Ce stim din
problema? Ce ne
cere problema?
L
II. Analiza logica - elevul reaminteste,

Ce putem deduce din datele reactualizeaza;

problemei? - aduna de 2 ori L cu de

Ce ne cere problema? 2ori l

Ce stim despre aflarea - elevul calculeaza

perimetrului unui latimea dreptunghiului;

dreptunghi? - elevul calculeaza P

dreptunghiului in doua

moduri:

2 1+2L=1+L+1+L=

Exemplul 5
Enunt: In parc sunt 5 baieti si cu 4 mai multe fete. Cate fete sunt in parc?

Clasa : I

Tema: Adunarea numerelor naturale in concentrul 0-10

 Obiective operationale: - Sa transpuna in operatie matematica expresia din limbajul natural cu atat mai multe.

Descrierea strategiei: - inductiv - euristica, semidirijata frontal in directia formarii capacitatii de a exprima in
limbaj matematic expresia cu atat mai multe, utila in rezolvarea unei probleme simple.

Strategia Strategia elevului

invatatorului
- indrumari cu caracter de - operatii pe care le III.Rezolvarea problemei
strategii efectueaza - ipoteze
emise - strategii rezolutive - intocmirea planului de rezolvare
cognitive
- realizarea planului
- instructiuni de indrumare
si - verificari

control.
- e. asculta problema, o repeta
I. Intelegerea problemei
- e. deseneaza multimea baietilor
Sa reprezinte prin
desen - e. decodifica textul: efectuam o operatie de adunare
datele problemei. - e. construieste doua multimi (fete si baieti), avand acelasi numar de elemente (patru)

Ce intelegem prin - e. construiesc alaturi inca o multime de 4 elemente

,,cu atat mai multe'?

II. Analiza logica a

problemei Cati baieti
sunt in
parc? Ce
stim despre numarul
fetelor? - e. transpune in operatie matematica expresia ,,cu 4 mai multe ,,pe baza
Ce putem deduce din diagramei:
aceste 5+4=9
date? - e. verifica corectitudinea solutiei gasite efectuand
IV. Activitati proba: 9-4=5
complementare Putem
verifica daca solutionarea
este corecta? - e. compune o problema asemanatoare cu cea rezolvata.
- Sa ne imaginam
o problema

asemanatoare cu cea
pe care am

rezolvat-o.

Exemplul 6

Enunt: Intr-un cos sunt 10 mere. In fiecare zi, Ionel ia din cos cate doua mere. Dupa cate zile, in cos, mai raman 4 mere?
 Clasa :I

Tema :Scaderea numerelor naturale in concentrul 0-10

Obiective operational: Ol - Sa utilizeze operatia de scadere in probleme;

O2-Sa scrie rezolvarea printr-un exercitiu.

Descrierea strategiei: -inductiv-euristica, semidirijata frontal in directia formarii unei strategii de rezolvare a unei
probleme compuse

Strategia invatatorului Strategia elevului

- etapele rezolvarii problemei - operatiile pe care III. Rezolvarea problemei.
le efectueaza
- indrumari cu caracter de - intocmirea planului de rezolvare
- ipoteze (conjecturi)emise
strategii cognitive - realizarea planului
- strategii rezolutive
- instructiuni de indrumare - verificari
I. Intelegerea problemei - elevii asculta problema, apoi o repeta;

Se citeste problema. Se dau - pe catedra se afla 10 mere;

lamuriri asupra textului
II. Analiza logica
a problemei
Sa rezolvam problema cu ajutorul
betisoarelor.
Ce putem afla intai?
reprezentam prin desen operatiile
efectuate in vederea gasirii
solutiei. Sa scriem operatiile
prin care am aflat
raspunsul.
Activitati complementare
scriem rezolvarea printr-un exercitiu.
Mai propuneti o
problema asemanatoare.
- un elev lucreaza in fata clasei;
- elevii numara doua betisoare:
- - elevii iau cate 2 betisoare din cele 10 pana raman 4 (elevii din fata
Sa clasei lucreaza o data cu elevii din clasa);
- elevii numara de cate ori 1-a scazut pe 2 din 10;
- elevii deduc ca numarul scaderilor repetate efectuate reprezinta
IV. numarul de zile dupa care in cos mai raman 4 mere;
Sa
- elevii redau rezolvarea problemei printr-un desen (fiecare mar este
notat cu X) si scriu operatiile prin care a aflat raspunsul la intrebarea
problemei).

xxxxxxxx 10-2=8 (mere)

xxxxxx 8-2=6 (mere)

xxxx 6-2=4 (mere)

- elevii scriu rezolvarea printr-un singur exercitiu:

10-2-2-2=4 mere
Exemplul 7.
Enunt: Daca as cumpara 6 flori, as avea 9.Cate flori am?

Clasa: I

Tema: Adunarea si scaderea numerelor naturale in concentrul 0-10.

Obiective operationale: - Sa transpuna in operatie matematica o problema simpla de aflare a termenului necunoscut.

Descrierea strategiei -inductiv-euristica, semidirijata frontal in directia formarii capacitatii de a rezolva probleme cu
ajutorul ex. cu termen necunoscut.

Strategia Strategia elevului

invatatorului Strateg
ia elevului
- etapele rezolvarii problemei - operatiile pe care III. Rezolvarea
le efectueaza problemei.
- indrumari cu caracter de
- - intocmirea planului
strategii cognitive ipoteze(conjecturi)emise de rezolvare

- instructiuni de indrumare - strategii rezolutive - realizarea planului

- verificari
I. Intelegerea problemei - elevul asculta problema, o repeta;

Ce inseamna la matematica ,,daca as mai cumpara'? - elevul decodifica: 'asi cumpara' inseamna operatie
de adunare;
II. Analiza logica a problemei
- elevul construieste o multime cu 9 elemente;
Cate caiete vreau sa am?

Sa reprezentam prin desen datele

problemei. Ce putem deduce privind

multimile desenate?

IV. Activitati

complementare
- elevul construieste o submultime cu 6 elemente
Puteti verifica daca solutia
- elevul determina complementara
gasita este corecta?
multimii (dependenta);
Imaginati-va o problema
- elevul transpune in operatie matematica problema:
asemanatoare!
 +6=9

- elevul inlocuieste cu solutia aflata si

verifica corectitudinea ei efectuand proba:

3+6=9

9-6=3

- elevul compune o problema

asemanatoare(pastreaza datele, schimba
continutul, schimba si datele si continutul)

CAPITOLUL 4

ACTIVITATE METODICA SI DE CERCETARE

4.1.Proiect de cercetare:

Rezolvarea problemelor compuse

a) Ipoteza de cercetare
In acest proiect de cercetare am pornit de la constatarea valabila conform careia cu ajutorul gandirii logice se pot
rezolva probleme compuse, (oferind elevilor posibilitatea de a demonstra nivelul de stapanire a cunostintelor).
Metoda de evaluare pe care am folosit-o este o metoda traditionala si anume proba scrisa.

Scopul cercetarii este punerea in valoare in activitatea de invatare a gandirii logice si pentru aceasta am
folosit proba scrisa de rezolvare a problemelor compuse sub forma unui joc didactic.

b) Esantionul.

Pentru realizarea scopului propus am intreprins o cercetare experimentala la clasa a I-a, pe un colectiv de 18
elevi (10 fete si 8 baieti).

c) Probele aplicate.
 Cercetarea experimentala a constat in rezolvarea a doua probleme ( din cap. X) pe o fisa individuala si s-a folosit a doua
fisa de munca individuala pentru fiecare elev pentru rezolvarea acestor probleme, discutandu-se una dintre fise, sub forma de
joc didactic.

Elevii s-au impartit in doua grupe, fiecare lucrand individual la fisa nr . l .

Scopul jocului: - dezvoltarea gandirii logice;

- formarea deprinderii de calcul;

- schematizarea problemei;

- stimularea spiritului competitiv;

Material didactic:

1)- fise de lucru;

2)- plansa cu un tabel in care se noteaza calificativele obtinute pentru fiecare elev sub forma de figuri geometrice;

3)-jetoane sub forma de figuri geometrice ce reprezinta:

- patrat pentru calificativul Suficient;

- cerc pentru calificativul Bine',

- triunghi pentru calificativul Foarte bine.

Timp de lucru: 45 de minute.

Regula jocului: Fiecare elev din cele doua grupe are o fisa de lucru.

Problemele rezolvandu-se de prima grupa - o problema la tabla si a doua grupa - a doua problema pentru
verificare.

Fisa n.r 1

1 .Ion a cumparat 3 kg. De cartofi iar Ana a cumparat cu 2 mai putin. Cate kilograme au cumparat in
total cei doi copii?

Intr-o zi lonela a citit 10 pagini dintr-o carte, in a doua a citit cu 9 mai mult iar in a treia a citit cat cele 2 zile la un
loc. Cate pagini i-au mai ramas de citit stiind ca, in total cartea are 90 de pagini?

Fisa nr.2

1 .Intr-o lada sunt 25 mere iar in alta cu 10 mai multe. Cate mere sunt in lada?

mai multe
 4.Proiect de lectie

Data:

Clasa: I

Aria curriculara: Matematica si stiintele naturii

Disciplina: Matematica

Subiectul: Adunarea numerelor naturale in concentrul 0 - 4

OBIECTIVE DE REFERINTA:

R1: Sa inteleaga semnificatia operatiilor aritmetice: adunare;

R2: Sa rezolve si sa compuna probleme simple folosind operatia de adunare;

R3: Sa manifeste spirit competitiv si de cooperare la lectia de matematica.

OBIECTIVE OPERATIONALE:

O1 : Sa identifice cifrele de la 0 la 4, scrise izolat si sa asocieze simbolul grafic cu denumirea

acestuia; O2: Sa
copieze / transcrie / scrie dupa dictare numerele de la 0 la 4 respectand cu precizie forma cifrelor
; O3: Sa stabileasca
rapid succesorul si predecesorul numerelor 0 4 ; O4: Sa ordoneze crescator si
descrescator numerele 0 4 ; O5: Sa efectueze adunari in
concentrul 0 4.
STRATEGIA DIDACTICA:

a) Metode si procedee: Exercitiul, observatia, explicatia, conversatia, problematizarea si munca

independenta.

b) Mijloace de invatamant : jetoane, planse cu desene, betisoare, numaratori.

c)Tipuri de invatare: - prin repetare, prin exersare, prin descoperire.

d).Forme de organizare: frontala, individuala

Etapele Ob Strategia invatatorului Strategia elevului Evaluare

lectiei oper
1.Moment Voi asigura conditiile Elevii isi pregatesc
organizatoric necesare bunei desfasurari a caietele si cartile
activitatii. pentru lectie.
Captarea Le voi cere elevilor sa fie Asculta cu atentie.
atentiei atenti si sa participe activ la
ora deoarece se va face o
evaluare a cunostintelor
insusite de ei la matematica.

3.Anuntarea Le voi comunica elevilor ca

subiectului in aceasta ora vom recapitula
temei numerele naturale 0 4
studiate si vom efectua
adunari in concentrul 0 4

4.Dirijarea O3 Se va spune o poezie

invatarii pentru o cifra anume.
Un elev va gasi cifra
respectiva iar altul
Se va face o scurta vecinii acesteia.
reactualizare a
numerelor 0 4.Elevii vor La fel se va proceda
recunoaste cifrele cu toate numerele
corespunzatoare. Se vor face
exercitii de tipul: 04.

1. 1 Elevii vor asculta

indicatiile
2 Gaseste invatatoarei apoi
vecinii! trecand fisele de la

Asezati in ordine crescatoare

/descrescatoare numerele 4;
2; 1; 3; 0.

Reactualizarea se va face
folosind poeziile-ghicitori
studiate odata cu numerele.

Se va lucra apoi pe echipe.

Fiecare echipa va primi o
fisa cu exercitii si vor avea
ca sarcina sa
completeze cu cifra unu la altul vor
corespunzatoare ; sa realiza ceea ce li s-a
deseneze atatea bilute cate cerut. Corecteaza
arata cifra ;sa descompuna eventualele greseli.
5.Obtinerea 04 Le voi prezenta o plansa cu o
performantei problema ilustrata si le voi
cere formuleze continutul
acesteia si intrebarea. Se face
analiza si sinteza problemei
si se ajunge la operatia de
adunare.
Privesc plansa si
formuleaza problema
cu ajutorul
invatatorului.
Vor scrie exemple de
adunare in concentrul

Ce intelegem prin adunare? 0 4 la tabla si pe

caiete.
Se vor scrie adunari pe tabla
si pe caiete.

Ex: 4 + 0 = 3+0=

2+2= 0+1=

0+0= 3+1=

etc.
6.Asigurarea Se vor spune elevilor doua
conexiunii probleme-ghicitori:
inverse
Gainusa are pui,
Unul negru, doi galbui.
Ia, ganditi, putin si voi
Si raspundeti : Cati sunt ei?
Vor asculta cu atentie
ghicitorile problema
si vor efectua la tabla
si pe caiete operatiile
corespunzatoare.
Din manual elevii
compun probleme si
apoi le rezolva prin

1 + 2 = 3 ( trei )

Am doi nasturi si inca doi,

Nu i-am rupt, ii am ca noi

Albi, frumosi stau toti de-a

latul

Adunati si voi! Sunt

2 + 2 = 4 ( patru )

Se deschid manualele la pag.

41 si se rezolva sau se
compun probleme in limita operatii de adunare.
timpului disponibil.
7.Aprecieri si Se fac aprecieri asupra Asculta aprecierile.
asigurarea participarii.
procesului de Elevii isi noteaza
retentie Voi da tema pentru acasa si tema si asculta
indicatiile necesare. indicatiile primite.

Proiect de lectie

Data:

Clasa: a III-a

Disciplina: Matematica

Subiectul: Exercitii si probleme

Tipul lectiei: formare de priceperi si deprinderi

Obiective de referinta:
R1- consolidarea deprinderii de a folosi operatiile invatate: adunarea, scaderea, inmultirea, impartirea
in rezolvarea de exercitii si probleme;

R2- consolidarea deprinderii de a rezolva corect exercitii cu paranteze, respectand ordinea efectuarii
operatiilor;

R3- dezvoltarea limbajului matematic si a gandirii logice.

Obiective operationale:
O1 sa rezolve corect exercitiile de calcul mintal;

O2 sa efectueze corect exercitiile cu cele patru operatii;

O3 sa elaboreze planul logic de rezolvare a problemelor, efectuand operatiile corespunzatoare;

O4 sa foloseasca corect algoritmul de rezolvare a exercitiilor si a problemelor propuse;

O5 sa compuna probleme dupa exercitiile date;

O6 sa rezolve corect impartirea unei sume la un numar de o cifra, efectuand ambele moduri;
 O7 sa foloseasca limbajul matematic adecvat.

Strategii didactice
a). Metode si procedee: conversatia, explicatia, exercitiul, demonstratia, problematizarea

b).Mijloace de invatamant: tablou, manualul

c).Tipuri de invatare: receptiv-reproductiva, receptare, exersare

d).Forme de organizare: frontala, individuala

DEMERSUL DIDACTIC
Etapele Ob Strategia Strategia elevului Evaluare
lectiei oper invatatorului
1.Moment Voi asigura conditiile
organizatoric optime pentru buna
desfasurare a lectiei.

Reactualizarea O1 Voi verifica tema Elevii vor rezolva Observare

cunostintelor cantitativ si calitativ oral exercitiile curenta
O2 frontal, facand propuse.
observatiile necesare.

Propun spre rezolvare

exercitii de calcul
mintal:

17+20= 33: 4=

50-25= 64 : 7=

6 x 7= 92 : 9=

24 : 8= 75 : 8=

Aflati suma numerelor:

37 si 10; 75 si 13;

Aflati diferenta
numerelor: 80 si 40; 65
si 45;
 O7 Aflati produsul Elevii vor rezolva Evaluare
numerelor: 9 si 3; 4 si 7; oral exercitiile curenta
propuse.
Aflati catul numerelor:
56 si 7; 48 si 8;

Aflati dublul numerelor:

9;7;5;

Aflati triplul numerelor:

4;6;8;

Aflati jumatatea
numerelor: 20;28;60;

Aflati sfertul numerelor:

16;32;48;

3.Anuntarea Astazi la ora de

matematica vom rezolva
subiectului exercitii si probleme cu
temei cele patru operatii
invatate.

4.Dirijarea O2 Voi scrie pe tabla data si Elevii vor iesi la tabla Observare
invatarii titlul lectiei Exercitii si si vor rezolva curenta
probleme. exercitiile propuse.

Voi numi elevi sa iasa la Vor motiva

tabla sa rezolve
exercitiile propuse:
a)impartirea cu rest
(proba)
efectuarea operatiilor
respectand ordinea
invatata

17 : 3= 20 : 8=

26 : 5= 83 : 5=

90 : 4= 66 : 2=

b)ordinea efectuarii
operatiilor

89-
37+24= 35+42-
61=

72 :9 x 10=
 O4 9x4:6= Elevii vor nota Evaluare
datele si curenta.
O6 23+42 :6-4 x 7= intrebarea
problemei, o vor
O3 c)folosirea parantezelor rotunde rezolva oral si in
scris
(35 :5+42):7+81:9=
Se va nota pe
O5 (32-24)+(63:7-56:8)= tabla problema
cea mai reusita
27-27 :3 x (1+45:5:9)-9= si se va rezolva.

d)impartirea unei sume la un

numar de o cifra

(30+6) :
6= (18+24):6=

(40+32):8= (54+36):9=

e)rezolvarea problemei 6 de la
pagina 51

La aniversarea zilei de

nastere, Ioana a invitat 27 de

prieteni. Cate mese au ocupat
invitatii, stiind ca la o masa pot
lua loc 4 persoane?

f)compunere de probleme
exercitiul 8 pagina 50

(48+32):8=

5.Aprecieri si Voi face aprecieri generale si Aprecieri

asigurarea individuale. verbale.
procesului de
retentie Voi da tema acasa: exercitiile
1,2,3 si 4 de la pagina 53

Proiect de lectie
Data:

Clasa: a IV-a

Aria curriculara: Matematica

Disciplina: Matematica

Subiectul: Probleme care pot fi rezolvate prin metoda grafica (figurativa)

Tipul lectiei: Lectie de consolidare de priceperi si deprinderi.

Obiective de referinta:
- sa inteleaga semnificatia operatiilor aritmetice: adunarea, scaderea, inmultirea si impartirea numerelor naturale in
concentrul 0-1000

- sa aplice in calcul, intelegand semnificatia lor, relatiile matematice ,,cu atat mai mic decat';

- sa rezolve si sa compuna probleme;

- sa manifeste interes pentru analiza si rezolvarea unei probleme practice;

- sa-si dezvolte gandirea logica, memoria si atentia.

Obiective operationale:

Ol: Sa rezolve oral exercitii in care intervin cele patru operatii aritmetice.

O2: Sa formuleze probleme simple dupa scheme grafice date si apoi sa le rezolve.

O3: Sa rezolve probleme utilizand metoda grafica.

O4: Sa compuna probleme dupa o schema grafica data.

STRATEGIA DIDACTICA

a) Metode si procedee: Conversatia, exercitiul, problematizarea si munca independenta.

b) Material didactic: Plansa pentru calculul mintal, manualul, culegere de exercitii si probleme pentru
clasele I-IV.

c).Tipuri de invatare: receptiv-reproductiva, receptare, exersare

d).Forme de organizare: frontala, individuala

DEMERSUL DIDACTIC
Etapele lectiei Ob oper Strategia Strategia Evaluare
invatatorului elevului
1 . Moment organizatoric Voi asigura Elevii isi
conditiile necesare pregatesc caiet
bunei desfasurari ele si
a activitatii cartile pentru
lectie.
Reactualizarea cunostintel O1 Voi verifica tema frontal Elevii Aprecieri verbale
oranterioare si selectiv. Propun prezinta caietel
spre rezolvare: e cu tema Evaluare continua
si raspund la asupra operatiilor.
Sa se intrebari
efectueze: l.(325+37):2=( .Elevii scriu pe
271+16)x2= caiete si
rezolva cele
doua exercitii
3.Anuntareasubiectului si Anunt subiectul: Rez Elevii scriu
a obiectivelor operationale olvarea problemelor prin titlul in caietele
. metoda grafica. Prezint lor
cateva obiective operation
ale. Scriu titlul pe tabla.

4.Consolidarea O3 Propun Elevii Aprobari

priceperilor si spre rezolvare: a)Un repeta problem /dezaprobari Aprecie
deprinderilor numar este de 3 ori mai a si raspund ri verbale.
mare decat altul. Diferenta .Elevii
dintre ele este 1500. deseneaza seg
mentele
pe caiete.
 O2 Sa se afle numerele. Elevii figureaza datele si Aprecieri asupra
calculeaza: 1500 modului
: 2 750 (al-II-le numar) de intelegere
a schemei grafice
1500 + 750 = 2250 (primul
numar) Aprecieri

sau asupra

I 750 x 3 = 2250 algoritmului

(primul numar) de rezolvare

397 - (7+15) = 397 - 22=375 a problemei

1500 (suma segmentelor

II egale)

b) Suma a 3 numere 375 : 3 = 125( I nr.)

este 397.Primul numar este cu 15 125 + 7 = 135(al -II -nr.)

maimic decat al treilea, iar al doilea
cu 7 mai mare decat primul. 125 + 15 = 140(al- III-

Care sunt cele 3 numere? nr.)

5.Obtinerea O4 Desenez schema si Elevii isi noteaza Aprecieri

performantei formulez cerinta: schema si formuleaza texte asupra

Compuneti o problema pentru problema: compunerii

dupaurmatoarea schema si rezolvati
Tata, fiul si fiica au problemei

impreuna 60 de ani.

Stiind ca fiul are de

3 ori varsta surorii

sale, iar varsta

mamei este dublul

sumei varstelor
 copiilor, sa se afle Evaluare

varsta fiecaruia. individuala

lp+3p+8p=60ani asupra

12p=60ani rezolvarii

lp=60:12 problemei

lp=5

Fiica: 5 ani

Fiul: 5x3=15 ani

Tata: 5x8=40 ani

6.Evaluarea O4 Impart fise de Elevii primesc fise Evaluare

cunostintelor evaluare. si rezolva: orala asupra

Sa se compuna o problema dupa Tatal are 36 de ani si modului de

urmatoarea schema: fiul sau are 16ani. lucru.

P Cu cati ani in urma Aprecieri

F varsta tatalui era de asupra

6 ori mai mare? desfasurari

T
6p-lp=20 ani lectiei.

5p=20 ani

lp=20:5

lp=4ani

F : avea 4 ani, iar

T : 4x6=24 ani

Atunci 36-24=12ani.
7. Asigurarea Voi da tema pentru Elevii isi noteaza

procesului de acasa si indicatiile tema si asculta

retentie necesare. indicatiile primite

 Proiect de lectie

Data:

Clasa: a IV-a

Aria curriculara: Matematica

Disciplina: Matematica

Subiectul: Probleme care pot fi rezolvate prin metoda grafica (figurativa)

Tipul lectiei: Lectie de consolidare de priceperi si deprinderi.

Obiective de referinta:
- sa inteleaga semnificatia operatiilor aritmetice: adunarea, scaderea, inmultirea si impartirea numerelor naturale in
concentrul 0-1000

- sa aplice in calcul, intelegand semnificatia lor, relatiile matematice ,,cu atat mai mic decat';

- sa rezolve si sa compuna probleme;

- sa manifeste interes pentru analiza si rezolvarea unei probleme practice;

- sa-si dezvolte gandirea logica, memoria si atentia.

Obiective operationale:
Ol: Sa rezolve oral exercitii in care intervin cele patru operatii aritmetice.

O2: Sa formuleze probleme simple dupa scheme grafice date si apoi sa le rezolve.

O3: Sa rezolve probleme utilizand metoda grafica.

O4: Sa compuna probleme dupa o schema grafica data.

STRATEGIA DIDACTICA

a) Metode si procedee: Conversatia, exercitiul, problematizarea si munca independenta.

b) Material didactic: Plansa pentru calculul mintal, manualul, culegere de exercitii si probleme pentru
clasele I-IV.

c).Tipuri de invatare: receptiv-reproductiva, receptare, exersare

 d).Forme de organizare: frontala, individuala

DEMERSUL DIDACTIC
Etapele lectiei Ob Strategia invatatorului Strategia Evaluare
oper elevului
1 . Moment organizatoric Voi asigura conditiile necesare Elevii isi
bunei desfasurari a activitatii. pregatesc
cartile si
caietele
pentru
lectie.
Reactualizarea O1 Voi verifica tema frontal si Elevii Aprecieri
cunostintelor anterioare selective. prezinta verbale
caietele cu
Propun spre rezolvare: tema si Evaluare
raspund la continua
Sa se efectueze: intrebari. asupra
operatiilor.
l.(171+25):2= Elevii scriu
pe caiete si
(125+13x4-53)= rezolva
cele doua
exercitii.
3.Anuntareasubiectului si Anunt subiectul: Rezolvarea Elevii scriu
a obiectivelor operationale problemelor prin titlul
metoda grafica. Prezint in caietele
cateva obiective operationale. Scriu lor.
titlul pe tabla.

4.Consolidarea O1 Propun spre rezolvare: Aprobari /

priceperilor si
deprinderilor Rezolvati oral: dezaprobari

395 + 247 =

550-250 =
 O1 ?x6=180 Elevii raspund la Aprecieri
intrebari si efectueaza verbale.
? : 5=30 calculele
corespunzatoare. Aprecieri
Ionel si dana au asupra
acelasi numar de 395 + 247 = 642 modului de
mere. Ionel mananca intelegere a
trei mere. Cine are 550-250 = 300 schemei
mai multe mere si cu grafice.
cate? 30x6=180
Aprecieri
3.Doi elevi rezolva 150:5 = 30 asupra
impreuna 24 de algoritmului
probleme. Cate Elevii repeta problema si
probleme rezolva raspund. De
fiecare daca primul rezolvare a
rezolva cu 6 Elevii deseneaza problemei.
probleme mai mult segmentele pe caiete.
decat al doilea?
Elevii repeta problema si
scriu datele in caiete.

5.Obtinerea O4 Desenati schema Elevii deseneaza schema si Aprecieri

problemei. rezolva problema:
performantei asupra
Intr-un magazin sunt 2p+25kg=225kg desenarii
schemei si
225kg de zahar si sare. 1p=lOOkg rezolvarii
Stiind ca sunt cu problemei
zahar 1 00 kg
25 kg de sare mai Evaluare
sare 125 kg. individuala
mult, sa se afle cate asupra
rezolvarii
kilograme sunt din problemei

fiecare sortiment.

6.Evaluarea Ii voi intreba pe elevi Elevii raspund la intrebare.

care sunt etapele
cunostintelor rezolvarii
problemelor prin
 metoda grafica.

7. Asigurarea Voi da tema pentru Elevii isi noteaza

procesului de acasa si indicatiile tema si asculta

retentie necesare. indicatiile primite

4.3 Teste de evaluare

clasa a-III-a
1.Efectueaza:

4x6=____ 5x8=____ 3x2=____

7x8=____ 9x5=____ 3x7=____

4x7=____ 6x2=____ 6x9=____

Se dau numerele 6 si 9.Calculati:

a)produsul numerelor;

b)suma dintre produsul si diferenta acestora;

c)diferenta dintre produsul si suma acestora.

3.Completati casutele, astfel incat egalitatile sa fie adevarate:

3x6=____x2 6x___=9x4

8x3=____x4

4.Notati intre parantezele din dreptul fiecarei relatii cu A(adevarat) sau F(fals)situatia corespunzatoare
fiecareia:

6x4 < 3x8 (___) 9x5 < 6x8 (____)

 8x9 < 9x9 (____)

5.La 45 adaugati triplul lui 9 si dublul lui 5.

6.Pe bradul de Craciun sunt 9 globuri rosii, de 2 ori mai multe globuri aurii,iar globuri albe cu 5 mai putine
decat cele aurii. Cate globuri sunt in total pe brad?

Rezolvare

Descriptori de performanta:
Calificativ F.B. B. S.

Itemi
I1 Rezolva corect Rezolva corect exercitiile, Rezolva corect
exercitiile; se admite se admit 3 greseli exercitiile, se admit 6
o greseala greseli
I2 Rezolva corect Rezolva corect cerintele a, Rezolva corect cerintele
cerintele a, b, c-se b, c-se admit 2 greseli de a ,b ,c-se admit 3-4
admite o greseala de calcul greseli de calcul
calcul
I3 Rezolva corect Rezolva corect 2 dintre Rezolva c
exercitiile exercitii
I4 Rezolva corect toate Rezolva corect doua Rezolva corect un
exercitiile dintre exercitii exercitiu
I5 Rezolva corect cerinta Afla corect dublul si Afla corect dublul sau
triplul numerelor date triplul numerelor date
I6 Rezolva problema, Rezolva problema, afland Rezolva problema
afland toate doua dintre necunoscute afland o necunoscuta
necunoscutele

Proba de evaluare sumativa

clasa a-II-a
1. Calculati:

123+ 245+ 567+ 398+

245 64 345 97

987- 943- 600- 703-

345 561 387 375

 2. Aflati termenul necunoscut; verificati:

a + 123 = 458 a - 765 = 189 900 - a = 197

a = a = a =

a = a = a =

v: v: v:

3. Calculati si verificati in 3 moduri:

145 + 263 = 891 - 789 =

(+) (-)

(-) (+)

(-) (+)

4. Din cel mai mare nr. de 3 cifre distincte, scadeti cel mai mic nr. de 3 cifre distincte. Ce obtineti?

5.Primul termen al unei adunari este 124. Al doilea este cu 30 mai mic. Al treilea este cel mai mic
numar de 3 cifre. Aflati suma celor 3 termeni.

Descriptori de performanta:
Obiectivul F.B
1. Calculeaza corect suma si
diferenta a 2 numere naturale
in concentrul 100 1000, cu
si fara trecere peste ordin.
Descopera corect numarul
necunoscut, respectand
algoritmul invatat si
verificand.
3. Calculeaza corect, verificand
rezultatul obtinut in 3
moduri.
4. Descopera rapid numere de
la 100 la 1000, pe baza
cerintelor date; efecueaza
corect operatiile cu numerele
gasite.
5. Rezolva corect problema cu
2 operatii, scriind intrebarile,
operatiile si raspunsul.
B. S.
Calculeaza corect Calculeaza corect
sumele, cu mici greseli sumele si diferentele
de neatentie la aflarea in exercitiile fara
diferentelor in trecere peste ordin.
exercitiile cu trecere
peste ordin.
Respecta algoritmul Descopera corect
invatat, verifica, cu termenul adunarii, cu
unele erori de calcul. erori in aflarea
descazutului si a
scazatorului.
Calculeaza corect, Calculeaza,
verificand rezultatul verificand rezultatul
obtinut in 2 moduri. intr-un mod.
Descopera numere in Descopera doar 1
functie de cerinte; mici numar din cele
erori la calcul. cerute.
Rezolva corect Rezolva o operatie a
problema, scriind problemei.
operatiile si raspunsul
problemei.
 CAPITOLUL 5

CONCLUZII

Activitatea de rezolvare si compunere a exercitiilor si problemelor de matematica constituie un cadru optim

pentru cultivarea si educarea gandirii logice.

Capacitatea de a rezolva probleme nu este ceva innascut ci aceasta se dezvolta prin exercitiu de-a lungul
unei perioade mai lungi. De aceea atunci cand utilizam rezolvarea de probleme ca metoda de apreciere a
performantelor elevilor trebuie sa incepem cu activitati simple insa nu banale. De aceea cand proiectam probleme
trebuie sa tinem cont de cateva cerinte:

- problema trebuie sa se bazeze pe repertoriul de raspunsuri a celui caruia i se adreseaza;

- sa se precizeze corect resursele materiale si cognitive aflate la indemana elevului;

- evaluarea raspunsurilor se va face in raport cu verbele folosite in enunt si acestea trebuie sa exprime actiuni
sau comportamente masurabile.
Voi cauta sa formez la elevi o gandire logica in mod diferentiat, cu exigente elementare pentru elevii
cu un nivel de inteligenta mai scazut si cu exigente sporite pentru elevii mai dotati.
Spiritul creator al elevului poate fi educat, iar creativitatea se formeaza prin invatare sau modelarea creativa.
Gandirea logica se educa printr-o gandire divergenta, o gandire orientata in directii diferite.
Atributele gandirii divergente sunt: fluiditatea, flexibilitatea, operativitatea, originalitatea.

Voi asigura accesibilitatea activitatilor matematice in conceperea lor gradata si sistematica pe fondul unor
fenomene psihice dinamizatoare ca: pasiunea, curiozitatea, nevoia de activitate a copiilor. Variatia permanenta,
combinarea noua si originala, asigura abaterea de la schematism si franeaza instalarea rigiditatii gandirii.

Elevii trebuie invatati sa caute mereu solutii, sa-si puna intrebari, sa-si imagineze cai multiple de rezolvare a
exercitiilor si problemelor.

Elevul manifesta in mod spontan o curiozitate si o receptivitate vie, imaginatie bogata, tendinte spre
activitatea de investigare, particularitati legate de mobilurile unei activitati logice.

La clasele primare, gandirea elevilor este dominata de concret, perceptia lucrurilor globala, ei putand efectua
anumite rationamente doar cu conditia sprijinirii pe aceste obiecte concrete.

Un camp fertil pentru cultivarea acestor disponibilitati ale copilului il constituie jocul didactic.

Modul de evaluare si atitudinea cadrului didactic fata de solutiile originale, logice, pot frana sau
incuraja activitatea elevilor.
Important este faptul ca elevul trebuie sa simta ca realizeaza progrese, ca performantele sale au o
anumita utilitate si semnificatie, ca poate deveni capabil de performante originale.

Activitatea de rezolvare de probleme trebuie sa aiba la baza o serie de cerinte si anume:

Obtinerea rezultatelor pe cai clare si verificabile si utilizarea unor metode active de rezolvare.
BIBLIOGRAFIE:

1.Florin Carjan; Carmen Begu

,,Metodica predarii matematicii la ciclul primar' Editura
Paralela 45, Vol. I, 2001.

Antohe Valerian; Gheorghinoiu Constantin; Obeada Monica ,,Metodica

predarii matematicii' Editura Ex. Libris,
Braila, 2002

3.Banea H - ,,Metodica predarii

matematicii' Editura Paralela 45,
Pitesti, 1998.

4.Carjan F. - ,,Strategii euristice in didactica matematicii' Editura

Paralela 45, Pitesti, 1999

5.'Invatamantul primar 4/2000',Editura Discipol, Bucuresti, 2000

6.Ion Neacsu (coordonator)

,,Metodica predarii matematicii la clasele I-IV' E.D.P.,
Bucuresti, 1988

7.Constantin Carbunaru; George Ilinoiu (coordonator)

,,Probleme de matematica la clasele I-
IV' E.D.P., Bucuresti, 1988

8.Ion Petrica; Vasile Stefanescu.

,,Probleme de matematica clasele I-IV
' Editura Petrion, Bucuresti.

9.George Polza - ,,Descoperirea in matematici. Euristica rezolvarii problemelor', Editura

stiintifica, 1971

10.Jean Piaget - ,,Structurile matematice si structurile operatorii ale inteligentei'

E.D.P., Bucuresti, 1971 in ,,Caiete de pedagogie moderna nr. 3.'

11 .Zorgo Benianim - ,,Creativitatea, modele, programare.' Editura

stiintifica, Bucuresti, 1971.

1 Invatamantul primar 1/2000' , Editura DISCIPOL

[1] Rusu Eugen Atrectia pentru problematic in activitatea matematica, Bucuresti, Rev. de pedagogie nr. 1, 1965

[2] G.Polya-Cum rezolvam o problema, Ed. Stiintifica, Bucuresti, 1965

[3] Al. Rosca Conditiile dezvoltarii felxibilitatii si creativitatii gandirii, Ed. Stiintifica, Bucuresti, 1967

[4] George Polya - Descoperirea in matematica. Euristica rezolvarii problemelor.Ed. Stiintifica 1971, pag. 5.

[5] Zorgo Benianim - Creativitate, modele, programare. Ed. Stiintifica, Bucuresti, 1971, pag 131