Educatia Fizica la Presolari si Metodica Predarii ei

A. Continutul orelor de curs

Curs nr. 1

Problematica cursului
1. Scopul si sarcinile educatiei psihomotrice la copii de varsta prescolara
2. Particularitatile anatomo-fiziologice ale prescolarilor

1. Scopul si sarcinile educatiei psihomotrice la copii de varsta prescolara

Educatia psihomotrica alaturi de celelalte laturi ale educatiei (estetica, morala,

intelectuala) contribuie decisiv l educatia generala a individului. Educatia psihomotrica
reprezinta un tip distinct de activitate ce se realizeaza cu diferite cerinte, principii, norme, in
scopul realizarii unor obiective instructiv - educative bine armonizate.Educatia psihomotrica
imbina armonios instructia cu educatia si se realizeaza in formele de baza ale organizarii ei in
institutii scolare, dar si in afara lor ca activitate independenta.
Pentru a intelege locul si rolul educatiei psihomotrice in cadrul educarii multilaterale a
copilului scolar, trebuie sa tinem seama ca aceasta se realizeaza intr-un proces unitar, complex
in care se imbina armonios toate aspectele fenomenului educativ.
Dezvoltarea intelectuala este in stransa legatura cu dezvoltarea fizica corespunzatoare.
Sanatatea si dezvoltarea normala fiziologica sporesc buna dispozitie, atentia, favorizeaza
capacitatea de asimilare a cunostintelor. Formarea calitatilor, morale si volitionale ale
copilului, educarea perseverentei, a stapanirii de sine, a curajului, depind de dezvoltarea
calittatilor sale fizice, iar formarea tinutei corecte, insurea miscarilor precise,
dezvoltareasimtului ritmului favorizeaza educatia estetica a prescolarilor.
Educatia motrica, indiferent de ciclul de invatamant, vizeaza realizarea urmatoarelor
obiective:
capacitatea motrica de baza;
dezvoltarea fizica;
deprinderi si priceperi motrice;
calitati motrice.

In cadrul procesuluide predarea educatiei psihomotrice in invatamantul prescolar si

scolar se vor avea in vedere urmatoarele obiective cadru mentionate in curriculum prescolar si
scolar:
1. Cunoasterea deprinderilor igienico - sanitare necesare pentru mentinerea starii de
sanatate a copiilor;
2. Formarea si dezvoltarea deprinderilor motrice de baza si aplicativ utilitare;
3. Stimularea calitatilor intelectuale de vointa si afective in vedrea aplicarii
independente a deprinderilor insusite.
In activitatea de educatie psihomotrica, prin actiunile specifice fiecarui nivel de
varsta se urmres atingerea urmatoarelor obiective de referinta:
sa cunoasca si sa aplice reguli de igiena referitoare la igiena echipamentului;
sa cunoasca si sa aplice reguli de igiena a efortului fizic;
sa-si formeze tinuta corporala corecta (in pozitia stand, sezand si in deplasare);
sa perceapa componentele sptio-temporale (ritm, durata, distanta, localizare)
sa se foloseasca de actiunile motrice invatte pentru a exprima sentimente si/sau
comportamente, pentru a raspunde la diferiti stimuli (situatii), la diferite ritmuri;
 sa fie apt sa localizeze deprinderi insusite in diferite contexte;
sa se manifeste in timpul activittii, atitudini de cooperare, spirit de echipa, de
competitie, fairplay.

2. Particularitatile anatomo-fiziologice ale prescolarilor

Cunoasterea particularitatilor anatomo-fiziogice ale copiilor prescolari constituie o

conditie absolut necesara pentru buna desfasurare a activitatilor de educatie psihomotrica in
gradinita de copii.
Pe baza cunoasterii acestor particularitati, educatoarea poate folosi in mod judicios
mijloacele, metodele si procesele verbale ale educatiei psihomotrice.
De la nastere si in decursul intregii vieti, organismul uman este supus modificarilor,
functiile diferitelor organe se perfectioneaza in timp.
Dezvoltarea organismului se produce in doua directii principale:
cresterea in inaltime, greutate, deci in volum si masa a corpului;
dezvoltarea functiilor diferitelor organe si sisteme.

In procesul dezvoltarii organismului, se observa modificari si transformari de la an la

an.
Copilul de 3 ani se deosebeste de copilul de 6 ani nu numai prin forma si proportiile
corporale, ci si prin dorintele, interesele si experienta sa.
Procesul de crestere are loc cu atat mai intens cu cat copilul este mai mic. Pe masura
inaintarii in varsta ritmul de dezvoltare, pe langa faptul ca incetineste mai prezinta si alt aspect,
si anume, este inegal de la o perioada la alta.
Copilul creste si se dezvolta sub influenta educatiei si in stransa dependenta de
conditiile mediului inconjurator, de conditiile de viata pe care le cream (alimentatie, conditiile
din familie si din gradinita, regimul de activitate si de odihna). Conditiile de viata in
permanenta schimbare obliga organismul copilului la adaptare, acomodare fata de acestea.
Intre organism si conditiile sale de viata exista o permanenta uniate si lupta a contrariilor,
lupta care reprezinta insusi sistemul, mobilul procesului de dezvoltare.
In cursul varstei prescolare, dezvoltarea, asa cum am mai spus, nu ramane la acelasi
nivel. Fiecare an aduce modificari esentiale, atat cantitative cat si calitative. Ele justifica si
necesita organizarea diferentiala a vietii si a educatiei prescolarilor de diferite varste.
In trecerea de la o perioada de dezvoltare la alta se observa o faza de tranzitie, in timpul
careia, din punct de vedere morrfologic, copilul prezinta un amestec de caracteristici destul de
greu de definit, dar printre care vom deosebi ca predominante fie pe cele ale prescolarului mic,
fie pe cele ale prescolarului mare.
In descrierea caracteristicilor diferitelor etape de dezvoltare ale copiilor, vom insista
supra sistemelor si aparatelor care ridica probleme speciale, legate de igena si educatia
psihomotrica.
Sistemul nervos indeplinind functii complexe de informare, de control si de coordonare
a functiilor tuturor organelor si sistemelor, realizeaza unitatea din oganism, dar si unitatea
dintre organism si mediul inconjurator.
Dezvoltarea psihica este strans legata de mediul social, de educatie, de activitatea insasi
a copilului.
La prescolarii mici predomina intr-o anumita masura actiunea sistemului nervos
vegetativ, a centrilor subcorticali.
La aceasta varsta predomina procesele de excitatie in raport cu lele de inhibitie ,
procesele de iradiere a excitatiei fata de cele de concentare.
 Asa se explica fptul ca prescolarul mic este in continua miscare, face gesturi
dezordonate, nesigure, oboseste foarte repede atunci cand este obligat sa execute miscari de
acelasi fel sau sa se retina de la o activitate.
Din cauza dezvoltarii incomplete a scoartei cerebrale viata psihica a pescolarului mic
este puternic colorata emotional. Reactiile sale emotive sunt foarte vii si variate, au un caracter
spontan, sunt putin stabile si lipsite de profunzime.
Catre 5 - 6 ani se dezvolta si se perfectioneaza structurile de celule nervoase ale scoartei
cerebrale din punct de vedere anatomic, structural, realizandu-se pe aceasta baza
perfectionarea structurala a creierului; se intensifica rolul coordonator al scoartei cerebrale,
influenta ei asupra centrilor subcorticali, ceea ce face ca reactiile copiilor sa piarda treptat din
spontaneitate si instabilitate.
Aparatul locomotor: sistemul osos al copiilor se caracterizeaza prin ritmul lui intens si
energic de crestere. Oasele copiilor sunt mai puternic vascularizate, ceea ce inlesneste
cresterea lor intensa. Curburile coloanei vertebrale incep sa farmeze din momentul in care
copilul incepe sa mearga, dar acestea nu sunt stabile, datorita insuficientei dezvoltarii a
musculaturii si dispar in pozitia culcat. Ele se fixeaza treptat, o data cu dezvoltarea
musculaturii, cu cresterea continutului de saruri si micsorarea elasticitatii.
Sistemul muscular: la copiii prescolari este slab dezvoltat, indeosebi musculatura
mica. La prescolari, masa musculara predomina in raport cu masa tendoanelor. Pe masura
dezvoltarii masei tendoanelor se inregistreaza o crestere a tonusului muscular, a puterii de
ridicare, a vitezei contractiilor.
Dezvoltarea motricitatii nu are loc uniform, ci se produce si ea in salturi. Cu toate ca
prescolarul isi contracta relativ usor musculatura, executa greu si cu mare consum de energie
miscarile care presupun precizie.
Aparatul respirator: caile respiratorii ale copiilor sunt mai inguste, fosele nazale mai
stramte, plamanii au alveolele mai mici, tesutul conjunctiv este predominant, musculatura
cavitatii toracice, este insuficient dezvoltate.
Pozitia coastelor este inca apropiata de cea orizontala, de aceea, necesitatile de oxigen
ale prescolarilor sunt mai mari, ritmul respirator fiind mai accelerat.
Aparatul caridiovascular: la varsta prescolara cordul pastreaza ritmul de crestere al
organismului. Ritmul batailor cardiace, este instabil din cauza insuficientei dezvoltari a
centrilor nervosi.Frecventa pulsului este de 110 - 100 batai/minut la prescolarii mici si de 100 -
90 batai/minut la prescolarii mari.
Respectarea partiularitatilor de varsta ale copiilor prescolari duce la realizarea optima a
sarcinilor care revin educatiei psihomotrice in gradinita conditionate de alegerea unei tematici
corespunzatoare, de aplicarea celor mai potrivite mijloace si procedee de lucruri cu copiii.

Intrebari recapitulative:
1. Precizati principalele sarcini ale educatiei psihomotrice la prescolari.
2. Care sunt principalele particularitati anatomo-fiziologice la prescolari.
3. Definiti scopul educatiei psihomotrice la prescolari.

Bibliografie selectiva
1. Cirsrea Gheorghe - Teoria si Metodica Educatiei Fizice,
Editura Anda, 2000, Bucuresti
2. Adina Glava - Introducere in Pedagogia Prescolara,
Editura Dacia, 2002, Cluj-Napoca
3. Cristina Pavelce - Psihopedagogie aplicata in activitatile de practica pedagogica,
Editura Gheorghe Alexandru, 2005, Craiova