V[aS_SZ_S

PlANlIlCARFA H0B0l0l0l BF HATFHATlCA prof: vASllF R0XANA

ANUL IV
UNITATEA DE INVATAMANT: SCOALA GENERALA NR: 1, MANGALIA
COMPETENTA GENERALA: Utilizarea ra(ionamentelor logico-matematice
n rezolvarea de probleme
Nr.
Crt
Competente
speciIice
Unitati de
invatare
Continuturi Nr. Ore
TC/CDS
Obs/int
ervalul/
luna
1 4.1.
Identificarea
problemelor
extrase
dintr-un context
sau dintr-o
situatie reala.
Cap I: date si
cerinte

Probleme cotidiene generale:
gospodrie, economii
personale, investitii,
mprumuturi, etc.
Datele problemei, ipotez,
concluzie.
Operatii logice simple: negatia,
conjunctia, disjunctia,
implicatia si echivalenta.
Silogisme simple.
CuantiIicatori logici.
Autoevaluare
9/2



2

2


2
1/1
1/1
1

1.10.
2011-
29. 10
.2011
2 4.2. Elaborarea
de strategii si
planuri
de rezolvare a
problemelor



4.3. Construirea
de rationamente
logico-
matematice
simple n
vederea
rezolvrii
problemelor

Cap II: numarare
si combinatorica











Expresiile ,cel mult si ,cel
putin.
Reducerea la absurd.
Metode euristice, metoda
graIic.
Algoritmi simpli: algoritmul de
descompunere a
numerelor naturale n Iactori
primi, regula de trei simpl.
Probleme de natur ne -
algoritmic (netipice).
Decizia n viata cotidian:
decizii care mi pot schimba
viata.
Evaluare
12/2

2
2

2



2/1

2


1/1
1
29.11.
2010-
17.12.
2011









4.4.
Prezentarea,
argumentarea,
yi
interpretarea
rationamentelor
utilizate
Cap III:
algoritmi si
modele





Elemente simple de teoria
jocurilor.
Probleme ,deschise si probleme
Ir solutii.
Modelul si modelarea n
matematic, exemple simple.
Modelarea prin Iunctii: Iunctii,
proportionalitate si
dependente Iunctionale.
Demonstratia n cazuri simple.
Cteva tipuri si clase de
probleme: probleme de
numrare, combinatoric simpl,
probleme de geometrie
calitativ.
Greseli Irecvente de rationament.
Solutie corect, solutie incorect.
Optimizarea solutiilor.
Evaluare
12/

1

1

1


2/1
1




2/1
1
1
1/1
1
17.12.
2011-
28.04.
2012
4 Recapitulare si
aplicatii
-proiect 2/ 5.05.
2012-
09.06.
2012

Competen(a specific 4.1: Identificarea problemelor extrase dintr-un context sau dintr-o situatie
real
exercitii de citire si analiz a unor materiale scrise;
exercitii de identiIicare a problemelor din diverse contexte;
reIormularea problemelor identiIicate, Iolosirea simbolurilor speciIice;
identiIicarea si separarea ipotezelor de concluzii;
deosebirea datelor relevante de cele irelevante;
proiectul ,proportii si proportionalitate n arhitectur.
Competen(a specific 4.2: aborarea de strategii si planuri de rezolvare a problemelor
Iolosirea diIeritelor Iormule;
exersarea unor metode de rezolvare a problemelor;
exercitii de utilizare a algoritmilor nvtati;
exercitii de identiIicare si analiz a problemelor deschise;
exercitii de Iormulare si rezolvare a unor probleme ne-tipice;
Iamiliarizarea cu notiunea de Iunctie si dependent Iunctional;
rezolvarea unor probleme legate de proportionalitate;
activitate de proiect ,Probleme si algoritmi.
Competen(a specific 4.3: onstruirea de rationamente logico-matematice simple n vederea
rezolvrii problemelor
exersarea operatiilor logice simple;
utilizarea simbolurilor speciIice elementelor de logic matematic;
Iamiliarizarea cu silogismele simple si cu deductia logic;
deosebirea sensului expresiei ,cel mult de ,cel putin;
exercitii simple pentru cunoasterea metodei reducerii la absurd.
Competen(a specific 4.4: !re:entarea, argumentarea i interpretarea rationamentelor
utilizate
exercitii de utilizare a demonstratiilor matematice, n cazuri simple;
analiza unor probleme alese din diIerite clase de probleme : combinatoric, probleme de
numrare, probleme de geometrie calitativ;
rezolvarea unor probleme tipice alese;
analiza demersului de rezolvare;
exercitii de prezentare a demersului;
exercitii de argumentare si sustinere a demersului de rezolvare si a rationamentului
utilizat;
activitate de proiect ,Jocuri si strategii.
Se sugereaz ca activittile de nvtare s Iie structurate pe urmtoarele patru nivele/ etape:
WIamiliarizarea cu sarcina de lucru;
Wstructurarea sarcinii de lucru;
WreIlectia asupra modalittilor de abordare si rezolvare a sarcinii de lucru / exersarea;
WaproIundarea.
n prima etap proIesorul propune sarcina de lucru n Iata ntregii clase. Acest lucru presupune
asigurarea unei etape de famiiari:are a elevilor cu contextul de prezentare, cu datele si cerintele
problemei.
Pe parcursul acestei etape, proIesorul va introduce notiunile noi, clariIic deIinitii/ notiuni, repet
notiunile deja nvtate si leag problema de experientele anterioare ale elevilor. Este esential ca,
n timp ce elevii se lmuresc cu privire la ceea ce au de Icut, proIesorul s Iie atent la ceea ce
spune pentru a nu spune prea mult ceea ce ar reduce sarcina elevilor la o simpl rutin.
n cadrul etapei a doua, structurarea sarcinii de ucru, elevii vor lucra individual, n perechi, n
grupuri mici sau, cteodat, toti mpreun, pentru a rezolva problema. Important este ca
activitatea de nvtare s permit rezolvarea sarcinilor de lucru n ritmuri diIerite. n timp ce
lucreaz, ei adun date, mprtsesc idei, Iac presupuneri si dezvolt strategii de rezolvare a
problemei. Rolul proIesorului n aceast etap este de a observa perIormanta Iiecruia si de a
ncuraja concentrarea pe rezolvarea sarcinii. ProIesorul ajut elevii s persevereze n activitatea
pe care o desIsoar, oIer sprijin elevilor s-si clariIice si s rezolve problema.
Etapa de refectie ncepe atunci cnd majoritatea elevilor (de dorit este ca toti elevii) au adunat
destule date sau au progresat suIicient de mult n rezolvarea problemei. n aceast etap, elevii
discut despre solutia problemei si despre strategiile de colectare a datelor, organizare a datelor
si de identiIicare a solutiei. Pe parcursul discutiei, proIesorul ajut elevii s nteleag ,partea
matematic a problemei. Desi discutiile din aceast etap a lectiei sunt conduse de proIesor,
elevii joac un rol Ioarte important. Ideal este ca ei s-si expun opiniile, s si adreseze unii
altora ntrebri, s oIere alternative si/ sau argumente, s raIineze strategiile, s Iac legturi ntre
strategia abordat si modalittile de rezolvare a unor probleme deja solutionate. Ca rezultat al
discutiei, elevii vor dobndi deprinderi de a utiliza ideile si tehnicile care au rezultat prin
rezolvarea problemei. Elevii vor exersa deprinderile dobndite si vor utiliza ideile si tehnicile
nsusite n rezolvarea unor noi sarcini de lucru oIerite de ctre proIesor.
n cadrul etapei de aprofundare elevii vor aplica achizitiile noi n alte contexte (contexte
simulate sau autentice).
IdentiIicarea problemelor si Iormularea acestora cad n sarcina elevului. Se propune s se
Ioloseasc un numr ct mai redus de probleme ,gata Iormulate. Asemenea texte de problem
pot ns ilustra diIerite situatii tipice, pot servi ca puncte de plecare pentru dezvoltri ulterioare,
sau pot Ii utilizate n partea reIeritoare la rationamentul logico-matematic.
28
ReIormularea problemelor, traducerea lor n limbaj natural, mai cu seam n cazul n care
Iormularea original nu i-a apartinut elevului, vor Ii activitti importante de nvtare. Se propune
s se acorde atentie si reIormulrii unui text natural n text matematic.
Demersul continu prin cutarea unor strategii de rezolvare, de la cele mai rudimentare cum ar Ii
euristica, la strategii mai complexe. Sunt amintiti si algoritmii, ca exemple de strategii de
rezolvare, dar cu aplicabilitate limitat. Exemplele concrete, ca de pild descompunerea n
Iactori primi, vor Ii alese dintre cele mai cunoscute din matematica scolar.
Activittile cele mai Irecvent Iolosite vor Ii exercitiile. Se propune un numr ct mai mare de
exercitii, dar si ct mai semniIicative pentru elev. Ele trebuie s Iie desprinse din probleme reale
si corelate cu acestea. Ele trebuie s Iie de un nivel rezonabil de complexitate. O parte din
exercitii vor avea rol de model, de prototip.
Ca resurs de nvtare, att n prelucrarea continutului, ct si n evaluare, se va Iolosi experienta
de viat individual a elevilor. n timpul activittilor de nvtare se va realiza portoIoliul
elevului. Acesta se va Iolosi n evaluarea de modul, ca pies de baz.
Din cauza complexittii si diIiculttii relative ale modulului, propunem organizarea activittilor
pe grupuri de elevi, munca n cooperare si Iolosirea proiectelor. Proiectele trebuie s corespund
asteptrilor elevilor, s Iie relevante si nu Ioarte complicate de realizat.
Proiectele dezvoltate de cursanti vor Ii produse si n scopul evalurii. Continutul concret al
acestor proiecte, precum si anvergura lor sunt stabilite de proIesorul de la clas.
Elevul va cuta mijloacele pentru realizarea scopului, va Iace ncercri de realizare a produsului
si va urmri veriIicarea practic a celor realizate. n acest scop, elevul va identiIica notiuni,
metode si relatii legate de subiectul propus, va culege date din surse variate. Este Ioarte
important ca elevul s repereze diIicultatea pe care decide s o corecteze prin realizarea unui
anumit produs n cadrul proiectului.
Prin analogie cu situatii studiate deja, elevul va putea anticipa tinte noi si va putea cuta
metodele cele mai bune pentru atingerea acestora. AstIel, va culege date, le va nregistra, le va
compara, le va prelucra si reprezenta, va eIectua calcule pentru a obtine rezultate partiale si si va
construi propria ntelegere a conceptelor.
Se recomand ca tema proiectelor s Iie aleas de comun acord cu elevii. n cele ce urmeaz
sunt prezentate cteva propuneri de teme de proiect:
Proiectul ,1ocuri yi strategii"
Elevii vor realiza un studiu comparativ al unor jocuri cunoscute de ei. Se vor studia si prezenta
descrierea si regulile, precum si Iaptul dac este vorba de un joc de noroc, sau de un joc
strategic. Se vor prezenta si compara diIeritele strategii de cstig.
Proiectul , Probleme yi algoritmi"
Elevii vor realiza o mini-culegere de probleme care au algoritm de rezolvare. Problemele vor Ii
selectate dintre cele prezentate n cadrul modulului, ct si din aIara temelor dezbtute. Se
recomand s se aleag probleme de complexitate mic si care sunt relevante pentru interesul
elevilor.
Proiectul , Proporjii yi proporjionalitate n arhitectur"
Elevii vor Iace investigatii n ceea ce priveste constructiile si arhitectura, din punct de vedere
matematic. Vor Ii ndrumati s eIectueze msurtori pe reproduceri si IotograIii, s descopere
existenta unor proportii si reguli. Acestea vor Ii identiIicate si redate ntr-un cadru adecvat,
propus de ctre proIesor.
EVALUAREA
Evaluarea curent
Evaluarea curent se va axa pe competentele speciIice dominante ale unei unitti.
Propunem Iolosirea unor metode diverse de evaluare, ct mai atractive si motivante pentru elevi.
Evaluarea trebuie nteleas ca un Iactor al progresului personal. InIormatiile relevante privind
evaluarea curent (si de modul) trebuie comunicate elevilor. n timpul evalurii continue, va
trebui s avem inIormatii nu doar privind cunostintele sau deprinderile elevilor. Vom ncerca s
ne Iacem o imagine privind atitudinile si comportamentele maniIestate, de exemplu n
comunicarea cu ceilalti, participarea la activitti n cooperare, interesul, motivatia, etc.
Ghidul elevului va contine teste de evaluare, de nceput, de etap si Iinale, dar proIesorul va
elabora si propriile teste sau instrumente de evaluare.
Evaluarea de modul
Evaluarea elevilor la sIrsitul acestui modul va trebui s surprind dac s-au Iormat si dezvoltat,
si n ce msur,
Wcapacitatea de identiIicare si selectare a problemelor;
Wcapacitatea de a analiza situatii reale de problem;
Wcapacitatea de a cuta strategii si planuri de rezolvare;
Wcapacitatea de a argumenta si demonstra, n cazuri simple.
De asemenea, este relevant dac se cunosc corect si se aplic n rationament elementele de
logic-matematic. Se va veriIica n ce msur sunt nsusite etapele unei demonstratii si cum se
aplic demonstratia n cazuri simple. Se vor evalua cunostintele de baz introduse prin acest
modul, dar n context aplicativ, n situatii noi. Un asemenea exemplu este regula de trei simpl.
Folosirea portoIoliului elevilor ca instrument de evaluare este obligatorie. Evaluarea Iinal se va
realiza n baza unor sarcini de lucru gradate. Evaluarea la acest modul presupune prob oral cu
ponderea de 60 si prob practic, cu ponderea de 40.