Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Avizat Avizat
Casa Corpului Didactic Vaslui Inspectoratul Școlar Județean Vaslui
Director, Inspector specialitate,
Prof. Baciu Petronel Marius Prof.Cristina Nicoleta Bejan
GHID METODIC
AN ȘCOLAR
2022-2023
CUPRINS
1. Vanatorul si iepurasii
2. Cotoiul
3. Dulapul
4. Vanatorul
5. Copilul si fluturele
6. Pasarea maiastra
7. Ce tabara alegi
8. Cine este mai indemanatic
9. Stafeta cu jucarii
10. Stafeta vesela
11. Pasarile si colivia
12. Deschideti ferestrele
13. Batistuta
14. Pasarelele in cuib
15. Mingea prin tunel
16. Mingea peste cap
17. Labirintul
18. Closca geloasa
19. Ursul si albinele
20. Ceasul
21. Fugi, ca te prind
22. Petrica si calutii
23. Baterea palmelor
24. Ursul pacalit
25. Un, doi, trei, la perete!
26. Stop
27. Lupta pentru stegulete
28. Vulpoiul si gascanul
29. Closca cu pui
30. Ultima pereche fuge
31. Lumanarea
32. Ajunge-ti adversarul
33. Florile si vantul
34. Momeala
35. Ridica steguletul
36. Stafeta merelor
37. Stafeta cu jucarii
38. Migea calatoare
39. Cursa cu doua scaune
40. Cosul cu fructe
41. Ceasornicul
42. Culesl si plantatul cartofilor
43. Veveritele
44. Mingea prin tunel
45. Ursul pacalit
46. Pescarul
47. Bunicul si nepoteii
48. Atent mergi, departe ajungi
49. Un, doi, trei, la perete!
50. Randunica
51. Cantecul cocosului
52. Caii si calaretii
53. La ursul din padure
54. Cainele ciufulit
55. Sa scape cine poate
1. VANATORUL Sl IEPURASII
2. COTOIUL
Formaţie de lucru:
Desfãşurarea jocului:
Copiii sunt raspinditi pe terenul de joc. Unul dintre acestia loveste un coleg pe
umar, zicand : „Cotoiul", apoi alearga. Copilul care a fast lovit se ia dupa el pentru al
prinde. In timp ce alearga restul copiilor pot sa-i taie calea pentru a impiedica
urmarirea, fara sa foloseasca miinile sau sa puna piedica.
Jocul continua atit cit considera educatoarea, dupa ce au schimbat intre ei
rolurile cel putin jumatate din efectivul grupei.
3. DULAUL
4. VANATORUL
5. COPILUL Sl FLUTURELE
Copiii sunt asezati in formatie de cerc, avind cite un betisor lung de cea 40 cm.
Betisoarele sunt repartizate alternativ, unul impodobit cu flori sau panglici si altul
neimpodobit.
Se aleg 2 copii care vor indeplini unul rolul de copil si altul de „fluture".
La comanda educatoarei, copilul alearga dupa „fluture", respectand urmatoarele
reguli:
a) copilul nu are voie sa prinda „fluturele" decat atunci cand ambii se gasesc de
aceeasi parte a cercului, in interior sau in exterior ;
b) ca sa iasa din cerc, copilul are voie sa treaca numai pe sub betisoarele
neimpodobite, iar ca sa intre in cerc, trebuie sa treaca numai pe sub cele
impodobite.
Daca „fluturele" a fost prins, ambii sunt inlocuiti cu perechea sub al carui
betisor au trecut. Ei mai port fi inlocuiti daca au incalcat regulile jocului.
6. PASAREA MAIASTRA
7. CE TABARA ALEGI ?
Grupa este impartita in doua echipe, egale ca numar, asezate fata in fata, la o
distanta de cel putin 10 m. Inaintea fiecarei echipe se traseaza cite o linie de plecare.
Toti componentii unei echipe primesc nume de pasari sau animale, in functie de
jucariile de care dispune grupa. Aceleasi nume le poarta si copiii din echipa a doua.
La mijlocul distantei dintre cele doua echipe se plaseaza doua scaunele. Pe unul
educatoarea va pune mai multe jucarii, ca : un ursulet, o pisica, un ciine, o papusa, un
iepure, o gaina, un lup, o gisca etc, iar pe celalalt va aseza jucaria al carei nume
urmeaza sa-l strige.
La comanda de incepere a jocului, educatoarea ia una dintre jucari, de
exemplu ursuletul, ii striga numele si o asaza pe al doilea scaunel. Copiii din ambele
echipe, care au primit numele de ursulet, alearga sa ia jucaria. Cel oare ajunge primul
o ia si incearca sa o dea la echipa sa si sa o aseze pe linia de plecare, iar componentii
celeilalte echipe incearca sa-l prinda. In cazul in oare ursuletul a fost asezat pe linia de
plecare, educatoarea va pune pe scaunel alta jucarie si jocul continua pana ce se striga
numele tuturor jucariilor care se afla pe scaunel. Atunci cand jucaria nu a putut fi
asezata pe linia de plecare, jucaria si copiii care ii poarta numele sunt scosi din joc.
Castiga echipa care la sfarsit are cel mai mare numar de copii ramasi in joc.
9. STAFETA CU JUCARII
13. BATISTUTA
Formaţie de lucru: cerc
Desfãşurarea jocului:
17. LABIRINTUL
Copiii se tin de brat, doi cate doi. Mainile libere sunt puse in sold. Perechile
astfel formate sunt asezate pe terenul de joc, la distanta unele de celelalte. Doi dintre
copii raman fara pereche. Ei sunt ,,urmaritorul” si “urmaritul”. Cel dintai alearga sa-l
prinda pe cel de-al doilea. ,,Urmaritul” in fuga sa apuca bratul liber al uneia dintre
perechi. Imediat copilul care pana atunci formase perechea, trebuie sa fuga devenind
el ,,urmaritul”.
Jocul continua in felul acesta, ,,urmaritul” schimbandu-se mereu si in felul
acesta ingreunand sarcina ,,urmaritorului”.
Daca ,,urmaritul” este prins este obligat sa ia locul ,,urmaritorului”. Jocul
trebuie jucat foarte repede.
Se poate complica jocul cerand ca perechile sa nu stea pe loc, ci sa se plimbe
incet pe terenul de joc, schimbandu-si mereu directia.
Copiii- ,,calutii”, stau doi cate doi, formand perechi. Ele sunt asezate una in
spatele celeilalte.
In fata perechilor cu spatele la ele, sta unul dintre copii: ,,Petrica”.
La un semnal al conducatorului, jocul incepe. “Petrica ‘’ bate din palme si
striga: ,,Un, doi, trei- goniti calutii mei!”. La aceste cuvinte ultima opereche de
,,caluti” paraseste locul ei si, fugind de-a lungul sirului de copii unul pe dreapta si
altul pe stanga, ajung in fata lui ,,Petrica”, unde, la cativa pasi inaintea lui cauta sa se
ia de mana si sa formeze prima pereche a jocului.
In timp ce calutii alearga, ,,Petrica’’ nu are voie sa se intoarca si sa-i priveasca,
In momentul in care acestia trec prin fata lui si cauta sa se ia de mana, ,,Petrica”
incearca sa prinda pe unul din ei luandu-l de brat. Daca izbuteste, ,,Petrica’’ devine
calut si formeaza impreuna cu cel prins prima pereche din sir, iar copilul care nu a fost
prins ia locul lui ,,Petrica”.
Calutii care reusesc sa se ia de mana inainte de a fi prinsi, se asaza in fata
celorlalti. Jocul continua in acelasi fel pana ce au alergat pe rand, toate perechile.
Copiii sunt dispusi in formatie de cerc, asezat incrucisat, (daca locul permite),
numarati din 5 in 5 (1, 2, 3, 4, 5 ; 1, 2, 3, 4, 5...) in centrul cercului se plaseaza un
copil care sta ghemuit, „ursul". Intre 2 copii din cerc se pune o batista sau un fular
care reprezinta „puiul de urs". Conducatorul jocului striga un numar, de exemplu, 3.
Copiii care poarta numarul 3 alearga in jurul cercului, intr-un singur sens. La un
moment dat, in timpul alergarii, conducatorul jocului fluiera.
Acela care se afla in dreptul „puiului de urs" il ridica si alearga cu el mai
departe. „Ursul" se scoala si alearga dupa el sa-l prinda, avand voie chiar sa traverseze
cercul in toate directiile. cand jucatorul oare aire „puiul de urs" este in pericol sa fie
prins de „urs", oaiuta sa-l dea altui jucator ou numarul 3 care alearga. Daca reuseste
„ursul" continua sa-l urmareasca pe cel oare a primit „puiul". cand cel urmarit este
prins schimba locul si rolul cu „ursul". Jocul reincepe cand se striga un alt numar.
Copiii suit asezati in formatie pe o linie, inapoia unei linii trasate pe sol, cu
spatele la perete. In partea opusa a terenului sta educatoarea, tinind miinile la ochi.
La inceperea jocului, educatoarea comanda rar de doua-trei ori: ,,un, doi, trei
la perete!", apoi se intoarce cu fata la copiii care in timpul comenzii alearga spre
peretele opus. Ei trebuie sa se opreasca imediat ce comanda a incetat. Copilul care
este surprins miscindu-se este penalizat si intors la locul de plecare. Se da o noua
comanda si jocul continua pana cand unul dintre copii reuseste sa atinga peretele.
Acesta devine conducator in locul educatoarei si jocul continua.
26. STOP
Copiii sunt impartiti in doua echipe, egale ca numar, asezate pe doua linii, fata
in fata, la o distanta de aproximativ 8 m. La mijlocul terenului sunt infipte pe teren
sau in suporti mai multe stegulete de diverse culori.
La comanda educatoarei, copiii din ambele echipe alearga spre centru. Cine
ajunge primul ia un stegulet, apoi alearga la echipa lui, urmarit de adversar ca sa-l
prinda. Daca cel urmarit a reusit sa ajunga cu steguletul la echipa, cistiga 1 punct, iar
echipa care totalizeaza cele mai multe puncte este declarata cistigatoare.
Copiii sunt asezati pe doua siruri, cite doi. In fata lor, la aproximativ 2 m, se
plaseaza un copil, „conducatorul", inaintea echipelor se traseaza o linie.
La inceperea jocului, conducatorul striga : „Ultima pereche fuge !" Ultima
pereche se desprinde din coloana si alearga, unul prin dreapta, celalalt prin stinga,
pana in capatul formatiei, unde incearca sa-si dea mina intre ei, dar numai dincolo de
linia de urmarire. Conducatorul incearca sa-l prinda sau sa-l atinga pe unul dintre ei,
inainte ca acestia sa poata forma din nou o pereche. Daca reuseste, acesta formeaza
perechea cu el si se asaza in capatul coloanei.
Cel care ramine fara pereche devine conducator. Daca nu reuseste sa-l atinga
pe nici unul, ramine in continuare conducator si jocul continua, perechea urmarita
asezindu-se in capatul coloanei. Jocul se termina dupa ce au alergat toate perechile
30. LUMANAREA
Efectivul grupei este impartit in doua echipe, egale ca numar, asezate pe cite o
linie spate in spate, la distanta de 3 m intre ele.
La comanda educatoarei, primul din fiecare echipa alearga, ocoleste spre
stinga, prin fata si prin spate ambele echipe, apoi revine la locul initial si transmite
urmatorului stafeta. Urmatorii procedeaza la fel s.a.m.d.
Cursa devine mai interesanta atunci cand cel din prima echipa il ajunge pe cel
din echipa a doua, pe care nu are voie sa-l depaseasca decat prin exterior.
Copiii sunt impartiti in doua echipe, egale ca numai, asezate in linie, fiecare la
o extremitate a terenului de joc. O echipa reprezinta „florile", cealalta „vintul". Cei
care formeaza echipa „florile" isi aleg cite un nume de floare. La comanda
educatoarei „florile" se duc in fata perechilor din echipa „vintul" si trebuie sa
ghiceasca din trei incercari numele pe care si l-au ales. Daca este ghicit numele,
floarea alearga spre locul de unde a venit, fiind urmarita de „vint". Orice „floare"
prinsa ramine in echipa „vintul". Daca nu a fast prinsa, perechea din echipa „vintul"
ramiine in echipa „florile".
La semnalul educatoarei, cite un jucator din fiecare echipa se apropie de bat,
mai repede sau mai incet (dupa cum considera ei ca este mai bine) si cauta momentul
favorabil pentru a lua sapca. Cel care reuseste revine in alergare la echipa sa, urmarit
de celalalt. Daca trece de linia care delimiteaza spatiul echipei lui, fara sa fie atins,
urmaritorul devine „prizonierul" acestuia ; iar daca cel care a luat sapca este prins de
„urmaritor", devine „prizonierul" acestuia. Jocul continua in acelasi fel, pana ce toti
efectueaza alergarea. „Prizonierul" se asaza in spaitele jucatorului respectiv. Echipa
care are mai multi „prizonieri" este declarata invingatoare.
33. MOMEALA
Colectivul este dispus pe două rânduri faţă în faţă, cu interval de un braţ între
jucători. Distanţa dintre cele două rânduri va fi de 3 m. La semnal, primul jucător va
preda mingea jucătorului din dreapta sa. Mingea va fi transmisă în continuare spre
dreapta din om în om până când ajunge la ultimul jucător. Jocul se poate opri aici şi
câştigă echipa care termină prima de transmis mingea, sau poate continua, ultimul
jucător după ce a primit mingea aleargă prin spatele formaţiei şi se aşează în poziţia
de primul jucător din stânga. În acest caz jocul continuă pînă când un jucător greşeşte
(scapă mingea) sau o echipă are avans de un tur faţă de ceilalţi.
Jocul se mai poate desfăşura folosind 2-3 mingi, jocul continuând până când un
jucător nu mai poate prelua mingea din cauză că încă nu a reuşit să trnsmită mingea
care o avea deja în mână. (o minge o ajunge pe cealaltă). Jucătorul respectiv este
penalizat cu un punct. Câştigă jucătorii care au cele mai puţine penalizări.
Înainte de a da mingea, jucătorul trebuie să facă un dribling pe loc.
Copiii sunt impartiti in doua echipe, egale ca numar, aliniate pe siruri, inapoia
liniei de plecare. In partea opusa a salii, inaintea fiecarei echipe, se plaseaza cite doua
scaunele cu speteaza. De speteaza primului se leaga o funda.
La comanda educatoarei, primii din fiecare echipa alearga pana la primul
scaunel, dezleaga funda si o leaga la al doilea. Se intorc la echipele lor, ii ating pe
urmatorii si se asaza la coada sirurilor. Urmatorii dezleaga funda si o leaga pe primul
scaunel s.a.m.d. Echipa al carei ultim component termina primul este cistigatoarea
jocului.
42. VEVERITELE
Colectivul este organizat pe două şiruri, cu interval de 3 m între ele, iar jucătorii
la 1 m distanţă faţă de celălalt, stând cu piciorele depărtate. La semnal, primul jucători
transmite mingea printre picioare la jucătorul din spatele lui, care o transmite în
continuare până când mingea ajunge la ultimul jucător. Acesta aleargă în poziţia de
primul jucător şi continuă jocul până când redevine ultimul. Echipa care termină
prima câştigă jocul.
Copiii sunt dispusi in formatie de cerc, asezat incrucisat, (daca locul permite),
numarati din 5 in 5 (1, 2, 3, 4, 5 ; 1, 2, 3, 4, 5...) in centrul cercului se plaseaza un
copil care sta ghemuit, „ursul". Intre 2 copii din cerc se pune o batista sau un fular
care reprezinta „puiul de urs". Conducatorul jocului striga un numar, de exemplu, 3.
Copiii care poarta numarul 3 alearga in jurul cercului, intr-un singur sens. La un
moment dat, in timpul alergarii, conducatorul jocului fluiera.
Acela care se afla in dreptul „puiului de urs" il ridica si alearga cu el mai
departe. „Ursul" se scoala si alearga dupa el sa-l prinda, avand voie chiar sa traverseze
cercul in toate directiile. cand jucatorul oare aire „puiul de urs" este in pericol sa fie
prins de „urs", oaiuta sa-l dea altui jucator ou numarul 3 care alearga. Daca reuseste
„ursul" continua sa-l urmareasca pe cel oare a primit „puiul". cand cel urmarit este
prins schimba locul si rolul cu „ursul". Jocul reincepe cand se striga un alt numar.
45. PESCARUL
Copiii suit asezati in formatie pe o linie, inapoia unei linii trasate pe sol, cu
spatele la perete. In partea opusa a terenului sta educatoarea, tinind miinile la ochi.
La inceperea jocului, educatoarea comanda rar de doua-trei ori: ,,un, doi, trei
la perete!", apoi se intoarce cu fata la copiii care in timpul comenzii alearga spre
peretele opus. Ei trebuie sa se opreasca imediat ce comanda a incetat. Copilul care
este surprins miscindu-se este penalizat si intors la locul de plecare. Se da o noua
comanda si jocul continua pana cand unul dintre copii reuseste sa atinga peretele.
Acesta devine conducator in locul educatoarei si jocul continua.
49. RANDUNICA
Copiii sunt aşezaţi în cerc, cu faţa spre interior, ţinându-se de mâini. Fiecare
are trasat în jurul lui un cerculeţ. Educatoarea împarte rolurile copiilor. Unul este
“moşul” şi stã în mijlocul cercului, iar restul copiilor poartã nume de animale, ca:
cocoş, vulpe, câine, lup, urs etc. Copiii se învârt şi cântã:
De câte ori unul dintre copii îşi aude numele strigat, vine şi se prinde de
mijlocul moşului. Astfel, acesta este primul, apoi urmeazã cocoşul, vulpea, câinele,
lupul, ursul. La versul “Cântã cocoşule” din ultima strofã, toţi spun: “Alungã-i pe toţi
moşule!”. Dupã aceste cuvinte, toţi aleargã sã ocupe un loc în “cerculeţ”. Cel care
rãmâne fãrã cerculeţ îndeplineşte rolul de “moş” şi jocul se reia.
51.CAII ȘI CĂLĂREȚII
Grupa este împãrţitã în douã echipe, egale ca numãr, una reprezintã “caii”, iar
cealaltã “cãlãreţii”. Ambele echipe formeazã douã cercuri concentrice. Un copil,
“cãlãreţul”, nu are cal.
La comanda de începere a jocului, “cãlãreţii” ţin mâinile pe umerii “cailor”, şi
se învârt în cerc, cântând una sau mai multe strofe din cântecul “Copilul cãlãreţ”
(melodie prelucratã de T. Popovici):
“Cãlare pe bãţ,
Copilul sãrea
Şi calul de hãţ
Mândru şi-l purta
Hop în galop, hop, hop!
Hop în galop, hop, hop, hop!
Aşa el fugea
Mereu se-ntrecea
Cãluţu-şi bãtea
Şi îi tot zicea:
Hi, cãluţ, hi, hi!
Hi, cãluţ, hi, hi!
Copiii stau grupaţi într-un spaţiu limitat printr-un cerc denumit “casa copiilor”.
În direcţia opusã acestui spaţiu se delimiteazã un loc, “bârlogul”, în care se plaseazã
un copil care va fi “ursul”.
Împreunã cu educatoarea, copiii se duc spre “bârlogul” ursului, imitând
culesul florilor şi recitând:
Dupã ultimul vers, “ursul” aleargã sã-i prindã pe copii. Aceştia scapã numai
dacã ajung la “casa copiilor”, înainte de a fi atinşi de “urs”.
Dupã ce au fost prinşi mai mulţi copii, în locul “ursului” trece un alt copil şi
jocul se reia.
Bibliografie:
Epuran Valentina – „Jocuri de mişcare” ,Bucureşti , I.E.F.S. 1973
Zapletal Milos – „Mica enciclopedie a jocurilor” , Bucureşti , Editura Sport –Turism ,
1980
C-tin Cristian Creţu,Constantina Ciucurel , Daniela Petre ,Ana Ivan.- Ghid privind
desfăşurarea activităţilor de educaţie fizică în grădiniţă
www.didactic.ro