CUPRINS :

Capitolul I .
INTRODUCERE
I . 1 . Motivarea alegerii temei ;
I . 2 . Obietivele lurarii ;
I . ! . Creativitatea pri" re#olvarea $e probleme %i e&eritii
' obietiv ma(or al )"vatam*"tului primar .
Capitolul II .
METODO+O,I- RE.O+/0RII
PRO1+EME+OR DE -RITMETIC0
II . 1 . Notiu"ea $e 22problema3 ;
II . 2 . Cla%i4iarea problemelor ;

Capitolul III .
METODE DE RE.O+/-RE
- PRO1+EME+OR DE -RITMETIC0
III . 1 . Meto$e ge"erale ;
III . 2 . Meto$e partiulare .
Capitolul I/ .
-CTI/IT-TE METODIC0 %I DE CERCET-RE
I/ . 1 . Proiet $e eretare ;
I/ . 2 . Proiete $e letie .
Capitolul / .
CONC+U.II
/ . 1 . Co"lu#ii .
1I1+IO,R-5IE
Capitolul I . INTRODUCERE
I . 1 . MOTI/-6I- -+E,ERII TEMEI
Expunere de motive :
Am ales aceasta tema deoarece poate fi abordata din diverse unghiuri.
Sintagma ,, rezolvare de probleme" se refera separat si / sau unitar
la :
- capacitati sociale ;
- gndirea ca proces de rezolvare de probleme ;
- tip superior de nvatare ;
- nivel de performanta ;
- metoda ;
- algoritm ;
- strategie ;
- unitate de nvatare distincta sau subordonata;
- tratare interdisciplinara intradisciplinara .
!u alte cuvinte n lucrare am dorit sa dovedesc ca rezolvarea de
probleme este un scop pentru sine si niciodata ales ca mijloc pentru
altceva , scop n functie de care ne dorim si alte lucruri . ( Aristotel)
"n alt motiv pentru care am ales tema este natura omului # singura
fiinta
nzestrata cu ratiune $udecata gndire limba$ . Acestea pot si trebuie
dezvoltate prin cunoasterea adevarului adica prin matematica .
,,Cunoasterea ncepe cu probleme si sfrseste ( n masura n care ea
se sfrseste vreodata) cu probleme" K .R . opper
% . &entru a enunta propozitia : Acest mar este rosu'era necesara o
cunoastere prin simturi a lucrului din realitatea exterioara .
( . &entru a enunta propozitia : )oate numerele pare se divid cu ('
era necesara o cunoastere a unor adevaruri matematice .
&rima forma de cunoastere se numeste cunoasterea lucrurilor sau
cunoastere a posteriori , adica derivata din experienta * cunoastere
intuitiva+ . Sursa ei este experienta iar propozitiile sau $udecatile prin care o
exprimam nu sunt necesare.
A doua forma de cunoastere se numeste cunoasterea adevarului sau
cunoastere a priori , adica nederivata din experienta . Sursa ei o constituie
ratiunea si $udecatile iar propozitiile prin care o exprimam sunt necesare
* adevaruri intrinsec evidente + . E un adevar matematic care nu are nicio
legatura cu experienta ; mai mult proprietatea afirmata depre numerele pare
este necesara ntruct numerele pare nu pot fi dect divizibile cu ( .
I . 2 . O1IECTI/E+E +UCR0RII
,i # am propus prin aceasta lucrare :
sa demonstrez ca indiferent de domeniu rezolvarea creativa de
probleme trebuie sa fie atributul ce caracterireaza omul n orice
ipostaza s#ar afla : scoala familie mediu societate ;
sa argumentez si sa dovedesc ca matematica este cmpul deschis al
cunoasterii stiintifice unde brainstormin! " ul *sintagma traducerii
directe furtuna n creier' sau asaltul de idei'+ se poate duela cu
al!oritmizarea spre a iesi nvingatori elevii ;

sa ofer un studiu de caz si un experiment pedagogic pentru o
problema controversata : modul de instruire si transferul nvatarii
orizontal pe grupe valorice de nivel # materii * omogene n functie
de aptitudinea speciala matematica + ;

sa verific * empiric + o ipoteza ntemeiata pe studii teoretice privind
#ntroducerea or!anizatorului co!nitiv , ca metoda optima folosita
pentru a ma$imaliza performantele elevului la acest test si la acest
obiect " matematica ( pe termen lun! )%

sa promovez ideea ca prin matematica se dezolta gndirea si
operatiile ei creativitatea taria de caracter sentimentele si
atitudinile pozitive spiritul de competitie intelectuala .
I . ! . RE.O+/-RE- DE PRO1+EME
'obietiv ma(or al )"vatam*"tului primar
U" imperativ 7
-nca din primii ani copilul ncearca sa#si rezolve singur situatiile de
viata' cu care se ntlneste . El descopera *si+ pune ntrebari creeaza
probleme' si ncearca sa#si rezolve problemele' .
A actiona a gresi a ezita a clasifica a alege a evalua efectele a
cauta modalitati atunci cnd intra n impas iata situatiile n care este * si
trebuie pus + un copil spre a#l pregati pentru viata .
A$uns la scoala copilul trebuie sa intuiasca sa descopere sa
cunoasca situatiile n care cunostintele lui dobndite la ora de matematica se
pot aplica si el trebuie sa se convinga treptat ca posibilitatile de a rezolva o
problema de viata sunt mult mai mari daca gndeste problema n termeni
matematici .
&entru micul elev situatiile de viata prind sens matematic iar lectiile
de matematica capata sens n activitatile de cunoastere a lumii .
)ocmai de aceea noile conceptii pedagogice privind studiul
matematicii n scoala primara sunt axate pe o optica constructivista :
- 4ae matematia )"%eam"a a re#olva probleme 7
si nu ntmplator dintre cele %( standarde curriculare de
performanta vizate la sfrsitul ciclului primar nu mai putin de cinci se
refera la rezolvarea problemelor si la modalitati de rezolvare a lor .
.ar ce nseamna a rezolva o problema' / -nseamna a gasi o iesire
dintr#o dificultate a gasi o cale de a ocoli un obstacol a atinge un obiectiv
care nu este direct accesibil .
A gasi solutia unei probleme este o performanta specifica inteligentei
iar inteligenta este apana$ul speciei umane se poate spune ca dintre toate
ndeletnicirile omenesti cea de rezolvare a problemelor este cea mai
caracteristica .
Spre deosebire de exercitiu n care ma$oritatea elevilor aplica un set
de reguli de rutina pentru a a$unge la un raspuns pentru a rezolva o
problema faci pauza si ... reflectezi pentru gasirea versiunii matematice a
problemei .
.e o importanta deosebita devine acum transformarea *punerea+ n
exercitiu a versiunii matematice ca rezultat al constientizarii operatiilor
matematice necesare . -ntelegerea * sesizarea intuirea relevarea ... +
situatiilor aditive situatiilor subatractive situatiilor multiplicative
situatiilor de mpartire devine esntiala pentru reusita acestei transformari .
0ar dupa transformare cunoscnd cele patru operatii si proprietatile lor nu
mai este o problema att la propriu ct la figurat ca sa obtinem solutia .
Asa cum relevam n schema de rezolvare a unei probleme obstacolul
cognitiv dificultatea sau situatia contradictorie ce apare din punct de vedere
teoretic sau practic n situatia initiala poate fi depasit*a+ numai printr#o
atribuire de sens *matematic+.
1amne astfel de maxima actual 232o%4(4f itate ndemnul de acum
mai bine (555 de ani facut de lutar& '
,,Capul copilului nu este un vas pe care sa"l umpli , ci o faclie pe care s"o
aprinzi , astfel nct , mai trziu sa lumineze cu lumina proprie ."
u"oa%tere )"telegere apliare
1ecunoaste n acelasi -l recunoaste sub o forma 6oloseste n alt
contest diferita context
,,Acolo unde unii doar privesc , eu vad . Acolo unde unii doar vad , eu
ntele!" ar trebui sa fie dictonul cu care sa se mndreasca fiecare dintre
elevii nostri .
Sa vrea sa vada *operatia necesara + sa poata sa o vada si n sfrsit sa stie
sa o vada sunt etape n constientizarea matematicii ciclului primar .
)rebuie sa#i dam ocazia copilului sa matematizeze' nainte de a
aritmetiza'. ,atematizarea implica un model al realului aritmetica
presupune formalizarea .
!are poate fi sensul nvatarii matematicii pentru elevi care au
memorat perfect tabla adunarii tabla nmultirii si ei nu sesizeaza pentru
versiunea matematica a unei probleme daca si / sau cnd este nevoie de o
anumita operatie /
!e#ar trebui sa citim n ochii unei nvatatoare ai carei elevi raspund n
cor %7minute' la ntrebarea din problema:
&entru a fierbe un ou apa trebuie sa clocoteasca 3 minute .
!te minute trebuie sa clocoteasca apa pentru a fierbe 8 oua /'
Satisfactia ca toti elevii cunosc pe dinafara'# atentie la sensul
ghilimelelor # tabla nmultirii sau $ena ca niciunul dintre ei nu a nteles
sensul operatiei de nmultire /
)estarea nivelului de constientizare a situatiilor de adunare * aditive +
se va face periodic prin rezolvarea n clasa a urmatoarelor probleme :
%. Ana are %2 creioane colorate ( stilouri si 8 creioane negre .!te
creioane are Ana /
(. !asa familiei 0onescu are 7 metri naltime . !hiar n vrful ei domnul
0onescu a montat o antena de 3 metri naltime . !e naltime are acum
casa/
3. Andrei se afla pe a 37#a treapta a unei scari . El coboara 9 trepte apoi
mai coboara %2 . !te trepte a cobort Andrei /
4. :igel masoara %(5 centimetri iar ;ictor are cu %5 <ilograme mai
mult dect :igel . a+!ine#i mai greu /b+!ine#i mai nalt/
2. Esti soferul unui autobuz . &leci de la capat cu 2 calatori . =a prima
statie mai urca 4 calatori la a doua statie mai urca 2 la a treia statie mai
urca 4 . !e vrsta are soferul/
;oi prezenta cteva probleme din folclorul matematic' ce pot fi
utilizate ca elemente de verificare a nivelului de constientizare a
situatiilor multiplicative :
%. -ntr#o punga sunt %2 nuci de 2 ori mai putine dect n a doua punga .
!te nuci sunt n a doua punga/
(. )rei frati gemeni au mplinit astazi 7 ani . !ti ani au trecut de cnd s#
au nascut cei trei frati /
3. "n turist parcurge 4 <ilometri ntr#o ora . -n ct timp 3 turisti
mergnd cu aceeasi viteza parcurg (4 <ilometri /
4. &entru plata a %9 timbre cu 3(55 lei bucata din greseala
vnzatoarea i solicita lui ;irgil %7x 3(55 >29855 lei . ;irgil plateste
dar vnzatoarea si da seama ca a gresit calculeaza %9x3(55>24455
lei face diferenta 29855 # 24455 si i restituie lui ;irgil banii ncasati
din greseala . Exista o cale mult mai simpla de calcul a sumei de bani
ce trebuie restituita lui ;irgil /
1aspunsurile elevilor la probleme de tipul urmator alcatuiesc un bun
indicator al nivelului de ntelegere al situatiilor de scadere :
%. ,ihaela a cumparat ? banane . Ea i#a dat 4 banane surorii sale . !te
banane i#au ramas/
(. -n clasa a doua sunt 7 baieti toti $oaca fotbal . !ti baieti lipsesc
pentru a forma o echipa de fotbal * de %% $ucatori + /
3. -naintea ultimei ncercari !ostel avea 27 de puncte . Acum are 4? .
!te puncte a pierdut la ultima ncercare /
4. Anul trecut !orina avea (9 <ilograme iar anul acesta are 35 . !te
<ilograme a cstigat n greutate n ultimul an !orina /
2. !ostel are naltimea de %(% centimetri iar .avid %49 centimetri .
!are este diferenta de naltime dintre cei doi copii /
)entatia elevilor de a face o mpartire atunci cnd numerele sunt
compatibile va fi temperata de nvatatoare cu problemecapcana'de
tipul :
%. .e acasa si pna la scoala n care nvata Sandu sunt (95 metri . .aca
alearga Sandu a$unge de 3 ori mai repede dect daca merge normal . !e
distanta parcurge Sandu atunci cnd se duce la scoala /
(. -ntr#o punga sunt (5 de caise de 4 ori mai multe dect n prima
punga . !te caise sunt n prima punga /
3. .aca 3 litri de apa au temperatura d 85 grade !elsius ce
temperatura are un singur litru de apa /
4. !alculati a saptea parte din produsele : 3x9 ; 7x9 ; 9x9 ; %x9 ; 5x9 .
,,Aritmetica " avertiza acum doua sute de ani (&eor!&e Asac&i " trebuie sa
se nvete ca un mijloc de deprindere a inteli!entei , iar nu n c&ip mecanic
sau ca un lucru numai de tinut minte ."
-"ali#a problemelor
!ineva spunea cu multa poezie :
,,#ntrarea n cetatea cunoasterii se face pe podul matematicii."
&rin acest pod # o alta metafora care apropie matematica de comunicare # se
ntelege o limba si ea construita pentru ntelegere .
.ar ce facem cnd vrem sa stapnim o limba straina / -nvatam
cuvintele dar si gramatica echivalentul regulilor n matematica si apoi ne
perfectionam citind lectura ceea ce n matematica nseamna rezolvarea de
probleme .
1ezolvarea de probleme trebuie privita ca o poetica a matematicii .
.ar pna la urma ce este o problema /
"n raspuns satisfacator ar fi cel dat de aul )raisse : *rice situatie n
care raspunsul nu poate fi dat imediat constituie o problema."
Altfel spus o problema este o situatie noua necunoscuta n fata
careia ma aflu si pe care trebuie sa o rezolv sa iau o decizie sa gasesc o
solutie .
,, A rezolva o problema " spune (eor!e ol+a " nseamna a !asi o
iesire dintr"o dificultate a !asi o cale de a ocoli un obstacol , a atin!e un
obiectiv care nu este direct accesibil ."
,,A !asi solutia unei probleme este o performanta apecifica
inteli!entei , iar inteli!enta este apanajul specific speciei umane"
completeaza ,.,ames .
.ar oare pentru a rezolva o problema este suficienta doar inteligenta /
# &entru a rezolva un exercitiu unii aplica un set de reguli de rutina spre a
a$unge la raspuns.
# &entru a rezolva o problema reflectezi ti aduci aminte o problema
similara pasesti pe urma' lasata n minte sau inventezi pasi pe care nu i#ai
mai facut pna la abordarea acestei probleme .
Avertizeaza nsa :eorge &o@a : A rezolva o problema imitnd
metoda folosita n rezolvarea unei probleme poate fi o treaba usoara ,
daca problemele sunt asemanatoare, mai !rea sau imposibila , daca
asemanarea nu este prea mare ."
Aevoia din partea rezolvitorului de a crea metode este ceea ce
deosebeste un exercitiu de o problema. &e masura ce si nsuseste modalitati
de rezolvare generale si unitare pentru rezolvitor unele probleme devin
simple exercitii .
&entru un elev din ciclul primar !um putem mparti ?8 de creioane
la (4 de copii' poate fi o problema dar pentru un elev de gimnaziu este un
exercitiu de rutina : !t este ?8:(4/' exersarea este un a$utor pretios n
nvatarea matematicii . Exercitiile ne a$uta sa retinem concepte proprietati
procedee care se pot aplica n rezolvarea problemelor .
1ezolvarea de probleme este o actiune continua n ciclul primar si nu
numai . Ea ncepe nca din primele ore de matematica si se finalizeaza n
clasa a0;a prin rezolvarea de probleme utiliznd metoda figurativa cu
probleme care necesita mai mult de trei operatii .
-nvatatorul care vrea sa imprime elevilor sai o atitudine corecta n abordarea
problemelor trebuie sa#si fi nsusit el nsusi o astfel de atitudine .
!e spune problema / !e este dat si ce trebuie aflat / Ai determinat
datele cunoscute/ Sunt suficiente sunt redundante / Se poate gasi vreo
legatura ntre problema noastra si o problema care se rezolva mai simplu /
Sau care se rezolva direct / Acestea sunt ntrebarile care trebuie puse mai
nti de nvatatoare apoi de elev siesi .
.e cte ori elevul se opreste din rezolvarea problemei recomanda
acelasi :eorge &ol@a:
,,-ste o prostie sa raspundem la o ntrebare pe care nu o ntele!em .
-ste neplacut sa lucram n vederea unui scop pe care nu ni"l dorim .
Astfel de lucruri prostesti se ntmpla adesea n scoala si n afara ei , dar
nvatatorul trebuie sa se straduiasca pentru a prentmpina producerea lor
n clasa."
-nvatatorul are n fata o sarcina dubla cu laturi n parte contradictorii .
El trebuie sa puna pe elev deopotriva n situatiile :
# de a nvata matematica
# de a face matematica .
.e aceea prima si cea mai importanta ndatorire a nvatatorului n
predarea matematicii este de acorda atentia cuvenita metodologiei de
rezolvare a problemelor mai clar sa asigure experienta de gndire n toate
genurile de matematica' .
.irectia principala pe care o urmareste orice bun nvatator este aceea
prin care transforma rezolvarea anumitor *tipuri de + probleme n cele din
urma n simple exercitii asigurnd n final elevilor o cunoastere perfecta si
sigura a unor procedee de lucru .
-nvatatorul trebuie sa rezolve el nsusi foarte multe probleme . .ar
acest lucru nu se poate face numai din obligatie profesionala . Adevaratul
dascal are el nsusi placerea de a rezolva problema de a se entuziasma
pentru cele frumoase' de a le pastra n atentie si semnala altora .
!ontinua :. &ol@a : ,,A sti sa rezolvi problema este o ndemnare
practica " o deprindere " cum este notul , sc&iul sau cntatul la pian %
care se poate nvata numai prin imitare si e$ercitiu . .aca vreti sa"i
nvatati pe copii notul , trebuie sa"i ba!ati n apa , iar daca vreti sa"i
nvatata sa rezolve probleme , trebuie sa"i puneti sa rezolve probleme."
.e asemenea nvatatorul poate nlocui recomandarea ,, rezolva ct
mai multe probleme" cu recomandarea ,,nvata ct mai mult din
rezolvarea fiecarei probleme" /
-n fapt bunul nvatator nu#i nvata' matematica pe elevii sai ci i
provoaca prin probleme propuse spre rezolvare sa gndeasca matematic
punndu#i frecvent n situatia de a matematiza' aspecte reale din viata .
&entru atingerea obiectivului # cadru .ezvoltarea capacitatii de
explorare / nvatare si rezolvare de probleme' prevazut n programa scolara
pentru finele clasei a0;a trebuie dezvoltate la copil urmatoarele capacitati '
# capacitatea de a ntelege semnificatia valorii numerice datele
problemei si a relatiilor ce se dau ntre elemente cunoscute ;
# capacitatea de a ntelege conditia problemei relatia ascunsa
dintre datele problemei si necunoscuta *orice rationament va fi
ndrumat pe calea ntmpinarii necunoscutei+ ;
# capacitatea cuprinderii n raza gndirii nu doar a unor
fragmente succesive pe care sa le puna cap la cap ci a
ntregului rationament de rezolvare a problemei.
Analiza problemelor este un capitol util pentru nvatatorul care vrea sa faca
schimbari n predare si anume n trecerea de la ipostaza de transmitator de
informatii la cea de organizator al unor activitati variate de nvatare pentru
toti copiii n functie de nivelul si ritmul propiu de nvatare al fiecaruia .
1a#ele p%i8ope$agogie %i meto$ologie ale re#olvarii problemelor
(ndirea ca proces de rezolvare a problemelor
A gndi nseamna a raspunde la diferite ntrebari a opera cu notiunile
principiile si legile dar mai ale% a re#olva probleme . &roblema este
domeniul predilect al al probarii si afirmarii gndirii . -n sens general
problema se defineste ca ob%taol $e or$i" i"4ormatio"al ' og"itiv pe
care gndirea l ntlneste pe traiectoria sa de la o %ituatie i"itiala *A+ catre
%ituatia 4i"ala *B+.
-n plan subiectiv acest obstacol se constientizeaza si se traieste n forma
unei tensiuni a unei disonante cu att mai puternice cu ct disponibilitatile
imediate de rezolvare sunt mai reduse . -n definirea si evaluarea unei
probleme trebuie sa tinem seama att de latura obiectiva * cum este
formulata si structurata sarcina + ct si de cea subiectiva * gradul de
pregatire interna anterioara a subiectului n raport cu tipul dat de sarcini + .
&entru ca o situatie considerata problema n plan obiectiv sa devina o
problema si din punct de vedere psihologic este necesar ca subiectul sa nu
dispuna imediat de solutie ci sa fie nevoit sa desfasoare o activitate
intelectuala speciala prin ncercari si erori pentru aflarea rezultatului . C
problema poate fi considerata cu att mai dificila si mai complexa cu ct
subiectul trebuie sa efectueze un numar mai mare de explorari de ncercari si
de operatii pentru gasirea rezultatului si invers .
.upa gradul de structurare a modalitatii de abordare # rezolvare
problemele au fost mpartite n doua mari clase :
a+ probleme bine definite ;
b+ probleme slab definite .
Bine definite sunt considerate problemele a caror rezolvare poate fi fixata
ntr#o schema operationala de tip algoritmic * probleme de matematica +.
Slab definite sunt problemele a caror rezolvare nu se preteaza la
algoritmizare * ex. Docul de sah elaborarea unei inventii crearea unei opere
literare + .
1ezolvarea oricarei probleme autentice are un caracter procesual
etapizat. Crientativ desprindem urmatoarele etape sau faze mai importante :
a+ perceperea problemei care poate fi corecta sau alterata
completa sau lacunara aceasta conditionnd orientarea procesului
rezolutiv ntr#o directie corecta sau ntr#una gresita ;
b+ formarea reprezentarii sau modelului intern care devine
premisa pentru organizarea si desfasurarea operatiilor rezolutive ;
c+ reformularea problemei 2 pentru aducerea ei ntr#o forma mai
inteligibila si mai coerenta ; aceasta permite identificarea
tipologica si faciliteaza alegerea metodei de rezolvare ;
d+ ale!erea si aplicarea metodei ,metoda care poate fi algoritmica
sau euristica ; problema este supusa efectiv transformarilor n
vederea gasirii solutiei ;
e+ verificarea rezultatului ' daca este corect procesul se stopeaza
daca se dovedeste eronat se trece la descoperirea erorilor sau la
alegerea altei metode de rezolvare .
PRO,R-M- DE M-TEM-TIC0:
O1IECTI/E C-DRU
2.De#voltarea apaitatilor $e e&plorare 9i"ve%tigare %i re#olvare
$e probleme
!.5ormarea %i $e#voltarea apaitatii $e a omu"ia utili#*"$
limba(ul matmati
-.Obietive $e re4eri"ta %i e&emple $e ativitati $e )"vatare
Cla%a I :
2.:. sa rezolve probleme care presupun o singura operatie dintre cele
nvatate
' exercitii de analiza a partilor componente ale unei probleme ;
' exercitii de adaugare sau extragere de elemente dintr#o multime
de obiecte si exprimarea operatiei verbal si n scris ; verificarea prin
numarare ;
' rezolvarea de probleme cu obiecte sau desene si verificarea prin
numarare ;
' rezolvarea de probleme de tipul aEb>x a # b >x n care ab sunt
numere date;
2.;. sa formuleze oral exercitii si probleme cu numere de la 5 la 35
' exercitii de transformare a problemelor pastrnd numerele
neschimbate ;
' schimbarea numerelor ntr#o problema data cu pastrarea
tematicii ;
' exercitii de schimbare a componentelor unei probleme fara ca
tipul de problema sa se schimbe ;
' formularea de probleme cu spri$in concret n obiecte sau
desene ;
' formularea de probleme pornind de la o tema data ;
' formularea de probleme pornind de la numere date ;
!.1. sa verbalizeze modalitatile de calcul folosite n rezolvarea unor
probleme practice si de calcul
' exprimarea n cuvinte proprii a modului de lucru folosit n
rezolvarea unor sarcini care solicita operarea cu obiecte desene sau
numere ;
' exercitii de utilizare adecvata a limba$ului matematic n situatii
cotidiene ;
' exercitii de descriere a procedeelor utilizate pentru masurarea si
compararea obiectelor .
Co"ti"uturile )"vatarii :
&robleme care se rezolva cu operatiile cunoscute *o operatie
sau mai mult de o operatie *).
Cla%a aIIa :
2.:. sa rezolve probleme care presupun o singura operatie dintre cele
nvatate
' rezolvarea de probleme cu obiecte sau cu desene simple:puncte
cerculete linii etc.;
' rezolvarea de probleme cu date numerice ;
' recunoasterea situatiilor concrete sau a expresiilor care cer
efectuarea unor adunari sau scaderi *au fost si au mai venit' s#au
pierdut'+;
' corelarea expresiilor folosite n situatii concrete cu operatiile
aritmetice nvatate ;
< sa rezolve probleme care presupun cel putin doua operatii de
adunare sau scadere
2.;. sa formuleze oral si n scris exercitii si probleme cu numere
care se rezolva printr#o singura operatie
' formularea de probleme utiliznd tehnici variate :cu spri$in
concret n obiecte ; pornind de la o tema data ; pornind de la numere
date ; fara spri$in;
' exercitii de formulare a ntrebarilor posibile pentru enunturi date
n forme variate ;
!.1. sa exprime oral n cuvinte proprii etape ale rezolvarii unor
probleme
# citirea enuntului unei probleme redarea libera cu voce tare a
enuntului ;
# utilizarea unor scheme simple pentru a figura pe scurt datele si
pasii de rezolvare ai unei probleme ;
Co"ti"uturile )"vatarii
&robleme care se rezolva printr#o operatie *Problemecare se
rezolva prin cel putin doua operatii .
Cla%a aIIIa
2.=. sa foloseasca simboluri pentru a pune n evidenta numere
necunoscute n rezolvarea de probleme
# re#olvarea de exercitii variate care solicita aflarea unui numar
necunoscut notat n diverse moduri ;
# re#olvarea ecuatiilor : n plan mental : rezolvarea unei
probleme de tipul:
,#am gndit la un numar l#am adunat cu 3 si am obtinut 2.=a ce
numar m#am gndit/' ; n plan simbolic : descrierea unei secvente de
tipul : 3E/ >2 ;
# codificarea unei ntrebari de tipul : 3 plus ct este egal cu 2 /'
Aflarea numarului necunoscut se face prin ncercare nlocuire
si verificare .)reptat se recurge tot mai frecvent la modelul
balantei ;
2.>. sa rezolve si sa compuna probleme de tipul : aE b>x ; aEbEc>x ;
axb>x ; a:b>xb nu este egal cu 5 unde abc sunt numere naturale
date mai mici dect %555 iar x este necunoscuta
' reu"oa%terea situatiilor concrete sau a expresiilor care
presupun efectuarea unor operatii de adunare scadere nmultire
mpartire *cu att mai mult' cu att mai putin' de attea ori mai
mult' de attea ori mai putin' sunt n obiecte cte p pe fiecare
rnd' se distribuie n mod egal n obiecte la p persoane'+ ;
' crearea de probleme utiliznd tehnici variate : cu spri$in concret
n obiecte pornind de la numere date ; fara spri$in ;
' crearea de probleme pornind de la exercitii si invers ;
transformarea problemelor n exercitii ;
' crearea de probleme de catre elevi pentru colegii lor ;
' crearea de probleme pornind de la expresii simbolice * aEb>x ;
a#b>x + ;
' analiza partilor componente ale unei probleme ;
' schimbarea componentelor unei probleme fara ca tipul de
problema sa se schimbe ;
' transformarea problemelor de adunare n probleme de scadere
si invers a celor de scadere n probleme de adunare ;
' schimbarea numerelor dintr#o problema datacu pastrarea
tematicii ;
' transformarea problemelor pastrnd numerele neschimbate ;
' analiza cuvintelor care sugereaza operatii aritmetice inclusiv a
celor derutante ;
' stimularea cresterii treptate a vitezei de operare cu numere prin
propunerea de competitii ntre elevi si probe date ntr#un interval de
timp precizat initial ;
!.%. sa exprime clar si concis semnificatia calculelor facute n
rezolvarea unei probleme
' exercitii de transpunere a unor enunturi simple din limba$
matematic simbolic n limba$ cotidian si invers .
Co"ti"uturile )"vatarii :
&robleme care se rezolva prin cel mult doua operatii ;
#*probleme care se rezolva prin mai mult de doua operatii .
Cla%a aI/a
2.>. sa rezolve si sa compuna probleme cu text
# reu"oa%terea situatiilor concrete sau a expresiilor care
presupun
efectuare unor operatii de adunare scadere nmultire
mpartire ;
# tra"%pu"erea unei situatii problema n limba$ matematic
nlocuind numere necunoscute cu simboluri ;
# a"ali#a unor probeleme de tipul mentionat : identificarea
datelor si a necunoscutelor identificarea operatiilor prin care
se a$unge la rezolvare identificarea tipului problemei * a
formulei+ ;
# alatuire de probleme ;
# 4ormularea de generalizari ale unor enunturi date ; crearea si
rezolvarea unor probleme cu text pe baza unor scheme
modele reguli date ;
# rearea $e probleme utiliznd tehnici variate : cu spri$in
concret n obiecte pornind de la numere date ; fara spri$in
# rearea $e probleme pornind de la exercitii si invers ;
transformarea problemelor n exercitii ;
# rearea $e probleme de catre elevi pentru colegii lor ;
# rearea $e probleme pornind de la expresii simbolice * aEb>
x; a # b > x + ;
# a"ali#a partilor componente ale unei probleme ;
# %8imbarea componentelor unei probleme fara ca tipul de
problema sa se schimbe ;
# tra"%4ormarea problemelor de adunare n probleme de scadere
si invers a celor de scadere n probleme de adunare ;
# %8imbarea numerelor ntr#o problema datacu pastrarea
tematicii ;
# tra"%4ormarea problemelor pastrnd numerele neschimbate ;
# a"ali#a cuvintelor care sugereaza operatii aritmetice inclusiv
a celor derutante
# %timularea cresterii treptate a vitezei de operare cu numere
prin propunerea de competitii ntre elevi si prin probe date ntr#
un interval de timp precizat initial ;
!.1. sa exprime pe baza unui plan simplu de idei oral sau n scis
demersul parcurs n rezolvarea unei probleme
' utilizarea unor scheme simple pentru a figura pe scurt datele si
pasii de rezolvare a unei probleme
Co"ti"uturile )"vatarii :
&robleme care se rezolva prin cel mult trei operatii .
&robleme care se rezolva prin metoda figurativa
&robleme de estimare ; probleme care se rezolva prin ncercari .
&robleme de organizare a datelor n tabele .
*Probleme care se rezolva prin mai mult de trei operatii .
*Probleme de logica si probabilitati .
Sta"$ar$e $e per4orma"ta
O.C.2
S;. 6ormularea si rezolvarea de probleme care presupun efectuarea a
cel mult trei operatii
S?. 1ezolvarea de probleme din alte discipline utiliznd limba$ul
matematic adecvat
S@. 6olosirea corecta a unor modalitati simple de organizare si
clasificare a datelor
S1A. 1ealizarea de estimari pornind de la situatii practice
O.C.!
S12. Exprimarea orala si scrisa ntr#o maniera concisa si clara a
modului de calcul si a rezultatelor unor exercitii si probleme
Capitolul II . METODO+O,I- RE.O+/0RII DE PRO1+EME
II . 1 . NO6IUNE- DE 22 PRO1+EM03
Aotiunea de problema are un continut larg si cuprinde o gama larga de
preocupari si actiuni din domenii diferite .
-n sens pshihologic ,,o problema"este orice situatie dificultate
obstacol ntmpinat de gndire n activitatea practica sau teoretica pentru
care nu exista un raspuns gata formulat .
-n general orice chestiune de natura practica sau teoretica care
reclama o solutionare o rezolvare poarta numele de problema .
Aotiunea de problema nu este ntlnita numai n matematica . .upa
cum afirma :. &ol@a a avea * sau a#ti pune + o problema nseamna n mod
constient o actiune adecvata pentru a atinge un scop clar conceput dar nu
imediat accesibil . A rezolva o problema nseamna a gasi o asemenea
actiune'.
1eferindu#ne la matematica prin problema se ntelege o situatie a
carei solutionare se poate obtine esential prin procese de gndire si calcul .
roblema de matematica reprezinta transpunerea unei situatii practice
sau a unui comple$ de situatii practice n relatii cantitative si n care , pe
baza valorilor numerice date si aflate ntr"o anumita dependenta unele
fata de altele si fata de una sau mai multe valori numerice necunoscute ,
se cere determinarea acestor valori necunoscute .
-n activitatea teoretica si practica omul ntlneste att situatii
identice n a caror rezolvare aplica metode si procedee standardizate de tip
algoritmic dar si situatii noi pentru care nu gaseste solutii n experienta
dobndita sau ntre mi$loacele de$a nvatate . !nd situatia poate fi rezolvata
pe baza cunostintelor sau deprinderilor anterior formate deci a unor solutii
existente n experienta cstigata elevul nu mai este confruntat cu o
problema noua . -n cazul situatiilor # problema este nevoie de explorarea
situatiei prin aplicarea creatoare a cunostintelor si tehnicilor de care dispune
rezolvitorul n momentul respectiv scopul fiind acela al descoperirii
implicatiei ascunse a necunoscutei a elaborarii rationale a solutiei .
1ezolvarea problemelor se face fie prin metode euristice fie prin
metode algoritmice .
0etodele cu a$utorul carora se descopera noi mi$loace de rezolvare
se construiesc planuri si programe nestereotipice sunt cunoscute sub
denumirea de metode euristice . Activitatea de rezolvare a problemelor de
matematica se nscrie att n zona unor rezolvari stereotipice * aplicarea
aceleiasi metode de rezolvare n situatii identice cum este cazul la
problemele tipice + ct mai ales n aceea a rezolvarii euristice .
1ezolvarea problemelor cu a$utorul algoritmilor usureaza mult munca
rezolvitorului aceasta reducndu#se la recunoasterea tipului de problema si
la aplicarea algoritmului corespunzator .
-n felul acesta gndirea si activitatea rezolvitorului se pot concentra asupra
altor aspecte care solicita creativitatea n mai mare masura . Abordarea
algoritmica a problemelor are avanta$ul ca ne permite accesul la calculatorul
electronic . &entru a rezolva o problema cu un sistem de prelucrare automata
a datelor trebuie parcurse urmatoarele etape :
# formularea problemei ;
# precizarea datelor de intrare / iesire ;
# elaborarea schemei logice ;
# elaborarea programului n conformitate cu schema logica .
Cdata introduse datele si programul n calculator acesta va opera
asupra informatiilor si va comunica omului rezultatul . Evident ca o astfel de
cale pentru rezolvarea problemelor este usoara comoda dar ea nu se poate
aplica dect unui numar infim de probleme pentru care se poate elabora un
algoritm de rezolvare . .intre acestea unele probleme tip de aritmetica .
.in cele aratate mai sus rezulta ca ma$oritatea problemelor trebuie
rezolvate pe cale euristica . 1ezolvitorul trebuie ca tinnd seama de ceea ce
cunoaste sa afle solutia problemei . &rocesul gndirii n activitatea de
rezolvare a problemelor este deosebit de complex si cu greu se pot obtine
date despre desfasurarea lui .
%. C prima etapa este aceea de clarificare a enuntului o trecere a
acestuia prin prisma experientei anterioare a rezolvitorului .
(. "rmeaza o a doua etapa n care rezolvitorul folosindu#se de
experienta anterioara cauta mi$loacele de rezolvare a
problemei .
3. -n starea de tensiune care se creaza apare ideea noua care
conduce la rezolvare .
4. Aceasta etapa este urmata de o alta si ultima n care ideea este
concretizata detailata si verificata .
;iziunea asupra problemei evolueaza n timp . -n acest sens : .
&ol@a reprezinta evolutia viziunii asupra problemei : maturizarea
subconstienta a problemei ; din punctul ! ncepe activitatea constienta de
rezolvare a problemei urmeaza un punct de stagnare momentana S .
&unctul 0 care este un punct de inflexiune al curbei si n care panta are un
maxim corespunde aparitiei ideii decisive momentul de inspiratie .
-n cursul rezolvarii problemei n functie de experienta anterioara si
de aptitudinile rezolvitorului acesta poate aprecia stadiul n care se afla
rezolvarea modul n care ea evolueaza .
Cperatiile implicate n rezolvarea unei probleme sunt sintetizate de :. &ol@a
ntr#o schema :
0zolare
recunoastere regrupare
mobilizare previziune organizare
reamintire suplimentare
combinare
1ezolvarea ncepe cu mobilizarea n vederea gasirii solutiei . Ea este nsotita
de recunoasterea unor aspecte cunoscute si de reamintirea unor definitii
teoreme . Are loc izolarea unui detalui precum si combinarea detaliilor
disparate . "rmeaza regruparea datelor si suplimentarea viziunii asupra
problemei . -n centrul acestor operatii se afla previziunea ntruct toate
operatiile mentionate urmaresc sa ne conduca spre solutie . -n final se
realizeaza organizarea adica corelarea elementelor care contribuie la
rezolvarea problemei .

roblema si e$ercitiu
-n general ntre un exercitiu si o problema distinctia se face n functie
de prezenta sau absenta textului prin care se dau date si corelatii ntre ele si
se cere pe baza acestora gasirea unei necunoscute .
-$ercitiul ofera elevului datele * numerele cu care opereaza si
semnele operatiilor respective + sarcina lui constnd n efectuarea calculelor
dupa tehnici si metode cunoscute.
roblema impune n rezolvarea ei o activitate de descoperire . )extul
problemei indica datele conditia problemei *relatiile dintre date si
necunoscute+ si ntrebarea problemei care se refera la valoarea necunoscuta
.
&e baza ntelegerii datelor si a conditieie problemei raportnd datele
cunoscute la valoarea necunoscuta elevul trebuie sa construiacsa sirul de
$udecati care conduce la gasirea solutiei .
.eci matematic vorbind distinctia ntre exercitiu si problema nu
trebuie facuta dupa forma exterioara a acestora ci dupa natura rezolvarii .
!lasificarea unor enunturi matematice n exercitii si a altora n probleme nu
se poate face nsa n mod transant fara a tine seama si de experienta de
care dispune si pe care o poate utiliza cel care rezolva. "n enunt poate fi o
problema pentru un copil din clasa 0 un exercitiu pentru cel din clasa a 0;a
si doar ceva perfect cunoscut pentru un matematician .
&e masura ce elevul si nsuseste modalitati de rezolvare mai generale
si mai unitare pe masura ce creste experienta lui n rezolvarea problemelor
treptat enunturi care constituiau pentru el probleme devin simple exercitii .
Efortul pe care l face elevul n rezolvarea constienta a unei probleme
presupune o mobilizare a proceselor pshice de cunoastere volitive si firesc
motivational # afective.
.intre procesele cognitive cea mai solicitata si antrenata este gndirea
prin operatiile logice de analiza sinteza comparatie abstractizare si
generalizare . 1ezolvnd probleme formam la elevi priceperi si deprinderi
de a analiza situatia data de problema de a intui si descoperi calea prin care
se obtine ceea ce se cere n problema . -n acest mod rezolvarea problemelor
contribuie la cultivarea si dezvoltarea capacitatilor creatoare ale gndirii la
sporirea flexibilitatii ei a capacitatilor anticipativ # imaginative la educarea
perspicacitatii si spiritului de initiativa la dezvoltarea ncrederii n fortele
proprii .
1ezolvarea de probleme de matematica contribuie la clarificarea
aprofundarea si fixarea cunostintelor nvatate la acest obiect de studiu . -n
acelasi timp explicarea multora dintre problemele teoretice se face prin
rezolvarea uneia sau mai multor probleme n cadrul carora se subliniaza o
proprietate o definitie sau o regula ce urmeaza a fi nvatate .
-n cadrul complexului de obiective pe care le implica predarea #
nvatarea matematicii n ciclul primar rezolvarea problemelor reprezinta o
activitatea de profunzime cu caracter de analiza si sinteza superioara . Ea
mbina eforturile mintale de ntelegere a celor nvatate si aplicare a
algoritmilor cu structurile conduitei creative inventive totul pe fondul
stapnirii unui repertoriu de cunostinte matematice solide * notiuni
definitii reguli tehnici de calcul + precum si deprinderi de aplicare a
acestora .
;aloarea formativa a rezolvarilor de probleme sporeste pentru ca
participarea si mobilizarea intelectuala a elevilor la o astfel de activitate este
superioara altor demersuri matematice elevii fiind pusi n situatia de a
descoperi ei nsisi modalitatile de rezolvare si solutia sa formeze ipoteze si
apoi sa le verifice sa faca asociatii de idei si corelatii inedite .
1ezolvarea problemelor pune la ncercare n cel mai nalt grad
capacitatile intelectuale ale elevilor le solicita acestora toate
disponibilitatile psihice n special inteligenta motive pentru care si n
ciclul primar programa de matematica acorda problemelor o mare atentie .
&rin rezolvarea problemelor de matematica elevii si formeaza
deprinderi eficiente de munca intelectuala care se vor reflecta pozitiv si n
studiul altor discipline de nvatamnt . -n acelasi timp activitatile
matematice de rezolvare si compunere de probleme contribuie la
mbogatirea orizontului de cultura generala al elevului prin utilizarea n
continutul problemelor a unor cunostinte pe care nu le studiaza la alte
discipline de nvatamnt . Este cazul informatiilor legate de distanta viteza
timp pret de cost plan de productie norma de productie cantitate
dimensiune greutate arie durata unui fenomen etc.
&roblemele de aritmetica fiind strns legate prin nsusi enuntul lor
de viata de practica dar si de rezolvarea lor genereaza la elevi un simt al
realitatii de tip matematic formndu#le deprinderea de a rezolva si alte
probleme practice pe care viata le pune n fata lor . 1ezolvarea sistematica a
problemelor de orice tip sau gen are drept efect formarea la elevi a unor
seturi de priceperi deprinderi si atitudini pozitive care le dau posibilitatea
de a rezolva n mod independent probleme de a compune ei nsisi probleme
.
&rin continutul lor prin tehnicile de abordare si solutionare utilizate
rezolvarea problemelor de matematica conduce la formarea si educarea unei
noi atitudini fata de munca a spiritului de disciplina constienta dar si a
spiritului emulativ a competitiei cu sine nsusi si cu altii . Au putem omite
nici efectele benefice pe planul valorilor autoeducative al conduitei
rezolutive .
Etapele re#olvarii problemelor
0ntroducerea elevilor n activitatea de rezolvare a problemelor se face
progresiv antrenndu#i n depunerea de eforturi marite pe masura ce
nainteaza n studiu si pe masura ce experienta lor rezolutiva se mbogateste.
Astfel odata cu nvatarea primelor operatii aritmetice *de adunare si scadere
+ se ncepe rezolvarea pe cale orala si pe baza de intuitie a primelor
probleme simple . )reptat elevii a$ung sa rezolve aceste probleme si n
forma scrisa. "n moment de salt l costituie trecerea de la rezolvarea
problemelor simple la rezolvarea problemelor compuse.;arietatea
problemelor pe care le rezolva elevii sporeste efortul mintal si eficinta
formativa a activiatii de rezolvare a problemelor . )rebuie sa delimitam nsa
doua situatii n rezolvarea problemelor situatii care solicita n mod diferit
mecanismele intelectuale ale elevilor :
a + # !nd elevul are de rezolvat o problema asemanatoare cu cele
rezolvate anterior sau o problema#tip * care se rezolva prin aceeasi metoda
comuna tuturor problemelor de tipul respectiv +.-n acest caz elevul este
solicitat sa recunoasca tipul de problema caruia i apartine problema data .
&rin rezolvarea unor probleme care se ncadreaza n aceeasi categorie
avnd acelasi mod de organizare a $udecatilor acelasi rationament n
mintea elevilor se fixeaza principiul de rezolvare a problemei schema
mintala de rezolvare . n cazul problemelor tipice aceasta schema se fixeaza
ca un algoritm de calcul algoritmul de rezolvare a problemei .
b + # -n cazul cnd elevul ntlneste probleme noi necunoscute unde
nu mai poate aplica o schema mintala cunoscuta gndirea sa este solicitata
n gasirea caii de rezolvare ; experienta si cunostintele de rezolvare desi
prezente nu mai sunt orientate si mobilizate spre determinarea categoriei de
probleme si spre aplicarea algoritmului de rezolvare . Elevul trebuie ca pe
baza datelor si a conditiei problemei sa descopere drumul spre aflarea
necunoscutei . -n felul acesta realizeaza un act de creatie care consta n
restructurarea datelor propriei sale experiente si care este favorizat de nivelul
flexibilitatii gndirii sale de capacitatea sa combinatorica si anticipativa . -n
rezolvarea unei probleme lucrul cel mai important este construirea
rationamentului de rezolvare adica a acelui sir de $udecati orientate catre
descoperirea necunoscutei .
1ezolvarea oricarei probleme trece prin mai multe etape . -n fiecare
dintre aceste etape datele problemei apar n combinatii noi reorganizarea
lor la diferite nivele ducnd catre solutia problemei . Este vorba de un
permanent proces de analiza si sinteza * prin care elevul separa si
reconstituie desprinde si construieste rationamentul care conduce la solutia
problemei + de o mbinare aparte a analizei cu sinteza caracterizata prin
aceea ca diferitele elemente luate n consideratie si dezvaluie mereu noi
aspecte * analiza + n functie de combinatiile n care sunt plasate * sinteza + .
&rocesul de rezolvare a unei probleme presupune deducerea si
formularea unor ipoteze si verificarea lor . .ar formularea acestor ipoteze nu
este rezultatul unei simple inspiratii ci presupune att un fond de cunostinte
pe care elevul le aplica n rezolvarea problemelor ct si o gama variata de
deprinderi si abilitati intelectuale necesare n procesul rezolvarii problemelor
. .iferitele ipoteze * enunturi ipotetice care ne vin n minte n legatura
cu problema pusa + nu apar la ntmplare . Ele iau nastere pe baza
asociatiilor pe baza cunostintelor asimilate anterior . !u ct cunostintele
sunt mai profunde cu att sansele ca ipotezele care se nasc n mintea
rezolvitorului l conduc mai repede la o solutie cu ct fondul din care sunt
alese ipotezele este mai bogat cu att solutia este mai buna . .e aceea n
orice domeniu capacitatea de a rezolva probleme complexe este
conditionata de o solida pregatire de specialitate dar si de cultura generala.
-n rezolvarea problemelor intervin o serie de tehnici procedee
moduri de actiune deprinderi si abilitati de munca intelectuala independenta
. Astfel sunt necesare unele deprinderi si abilitati cu caracter mai general
cum sunt : orientarea activitatii mintale asupra datelor problemei punerea n
legatura logica a datelor capacitatea de a izola ceea ce este cunoscut de
ceea ce este necunoscut extragerea acelor cunostinte care ar putea servi la
rezolvarea problemei precum si unele deprinderi specifice referitoare la
detaliile actiunii *cum sunt cele de genul deprinderilor de calcul+.
!u toata varietatea lor problemele de matematica nu sunt
independente izolate ci fiecare problema se ncadreaza ntr#o anumita
categorie . &rin rezolvarea unor probleme care se ncadreaza n aceeasi
categorie avnd acelasi mod de organizare a $udecatilor deci acelasi
rationament n mintea copiilor se contureaza schema de rezolvare ce se
fixeaza ca un algoritm sau un semialgoritm de lucru care se nvata se
transfera si se aplica la fel ca regulile de calcul . Aflarea caii de rezolvare a
unei probleme este mult mai usurata n cazul n care elevul poate subsuma
problema noua unei categorii unui tip determinat de probleme de$a
cunoscute . .ar aceasta subsumare se poate face corect numai daca elevul a
nteles particularitatile tipice ale categoriei respective rationamentul
rezolvarii ei daca o poate descoperi si recunoaste n orice conditii concrete
s#ar prezenta problema * domenuil la care se refera marimea si natura
datelor etc.+.
.e o mare importanta n rezolvarea problemelor este ntelegerea
structurii problemei si a logicii rezolvarii ei .
Elevul trebuie sa cuprinda n sfera gndirii sale ntregul film' al
desfasurarii rationamentului si sa#l retina drept element esential pe care
apoi sa#l generalizeze la ntreaga categorie de probleme . &entru a a$unge la
generalizarea rationamentului comun al unei categorii de probleme elevii
trebuie sa aiba formate capacitatile de a analiza si de a ntelege datele
problemei de a sesiza conditia problemei si de orienta logic sirul de $udecati
catre ntrebarea problemei .
!nd se rezolva o problema compusa aparent elevul rezolva pe rnd
mai multe probleme simple . -n esenta nu este vorba de probleme simple
care se rezolva izolat . Acestea fac parte din structura problemei compuse
rezolvarea fiecareia dintre ele facndu#se n directia aflarii necunoscutei
fiecare problema simpla rezolvata reprezentnd un pas nainte o veriga pe
calea rationamentului problemei compuse de natura sa reduca treptat
numarul datelor necunoscute .
-n activitatea de rezolvare a unei probleme se parcurg mai multe etape
. -n fiecare etapa are loc un proces de reorganizare a datelor si de
reformulare a problemei pe baza activitatii de orientare a rezolvitorului pe
drumul si n directia solutiei problemei .
Aceste etape sunt :
A. # !unoasterea enuntului problemei
B. # -ntelegerea enuntului problemei
!. # Analiza problemei si ntocmirea planului logic
.. # Alegerea si efectuarea operatiilor corespunzatoare
succesiunii $udecatilor din plan logic
E. # Activitati suplimentare :
# verificarea rezultatului
# scrierea sub forma de exercitiu
# gasirea altei cai sau metode de rezolvare
# generalizare
# compunere de probleme dupa o schema asemanatoare
A.!unoasterea enuntului problemei
C problema bine nteleasa este pe $umatate rezolvata' Eugen 1usu
Este etapa de nceput n rezolvarea oricarei probleme . !unoasterea
enuntului probleme se realizeaza prin citire de catre nvatator sau de elevi
sau prin enuntare orala . Se va repeta problema de mai multe ori pna la
nsusirea de catre toti elevii . Se vor scoate n evidenta anumite date si
legaturile dintre ele precum si ntrebarea problemei . Se vor scrie pe tabla si
pe caiete datele problemei * folosindu#se scrierea pe orizontala sau pe
verticala + .
B. -ntelegerea enuntului problemei
Au este posibil ca elevul sa formuleze ipoteze si sa construiasca
rationamentul rezolvarii problemei dect n masura n care cunoaste termenii
n care se pune problema .Enuntul problemei contine un minim necesar de
informatii ..atele si conditia problemei reprezinta termenii de orientare a
ideilor a analizei si sintezei precum si a generalizarilor ce se fac treptat pe
masura ce se nainteaza spre solutie . -ntrebarea problemei indica directia n
care trebuie sa se orienteze formularea ipotezelor . Acest minimum de
informatii trebuie receptionat n mod optimal de catre elevi prin citirea
textului problemei prin ilustrarea cu imagini sau chiar cu actiuni cnd este
cazul .
!. Analiza problemei si ntocmirea planului logic
Este etapa n care se produce eliminarea aspectelor ce nu au semnificatie
matematica si se elaboreaza reprezentarea matematica a enuntului problemei
.
Aceasta este etapa n care se construieste' rationamentul prin care se
rezolva problema adica drumul de legatura dintre datele problemei si
necunoscuta . &rin exercitiile de analiza a datelor a semnificatiei lor a
relatiilor dintre ele si a celor dintre date si necunoscute se a$unge sa ne
ridicam de la situatiile concrete pe care le prezinta problema la nivelul
abstract care vizeaza relatiile dintre parte si ntreg .
)ranspunnd problema ntr#un desen ntr#o imagine sau ntr#o
schema evidentiem esenta matematica a problemei adica reprezentarea
matematica a continutului ei . -n momentul n care elevii au transpus
problema n relatii matematice solutia este ca si descoperita .
.. Alegerea si efectuarea operatiilor corespunzatoare succesiunii din
planul logic
Aceasta etapa consta n alegerea si efectuarea calculelor din planul de
rezolvare n constientizarea semnificatiei rezultatelor partiale ce se obtin
prin calculele respective si evident a rezultatului final .
E. Activitati suplimentare dupa rezolvarea problemei
Ea consta n verificarea solutiei problemei n gasirea si a altor metode de
rezolvare si de alegere $ustificata a celei mai bune . Este etapa prin care se
realizeaza si autocontrolul asupra felului n care s#a nsusit enuntul
problemei asupra rationamentului realizat si a demersului de rezolvare
parcurs .
.upa rezolvarea unei probleme se recomanda # pentru a se scoate n
evidenta categoria din care face parte problema # fixarea algoritmului ei de
rezolvare scrierea * transpunerea + datelor problemei si a relatiilor dintre ele
ntr#un exercitiu sau dupa caz n fragmente de exercitiu . &rin rezolvarea
de probleme asemanatoare prin compunerea de probleme cu aceleasi date
sau schimbate dar rezolvabile dupa acelasi exercitiu nvatatorul descopera
cu elevii schema generala de rezolvare a unei categorii de probleme . Este o
cerinta care nu duce la schematizarea la fixitatea sau rigiditatea gndirii ci
din contra la cultivarea si educarea creativitatii la antrenarea sistematica
a intelectului elevilor .
&rocesul de rezolvare a problemelor antreneaza n sistem elementele
a$unse la automatizare dar mai ales coreleaza elemente a caror actiune
trebuie sa ramna n permanenta sub controlul constiintei . Abilitatile
matematice de care depinde rezolvarea problemelor sunt fie cu caracter
general adica intra n actiune la rezolvarea oricarei probleme fie specifice
si se aplica la probleme tipice ori la detaliile actiunilor * procedee de
calcul + si n acest caz au statut de deprinderi .
Sarcina principala a nvatatorului cnd pune n fata elevilor o
problema este sa#i conduca pe acestia la o analiza profunda a datelor
analiza care sa le permita o serie de reformulari care sa#i apropie de solutie .
E necesara analiza datelor n special datorita lipsei unei vederi de ansamblu *
a perspectivei + asupra problemei si constientizarii ntregului rationament de
rezolvare a acesteia .
C problema este cu att mai dificila cu ct ea difera mai mult de
problemele rezolvate anterior deci cu ct situatia noua cere o restructurare
mai profunda a experientei anterioare .
Retorica etapelor rezolvarii unei probleme '
1.B"telegerea problemei
a+ -ntelegerea enuntului problemei n ansamblul sau fara a avea n vedere
detaliile .
b+ Separarea partilor principale ale problemei si reprezentarea lor *daca este
posibil+ printr#un desen conventional .
.upa : . &ol@a partile principale ale unei probleme de aflat' sunt: datele
necunoscuta si conditia ; ale unei probleme de demonstrat' sunt:ipoteza
* ceea ce se da +si concluzia * ceea ce trebuie demonstrat+ .
c+Examinarea fiecarei date fiecarei componente a necunoscutei fiecarei
clauze a conditiei .
Avansarea unor ipoteze asupra solutiei :
# &oate fi satisfacuta conditia /
# Este conditia suficienta pentru a determina necunoscuta /
# Sau este insuficienta /
# Sau redundanta /
# Sau contradictorie /
&uneti#va aceste ntrebari pentru problemele :
% . !t costa % <g de orez si ct costa % <g de faina daca ( <g de orez si 3
<g de faina costa %745 lei iar 3 <g de orez si ( <g de faina costa %732 le /'
( . ( <g de orez si 3 <g de faina costa %745 lei . S#a cumparat orez si faina
n valoare de %732 lei . !t costa % <g din fiecare produs /'
3 . !t costa % <g de orez si ct costa % <g de faina daca ( <g de orez si 3
<g de faina costa %745 lei iar 4 <g de orez si 8 <g de faina costa (?45 lei /'
4 . &retul unui <g de orez este cu 2 lei mai mic dect al unui <g de faina .
&entru ( <g de orez si 3 <g de faina s#au platit %745 lei . !t costa % <g din
fiecare produs daca alta data pentru 3 <g de orez si ( <g de faina s#au platit
%732 lei /'
-n prima problema conditia este suficienta pentru determinarea
solutiei ; n a doua problema conditia este insuficienta pentru determinarea
solutiei *problema are o infinitate de solutii este nedeterminata+ ; n
a treia problema conditia este contradictorie iar n a patra conditia este
redundanta*contine date de prisos+ .
2.B"tomirea u"ui pla"
# &roblema se ncadreaza ntr#unul din tipurile studiate /
.aca da trebuie sa ne amintim metoda prin care se rezolva problemele de
tipul respectiv .
.aca nu recurgem la metodele generale de rationament : analiza si sinteza .
a+,etoda analizei consta n a face rationamentul problemei pornind
de la necunoscuta la date .
# Sa cercetam necunoscuta F
# .in ce marimi rezulta ea /
# !um pot fi deduse aceste marimi / * si asa mai departe pna a$ungem
la datele problemei+.
b+ ,etoda sintezei consta n a face rationamentul problemei pornind
de la date spre necunoscuta .
# Am putea deduce ceva util din datele problemei /
# putem folosi rezultatul obtinut pentru a afla noi marimi utile n
rezolvarea problemei / * si asa mai departe pna a$ungem la necunoscuta+.
0ndiferent prin ce metoda facem rationamentul problemei planul
rezolvarii se face de la date spre necunoscuta F
&lanul rezolvarii unei probleme de aritmetica trebuie sa constituie o
nlantuire de probleme simple astfel nct solutia ultimei dintre ele sa fie
solutia problemei date F
! . Reali#area pla"ului
Se efectueaza succesiv operatiile care conduc la solutiile problemelor
simple cuprinse n planul de rezolvare .
# Au fost utilizate toate datele /
= . Privire reptro%petiva
a+ Apreciere generala asupra rezultatului .
# &oate constitui aceasta solutia problemei /
b+ ;erificarea rezultatului : Se nlocuieste solutia n problema si se
verifica enuntul .
c+ !autarea altor cai de rezolvare a problemei :
# Se putea rezolva problema pe alta cale /
# Exista o cale mai directa de rezolvare /
d+ !oncluzii :
# !e am nvatat rezolvnd problema /
# !e#mi poate fi de folos n rezolvarea altor probleme /
# &ot face generalizari /
# Sunt particularizari /
II.2. Criterii $e la%i4iare a problemelor $e aritmetia
Adoptam dupa :.&ol@a o prima clasificare a problemelor n
probleme de aflat' si probleme de demonstrat'. Aceasta clasificare este
inspirata dintr#o traditie care dureaza nca de la Euclid termenul de
problema de aflat' corespunznd celui de problema iar cel de
problema de demonstrat' corespunznd termenul de theorema.
Scopul unei probleme de aflat' este de a gasi necunoscuta
problemei . Scopul unei probleme de demonstrat' este de a arata ca o
anumita asertiune este adevarata sau falsa . "neori cele doua operatii # de
aflare si de demonstrare # se pot ntlni n aceeasi problema . -n matematicile
elementare predomina problemele de aflat' .
.upa numarul operatiilor necesare aflarii solutiei problemele de
aritmetica se clasifica n doua mari grupe : probleme simple si probleme
compuse . Se numesc simple problemele n care solutia se obtine printr#o
singura operatie aritmetica iar compuse # problemele a caror rezolvare se
face cu doua sau mai multe operatii aritmetice .
.upa scopul imediat pe care l urmaresc * aplicarea unei reguli sau
teoreme dezvoltarea $udecatii formarea deprinderilor de calcul +
problemele se clasifica n :
% . Exercitii ;
( . &robleme teoretice ;
3 . &robleme practice ;
4 . &robleme artificiale ;
2 . &robleme recreative .
Exercitiile sunt probleme usoare formulate de obicei cu date mici
care servesc pentru aplicarea unei reguli a unei teoreme demonstrate la ora
de curs sau pentru a pune n evidenta unele proprietati ale numerelor si
operatiilor'. .e fapt daca tinem seama ca rezolvarea unei probleme implica
o dificultate exercitiile n#ar trebui sa fie ncadrate printre probleme .
&robleme teoretice . &roblemele care sunt mai grele dect exercitiile
si care urmaresc prin rezolvarea lor dezvoltarea puterii de $udecata
asimilarea temeinica a cunostintelor teoretice din aritmetica aflarea
diferitelor proprietati ale numerelor si formarea gustului pentru studiul
matematicilor se numesc probleme teoretice' .
&robleme practice . &roblemele care contin date luate din lumea
ncon$uratoare legate de procesul de productie asa cum se desfasoara el n
realitate n uzine pe ogoare n laboratoare aplicatii tehnice din calcule
financiare din comert etc.... se numesc probleme practice'.
&robleme artificiale . Aceste probleme sunt compuse de autor cu
scopul de a da posibilitatea elevilor sa aplice o metoda sa foloseasca
anumite reguli sau procedee de calcul . Autorul unei asemenea probleme se
straduieste ca datele si problema nsasi sa fie ct mai aproape de realitate .
!itez din lucrarea lui :h.A.!hitei o problema artificiala : C vulpe
urmarita de un ogar are un avans de 4? sarituri naintea lui . .upa cte
sarituri ogarul va a$unge vulpea stiind ca el face sase sarituri n timp ce
vulpea face sapte sarituri iar trei sarituri ale ogarului fac ct patru ale vulpii
/'
.e ce este artificiala aceasta problema / &entru ca o persoana nu poate
numara n acelasi timp numarul sariturilor facute de vulpe si ogar iar pe de
alta parte acestea nu au o marime constanta . )otusi problema este
instructiva prin rationamentul care conduce la rezolvare .
&robleme recreative . &roblemele care contin chestiuni distractive cu
toate ca n rezolvare a lor cer rationamente riguroase din punct de vedere
matematic se numesc probleme recreative'.
!10)E100 :
a+ dupa numarul de operatii # simple
# compuse
b+ dupa gradul de generalitate # generale
# tipice
# recreative
c+ dupa sfera de aplicabilitate # teoretice
# practice
d+ dupa continut # de miscare
# amestec si alia$
# geomatrie
# algebra
e+ dupa modul de implicare al creativitatii # demonstrativ#aplicative
# reproductiv creative
# euristic creative
# de optimizare
f+ dupa rolul de implicare n procesul didactic # formativ
# informativ
&1CB=E,E S0,&=E . &1CB=E,E !C,&"SE
Re#olvarea problemelor %imple
&rimele probleme simple sunt acelea pe care si le pune copilul zilnic
n scoala n familie n timpul $ocului si care sunt ilustrate cu exemple
familiare lui .&entru a#i face sa vada nca din clasa 0 utilitatea activitatii de
rezolvare a problemelor este necesar ca micii scolari sa nteleaga faptul ca n
viata de toate zilele sunt situatii cnd trebuie gasit un raspuns la diferite
ntrebari . -n aceasta perioada de nceput activitatea de a rezolva si
compune probleme se face numai pe cale intuitiva . .e aceea primele
probleme sunt legate de introducerea lor sub forma de $oc si au caracter de
probleme#actiune si carora li se asociaza un bogat si variat material didactic
intuitiv . 1ezolvarea lor se realizeaza la un nivel concret ca actiuni de viata
* au mai venit ...s#au spart .... au plecat .... i#a dat... au mncat ....+ .
Activitatea de rezolvare se afla aproape de aceea de calcul dificultatea
principala pe care o ntmpina elevii consta n transpunerea actiunilor
concrete n relatii matematice . Acum elevii sunt familiarizati cu termenul de
problema' ntrebarea problemei' rezolvarea problemei' rezultatul
problemei'.
0ntroducerea n rezolvarea problemelor simple se face nca din
perioada pregatitoare primelor operatii . -nvatatorul se foloseste de
probleme actiune'care dupa ce au fost puse n scena vor fi ilustrate cu un
desen schematic.
.esi rezolvarile de probleme simple par usoare nvatatorul trebuie sa
aduca n atentia copiilor toate genurile de probleme care se rezolva printr#o
operatie aritmetica .
!are sunt n esenta aceste tipuri /
&robleme simple bazate pe adunare pot fi :
# de aflare a sumei a doi termeni ;
# de aflare a unui numar mai mare cu un numar de unitati dect
un numar dat;
# probleme de genul cu att mai mult' .
&robleme simple bazate pe scadere pot fi :
# de aflare a diferentei a restului
# de aflare a unui numar care sa aiba un numar de unitati mai
putine dect un numar dat ;
# de aflare a unui termen atunci cnd se cunosc suma si un
termen al sumei ;
# probleme de genul cu att mai putin' ;
# probleme de aflare cu ct este mai mare / mai mic' un numar
dect altul .
&robleme simple bazate pe nmultire sunt n general:
# de repetare de un numar de ori a unui numar dat ;
# de aflare a produsului
# de aflare a unui numar care sa fie de un numar de ori mai mare
dect un numar dat .
&robleme simple bazate pe mpartire pot fi :
# de mpartire a unui numar dat n parti egale ;
# de mpartire prin cuprindere a unui numar prin altul ;
# de aflare a unui numar care sa fie de un numar de ori mai mic
dect un numar dat ;
# de aflare a unei parti dintr#un ntreg ;
# de aflare a raportului a doua numere ;
# de cte ori este mai mare / mai mic un numar fata de altul .
-n general dificultatea frecventa consta n confundarea operatiei ce trebuie
efectuate .Se recomanda abordarea unei mari varietati de enunturi .
&rin procedeele folosite se urmareste nu o nvatare a problemelor ci
formarea capacitatilor de a domina varietatea lor . &rin rezolvare elevii a$ung
sa opereze n mod real cu numere sa faca operatii de compunere si
descompunere sa foloseasca strategii si modele mintale anticipative .
Re#olvarea problemelor ompu%e
1ezolvarea acestor probleme nu nseamna rezolvarea succesiva a unor
probleme simple . Au rezolvarea problemelor simple la care se reduce
problema compusa constituie dificultatea principala ntr#o problema cu mai
multe operatii ci legatura dintre verigi construirea rationamentului .
Examinarea unei probleme compuse se face de regula prin metoda
analitica sau sintetica . !ele doua metode se pot folosi simultan sau poate sa
predomine una sau alta caz n care metoda care predomina si impune
specificul asupra cailor care duc la gasirea solutiei . Att o metoda ct si
cealalta constau n descompunerea problemei date n probleme simple care
prin rezolvare succesiva duc la gasirea solutiei finale . .eosebirea dintre
ele costa practic n punctul de plecare al rationamentului . prin metoda
sintezei se pleaca de la datele problemei spre gasirea solutiei ei iar prin
metoda analizei se pleaca de la ntrebarea problemei spre datele ei si
stabilirea relatiilor matematice ntre ele .
-n practica s#a stabilit ca metoda sintezei este mai accesibila dar nu
solicita prea mult gndirea elevilor . ,ai mult se constata ca unii elevi
pierd din vedere ntrebarea problemei si sunt tentati sa calculeze valori de
marimi care nu sunt necesare n gasirea solutiei peoblemei . ,etoda analitica
pare mai dificila dar solicita mai mult gndirea elevilor si folosind#o i
a$uta pe copii sa priveasca problema n totalitatea ei sa aiba mereu n
atentie ntrebarea ei .
Cdata cu analiza logica a problemei se formuleaza si planul de
rezolvare . &lanul trebuie scris de nvatator pe tabla si de elevi pe caiete mai
ales la rezolvarea primelor probleme . -n clasa 0 planul problemei se
ntocmeste la nceput oral treptat se scrie . 6orma n care se scrie planul
este variata .
C atentie deosebita trebuie sa acorde nvatatorul problemelor ce admit
mai multe procedee de rezolvare deoarece se cultiva mobilitatea gndirii
creativitatea se formeaza simtul estetic al elevilor . 6ormarea priceperilor
de a gasi noi procedee de rezolvare constituie o adevarata gimnastica a
mintii educndu#se astfel atentia spiritul de investigatie si perspicacitate al
elevilor . .e multe ori elevii nu sesizeaza de la nceput existenta mai multor
cai de rezolvare . Sarcina nvatatorului este aceea ca prin maiestria sa
pedagogicaprin analiza ntreprinsa cu clasa prin ntrebari a$utatoare sa#i
determine pe elevi sa gndeasca si alte modalitati de rezolvare .
Alt procedeu are la baza ca modalitate de rezolvare folosirea
modelului logico#matematic obtinut prin etape succesive :
,odelul ofera elevului posibilitatea sa vada unitar structura unei
probleme sesiznd organizarea interna a continutului ei . Elaborarea
modelului n forme si modalitati dintre cele mai variate # cu cerculete cu
patrate cu litere cu cuvinte cu prescurtari este un instrument a$utator n
rezolvarea problemei . prin alcatuirea modelului elevul parcurge o etapa de
gndire patrunde n procesul de rezolvare probeaza ca a nteles structura
logica a conGinutului problemei si exerseaza gndirea divergenta creatoare
precum si abilitatile de compunere de probleme .'
C categorie de probleme careia nvatatorul trebuie sa#i acorde o
atentie deosebita este aceea n care datele sunt n relatii de cu att mai mare
/mai mic' sau de atteaori mai mare / mai mic' . &entru elevii din clasa a00a
n special aceste notiuni au caracter abstract si daca nu face o analiza foarte
atenta a problemei ele pot fi luate ca valori numerice cunoscute . .ificultatea
consta mai ales n faptul ca o marime se ia de mai multe ori : aE*aEb+ ; a # *a
# b+; aEa x b ; a # a:b ; aE*aEb+E*aEc+ si daca elevul nu si#a nsusit notiunile
respective le va negli$a deci nu le va mai lua n calcul a doua sau dupa caz
a n#a oara sau elevul n aceste situatii nu stie cum sa procedeze .
-n aceste cazuri se recomanda descompunerea problemei compuse n
probleme simple si apoi recompunerea din acestea a problemei initiale .
-n analiza problemelor este bine sa nu se foloseasca totdeauna datele
concrete asa cum sunt ele prezentate explicndu#se copiilor ca acestea pot
fi altele ntr#o alta problema sau situatie#problema.
1ezolvarea problemelor dupa un plan de rezolvare necesita de multe
ori folosirea schemelor desenelor graficelor iar pentru formarea unei
gndiri sintetice formule numerice sau literale . .aca atunci cnd se predau
operatiile aritmetice se insista asupra notarii cu litere a termenilor si
factorilor daca operatiile aritmetice sunt scrise la modul general si se cere
elevilor sa rezolve si sa compuna probleme simple de aflare a unui termen a
unui factor a sumei diferentei produsului ctului sa mareasca sa
micsoreze o cantitate de attea ori # folosind formule literale elevii nu vor
mai ntmpina greutati mari n actiunile de schematizare si generalizare a
unei probleme compuse printr#un exercitiu numeric sau formula literala .
Re#olvarea problemelor tip C %ta"$ar$ D
C ncercare de a pune ordine' n multitudinea problemelor de
aritmetica o posibila clasificare a problemelor $e aritmetia :
0 # &robleme cu operatiile relativ evidente .
Sunt problemele cel mai des ntlnite n manualele din clasele 0#0; .
Acestea sunt : A.&robleme simple .
B.&robleme compuse .
!a metode de rezolvare sunt n principal doua :
# metoda analitica si metoda sintetica .
00 # &robleme care se rezolva prin metoda figurativa
000 # &robleme de egalare a datelor * metoda reducerii la acelasi termen
al comparatiei +
0; # &robleme de presupunere * metoda falsei ipoteze +
; # &robleme gen rest din rest * metoda mersului invers +
;0 # &robleme de amestec si alia$e cu doua variante :
A. .e categoria 0
B. .e categoria a00a
;00 # &robleme de miscare * bazate pe relatia d>vxt + cu doua
variante :
A. -n acelasi sens
B. -n sensuri contrare
;000 # &robleme cu marimi proportionale cu doua variante :
A. -mpartirea unui numar n parti direct proportionale
B. -mpartirea unui numar n parti invers proportionale
!. -mpartirea unui numar n parti care luate perechi
formeaza rapoarte date
0H # &robleme care depinznd de alcatuirea ntrebarii si de date
rezolvate si ncadrate la categoriile specificate mai sus dar cu
continut specific :
A.&robleme cu continut geometric
B.&robleme cu continut de fizica
!.&robleme asupra actiunii si muncii n comun
H.&robleme nonstandard * recreative rebusistice de perspicacitate
probleme # $oc etc.+
&rin problema # tip ntelegem acea constructie matematica a carei
rezolvare se realizeaza pe baza unui anumit algoritm specific fiecarui tip . C
asemenea problema se considera teoretic rezolvata n momentul n care i#am
stabilit tipul si suntem n posesia algoritmului de rezolvare .
;oi prezenta n continuare o clasificare a problemelor tipice si pentru
fiecare tip o metoda de rezolvare . &entru identificarea metodei
* algoritmului + voi rezolva model' unele dintre cele mai semnificative
probleme apartinnd unui anumit tip .
&roblemele pentru fiecare tip urmaresc n primul rnd consolidarea
metodei *algoritmului+ iar la alte probleme care sunt mai complexe si pot
contine n enuntul lor doua sau mai multe tipuri diferite de
problemerezolvitorul trebuie sa stabileasca ce tipuri anume apar n enunt si
apoi sa le rezolve corespunzator .
Au suntem adeptii unor sabloane pentru ca rezolvitorii s#ar putea
transforma n niste roboti posesori ai unor cartele pe care sunt imprimati
algoritmii si sarcina lor ar fi doar sa stabileasca tipul sa traga' cartele
corespunzatoare si sa le adapteze datelor problemei . -nsa un rezolvitor de
probleme trebuie sa fie pe lnga un bun specialist al matematicii si un tip
creator novator ntreprinzator # calitati dis$uncte ale robotului' n sensul
clasic al cuvntului .
1ezolvarea problemelor tip pe cale aritmetica presupune cunoasterea
metodei specifice aplicabila tipului respectiv .
Sa trecem n revista principalele probleme tip :
a)robleme de aflare a doua numere cnd se cunoaste suma si diferenta
lor
Aceste probleme sunt de forma :
Suma a doua numere a si b * a Ib + este s iar diferenta lor este d . Sa se afle
cele doua numere .
1ezolvarea se face cu a$utorul metodei figurative reprezentndu#se
prin segmente cele doua numere si punndu#se n evidenta suma si diferenta
lor .
d
a J###################J########J
K s
b J###################J
Se a$unge la concluzia ca numarul mai mare este egal cu semisuma dintre s
si d iar numarul mai mic este egal cu semidiferenta lor :
a>sEd b> s # d
( (
Aceste formule nu trebuie sa se aplice mecanic ci sa se faca apel la
imaginea intuitiva a relatiei dintre cele doua numere .
&robleme de suma si diferenta sunt si problemele de forma : Suma a
doua numere este S daca din primul se scade aG si din al doilea bG se obtin
numere egale . !are sunt cele doua numere /
aG
a J###############J#####################J
K s
b J###############J######J
bG
-n cazul acesta diferenta celor doua numere este egala cu aG # bG . &entru
problemele de suma si diferenta se poate face si urmatoarea generalizare :
Suma a n numere este s diferenta dintre al doilea si primul este d %
diferenta dintre al treilea si primul este d ( diferenta dintre ultimul numar
si primul este d n #% . !are sunt numerele /
6olosind metoda figurativa
Cbtinem a % > * d % E d ( E .... E d n#% +
n
a% J###############J
d%
a( J###############J######J
d(
a3 J###############J##############J
...........................................................
dn#%
an J###############J##########################J

b)robleme de aflare a doua numere cnd se cunoaste suma si raportul
lor
Aceste probleme sunt de forma : suma a doua numere a si b este s iar
raportul lor este r . Sa se afle aceste doua numere .
1ezolvarea se face cu a$utorul metodei figurative reprezentnd prin
segmente cele doua numere si punnd n evidenta relatiile dintre ele .
a J#####J
K s
b J#####J#####J#####J#####J#####J
Se obtine : b > s a > s . r
rE% rE%
c)robleme de aflare a doua numere cnd se cunoaste diferenta si
raportul lor
Enuntul problemelor de acest tip este de forma :
.iferenta a doua numere a si b * a I b + este d iar raportul dintre ele este
r . !are sunt cele doua numere /
1ezolvam problema facnd apel la metoda figurativa .
b J#####J
a J#####J#####J#####J#####J
JLLLLLLLLLLLJ
d
observam : b > d a > d . r pentru r M %
r#% r#%
pentru r>% consideram cazurile :
%+ d> 5 atunci numerele sunt egale
avem nedeterminare
(+ dM 5 imposibilitate

d)robleme de eliminare a necunoscutei prin suma sau diferenta
1ezolvarea acestor probleme revine la rezolvarea unui sistem de
forma :
*%+ x E @ > a x#@>a
(82
b J##########J
0 . 1ezolvarea explicativa initiala
a + &rimul mod : prin eliminarea partii neegale din suma data
%pE%p>(parti egale
(82 # %9> (47 * reprezinta marimea a doua parti egale +
(47 : ( > %(4* marimea unei parti +
%(4 x % > %(4 * marimea lui b +
%(4 x % E %9 > %4% * a +
b + 1ezolvarea tipica * propunere +
(82 # %9 > (47 * (p egale +
(47 : ( > %(4 * %p+
b > %(4 x %
b> %(4
a> %(4 x % E %9
a > %4%
;erificare
a E b > %4% E %(4 > (82 * suma +
a # b > %4% # %(4 > %9 * diferenta +
00 . Al doilea mod : prin completarea numarului mic cu marimea diferentei
suma marindu#se cu aceasta diferenta
a + 1ezolvarea explicativa initiala :
a J################J
K (82
b J##########J.......J
%9
(82 E %9 > (7( * reprezinta marimea a doua parti egale +
(7( : ( > %4% * marimea unei parti +
%4% x%> %4% * a +
%4% # %9 > %(4 * b +
.upa formarea deprinderilor de rezolvare a problemelor prin metoda
figurativa de aflare a doua numere cnd se cunoaste suma si diferenta lor se
poate aplica formula de aflare
Astfel :
Aumarul mare > * S E . + : (
Aumarul mic > * S # . + : (
&1CB=E,N
.aca se asaza cte doi elevi ntr#o banca ramn %4 elevi n picioare . .aca
asezam cte ( elevi ntr#o banca ramn 3 banci libere . !ti elevi si cte
banci sunt /
# datele sunt marimi discrete * banci si elevi + care se pot pune
n corespondenta dupa criterii desprinse din analiza textului ;
figuram fie cu desen * dreptunghiuri si cerculete + fie cu litere
* banca cu B elevul cu e + :Cbtinem grupe de forma :
situatia de la nceput
e e e e e e e e
B B B B B B B B %4 elevi
e
.aca i asezam cte doi ntr#o banca deci alcatuind grupe de forma B e
;om realiza :
e e e e e e e
B B B B B............................B B
e e e e e e %4 elevi
Avem deci :
e e e e e e e
B B B B..................B B.......B
e e e e e e e
JLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLJ JLLLLLJ
%4 nu stim cte
e e e e e e e
B B B............................B B B B B B
B
e e e e e e e
JLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLJ JLLLLLLLLLLJ J
LLLLLLLLLLLJ
%4 B 3B 3B
)C)A= %4 B E3BE3B>(5 B
%H(5 E%4 >34 E=E;0
&1CB=E,N
-ntr#un vas de fructe sunt de trei ori mai multe prune dect mere . =a masa
sunt patru persoane . 6iecare din ele si ia cte un mar si cte o para . 1amn
n vas de 4 ori mai multe prune dect mere . !te prune si cte mere au fost
la nceput/
6iguram marul cu , si pruna cu p . Situatia de la nceput ar arata astfel :
p p p p p p p
,p ,p ,p ,p ,p.............. ,p ,p
p p p p p p p
!ele patru persoane si iau cte un mar si o pruna .
6iguram ce a ramas :
p p p p p p p
,p................,p ,p
& p p p p p p
.eci au ramas 7 prune izolate'si grupe de cte un mar cu cte 3 prune
fiecare .
-n partea a doua a problemei enuntul ne indica faptul ca ramn n vas de 4
ori mai multe prune dect mere deci suntem obligati sa realizam grupe de
forma
&
& , &
&
!um obtinem acest lucru / Cblignd' cte o pruna sa treaca la o grupa de
cte un mar si cu cte 3 prune pentru a completa pna la 4 prune fiecare
grupa : Cbservam ca cele 7 prune vor completa 7 grupe &&,&& adica 7
mere deoarece n fiecare grupa se afla cte un mar .
Asadar n vas ramn 7 mere dupa ce cele patru persoane au servit cte un
mar . =a nceput au fost 7E4>%( mere si de trei ori mai multe prune dect
mere deci %(x3> 38 prune .
1ezolvarea si compunerea de probleme de aflare a unor numere
consecutive necesita cunoasterea unor notiuni si aplicarea lor . Spre exemplu
elevii trebuie sa stie sa scrie forma generala :
# a numerelor consecutive ;
# a numerelor consecutive pare sau impare ;
Aceasta metoda figurativa devine o ghicitoare foarte atractiva' pentru
elevii claselor primare atunci cnd li se cere sa compuna probleme . &rin $oc
ei respecta relatiile si conditiile observate pe desen utiliznd n acelasi timp
teoria si limba$ul matematic corespunzator *doua numere consecutive pare
sau impare a trei numere consecutive pare sau impare + .
0etoda dublului raport
&roblema dublului raport are la baza matoda figurativa si se
desfasoara ae trei etape :
%. etapa initiala ;
(. etapa transformarilor ;
3. etapa finala * a celui de # al doilea raport +
1ezulta ca exista un raport initial apoi un alt raport final .
!erinte metodice :
0 . se vor face cteva exercitii de mpartire n grupe pe valori
cunoscute ;
00. pentru vizualizarea corecta a relatiilor dintre date este bine ca etapa
initiala sa contina un numar de grupe pe partea finala nct sa asigure
vizualizarea dupa etapa de transformare ;
000. simbolurile pentru elementele din grupe sa contina de obicei
literele cu care ncep evitam aceeasi litera
&1CB=E,N
-ntr#un vas sunt de trei ori mai multe prune dect mere . .aca se iau 4 mere
si 4 prune n vas ar ramne de 4 ori mai multe prune dect mere . !te
prune si cte mere sunt /
Aotam p # prune si m # mere
1aport initial
p
& J#####J#####J#####J grupe % mar si trei prune m p
mJ#####J p
Aflarea numarului de grupe e dat de numarul de mere
0 . m ppp .......mppp mppp mppp mppp mppp
00 . m ppp .......mppp ppp ppp pp LL
000. ppmpp .......ppmpp
Schema de rezolvare :
# sa vada ca n raportul final al doilea raport e % la 4
# grupele si#au mantinut prunele
# grupa finala a aparut prin completarea grupelor cu cte % pruna
%+ cte prune sunt pentru completarea grupelor / 3E3E(>7prune
(+ cte grupe vor completa 7 prune / 7 grupe
3+ care e numarul total de grupe / 7E4>%(
4+ %x%(>%(mere 3x%(>38prune
&1CB=E,N
"n elev are de 2 ori mai multi porumbei dect iepuri . .aca ar cumpara 4
iepuri si 7 porumbei el ar avea de 4 ori mai multi porumbei dect iepuri .
1aportul initial # mai mare
1aportul final # mai mic
0 . ippppp.......ippppp
O O O
00. ippppp.......ippppp ippppp ippp i i
JLLLLLLLLLL? grupe LLLLLLLLLLLLLLLLLLJ
000. ppipp ........ppipp ppipp ppipp ppipp ppipp
JLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLJ
completam
%+ cti porumbei ne trebuie pentru completarea grupelor /
%E4E4>? raportul % la 4
(+ cte grupe sunr cele care se vor completa cu cei ? porumbei /
?:% > ? grupe
3+ cte grupe sunt initial /
?#%>7
nr. 0epuri %x7>7 nr . porumbei 2x7>45
E&perime"te )"trepri"%e )" %opul %tu$ierii e4iie"tei meto$elor
4olo%ite )" re#olvarea problemelor
Experimentele ntreprinse n scopul studierii eficientei metodelor
folosite n rezolvarea problemelor se refera la :
% . "tilizarea fiselor ;
( . 1ecunoasterea tipului caruia i apartine o problema ;
3 . Alcatuirea unei probleme de un anume tip
4 . 1ezolvarea unei probleme prin mai multe metode .

1 . Utili#area 4i%elor
"n prim rezultat pe care l#am obtinut n utilizarea fiselor este cel al
unei participari active a elevilor la descoperirea si nsusirea metodei speciale
de rezolvare a unui tip de probleme . Acest lucru a stat la baza trainiciei
cunostintelor elevilor .
-n general fisele folosite pentru studiul unui tip de probleme contin
trei parti : o problema indicatii asupra rezolvarii si rezolvarea . Elevul trece
la partea urmatoare numai dupa ce o rezolva pe precedenta . &entru aceasta
cele trei parti ale unei fise * problema indicatii rezolvarea + pot fi
prezentate separat . Au toate fisele contin solutii ci doar ntrebari care#i
conduc pe elevi la aflarea solutiei .
60sN
&roblema
C gospodina a facut dulceata de prune si de gutui . !antitatea de dulceata de
prune este cu 7 <g mai mare dect cea de gutui iar cea de gutui este de ? ori
mai mica dect cea de prune .
!te <g de dulceata a facut din fiecare /
%. 1ezolva problema
(. 0ndicatie : .e cte ori se cuprinde cantitatea de dulceata de gutui n
diferenta dintre cantitatea de dulceata de prune si cea de gutui /
3. Solutie : 1eprezentam cantitatile de dulceata de prune si de gutui prin prin
doua segmente care sa respecte relatiile din problema .
7 <g cantitatea de dulceata de gutui se cuprinde
pr. J##J##J##J##J##J##J##J##J##J de 7 ori n diferenta
g. J##J celor doua cantitati de dulceata
1ezolvare
&roba
4. !um se numesc problemele de tipul acesta /
2. Alcatuieste o problema de acelasi tip cu problema data .
60sN
&roblema
-ntr#un depozit erau ?83 <g de zahar si de orez . !antitatea de orez era de 7
ori mai mare dect cea de zahar . !te <g de zahar si cte <g de orez erau n
depozit/
% . 1ezolva problema .
( . indicatie : .e cte ori cantitatea de zahar se cuprinde n cantitatea totala
de zahar si orez /
3 . Solutie : 1eprezentam cantitatile de zahar si de orez prin doua segmente
*unul de opt ori mai mic dect celalalt+ .
z. J##J
K ?83
o. J##J##J##J##J##J##J##J##J
!antitatea de zahar se cuprinde n cea totala de zahar si orez de ? ori
4 . !um se numesc problemele de tipul acesta /
2 . Alcatuieste o problema de acelasi tip cu problema data .
60sN
&roblema
"n camion a parcurs n doua zile 423 <m . -n prima zi a mers cu (%% <m mai
putin dect n a doua zi . !t a mers n fiacare zi/
% . 1ezolva problema
( . 0ndicatie : 6olosind matoda figurativa reprezinta spatiul parcurs de
camion n cele doua zile prin doua segmente .
0 J##########J
K 423 <m
00 J##########J######J
(%%
Cbservam ca daca scoatem din spatiul total parcurs n cele doua zile spatiul
parcurs n plus a doua zi fata de prima obtinem de doua ori spatiul parcurs
n prima zi . .eci :
%+ 0 >423 # (%% (+ 00 >423 # (%%
( (
Explica rezolvarea .
3. !um se numesc problemele de tipul acesta /
4 . Alcatuieste o problema de acelasi tip cu problema data .
2. Reu"oa%terea tipului aruia )i aparti"e o problema %au a
meto$ei apliabile constituie o conditie necesara a folosirii algoritmului de
rezolvare a problemelor tip . .au mai $os doua teste folosite n acest scop .
)ES)"= A
0ndicati de ce tip este fiecare din problemele de mai $os :
% . "n camion a parcurs n 285 <m . Sa se afle ct a parcurs n fiecare
zi daca n prima zi a parcurs cu %85 <m mai mult dect n a doua zi /
( . -ntr#o scoala sunt 3?8 elevi . Aumarul elevilor dintr#o clasa este de
%5 ori mai mic dect numarul total al elevilor din celelalte clase . !ti elevi
sunt n clasa respectiva /
3 . "n elev cumpara 3 carti si ( caiete si plateste ?8( lei . Altadata
pretul ramnnd acelasi pentru 7 carti si %5 caiete plateste 34%5 lei . !are
este pretul unei carti si al unui caiet /
4 . )rei copii au cules o cantitate de nuci . "nul din ei a mpartit nucile
prin numarare n trei parti egale si si # a luat o parte . =a fel a procedat
fiecare copil cu nucile ramase dupa operatia facuta de predecesorul sau si au
ramas la urma 47 nuci . !te nuci au fost la nceput /
2 . -ntr#un vas sunt de 2 ori mai multe prune dect mere . .aca se mai
adauga n vas doua mere si se scot %4 prune n vas ramn de 3 ori mai
multe prune dect mere . !te prune si cte mere au fost /
8 . "n tata este cu 3? ani mai mare dect fiul sau iar peste 9 ani va
avea de 4 ori vrsta fiului sau . !ti ani are fiecare /
)ES)"= B
0ndicati de ce tip este fiecare din problemele de mai $os :
% . )rei obiecte notate cu A B ! costa mpreuna %4 775 lei .
stiind ca B costa cu 4?25 lei mai putin dect A si cu 39(5 lei mai mult dect
! sa se afle ct costa fiecare .
( . -ntr#o livada sunt (7 de pomi meri si pruni . Aumarul prunilor
este de trei ori mai mare dect al merilor . !ti pomi sunt de fiecare fel /
3 . C carte are cu ((2 pagini mai mult dect o brosura iar numarul
paginilor brosurii este de %5 ori mai mic dect cel al cartii . !te pagini are
cartea si cte are brosura /
4 . ,ama si fiica au mpreuna %5? ani . Sa se afle cti ani are fiecare
stiind ca mama este cu 3% ani mai n vrsta dect fiica .
2 . &entru ( <g de zahar si 2 <g de orez s#au platit 38%2 lei . Alta data
preturile ramnd aceleasi pentru ( <g de zahar si 3 <g de orez s#au platit
(772 lei . !t a costat % <g de zahar si ct a costat % <g de orez /
8 . Am o suma de bani . .ublez aceasta suma si iau dupa aceea din ea
(5 lei . Suma obtinuta astfel o dublez iarasi si iau din ea din nou (5 lei . A
treia oara dublez suma ramasa iau din ea (5 lei si nu mai ramne nimic .
!t a fost suma de la nceput /
!. -latuirea $e probleme $e u" tip $at
&rin alcatuirea de catre elevi a unui numar de probleme de un tip dat
am urmarit doua scopuri : nsusirea caracteristicilor problemelor de tipul
studiat si a metodei de rezolvare ; nsusirea tehnicii de alcatuire a unei
probleme a partilor principale pe care orice problema trebuie sa le cuprinda
* date necunoscuta conditie + . Elevilor li s#a dat ca tema alcatuirea de
probleme tip n general dupa o lectie n care s#a ntreprins studiul tipului
respectiv de probleme . .e asemenea am ntreprins si actiunea de durata mai
ndelungata a mpartirii elevilor unei clase pe colective care sa redacteze
probleme de un anume tip n scopul alcatuirii unei culegeri de probleme .
&roblemele alcatuite de elevi demonstreaza n general ca ei stiu sa
formuleze o problema de un tip dat . !el mai usor formuleaza probleme care
se rezolva prin metoda figurativa iar dintre acestea problemele numerice
* datele sunt numere naturale + sunt la ndemna elevilor de clasa a patra .
= . Re#olvarea u"ei probleme pri" mai multe meto$e constituie un
prile$ de dezvoltare a creativitatii gndirii elevilor . 0ata doua probleme care
se pot rezolva prin mai multe metode :
% . "n centru de legume si fructe a vndut struguri cu ((5 lei <g si cu
(45 lei <g . !te <g de struguri de fiecare fel a vndut acest magazin daca a
ncasat suma de %3875 lei pe cantitatea totala de 85 <g /
(. =a un magazin alimentar sunt doua calitati de mere . &rima calitate
se vinde cu %45 lei <g iar a doua cu %%7 lei <g . !te <g trebuie sa se ia din
fiecare calitate pentru a se forma un amestec de %%5 <g care sa se vnda cu
%33 lei <g /
Elevii au rezolvat aceste probleme prin metodele : falsa ipoteza
figurativa algebrica sau ncadrdu#le n categoria problemelor de eliminare
a unei necunoscute prin suma .
@ . Co"lu#ii
&ornind de la analiza aspectelor psihologice ale activitatii de rezolvare
a problemelor am scos n evidenta necesitatea promovarii unui nvatamnt
activ n nsusirea de catre elevi a metodelor de rezolvare a problemelor de
aritmetica . -n acest scop punctul de plecare n studiul unei metode l#a
constituit munca independenta pe baza de fise . "rmata de discutii si
concluzii deduse sub ndrumarea nvatatorului aceasta activitate constituie
baza unei nsusiri temeinice a cunostintelor de catre elevi . !ontinutul fiselor
de munca independenta n rezolvarea problemelor este redat n Caietul de
initiere n rezolvarea problemelor de aritmetica' anexat lucrarii .
Experimentele ntreprinse precum si observatiile zilnice asupra rezultatelor
muncii elevilor n rezolvarea problemelor de aritmetica scot n evidenta
superioritatea metodelor folosite fata de metodele clasice .
Capitolul I/ .
-CTI/IT-TE DE CERCET-RE %I METODIC0
I/ . 1 . PROIECT DE CERCET-RE
1 . TIPU+ CERCET0RII
!ercetare :
.e didactica *n functie de cele doua domenii principale ale
pedagogiei+;
Experimentala *n functie de metodologia adoptata +;
)eoretico # fundamentala si practic # aplicativa *n functie de scopul si
complexitatea problemei+;
.e sinteza *n functie de componentele structurale ale actiunii
educative+ .

2 . OPER-6ION-+I.-RE-
INDIC-TORI+OR O1SER/-1I+I
#ndicatorul 1'
0nstitutul de stiinte ale Educatiei si ,inisterul Educatiei si !ercetarii
elaboreaza si experimenteaza la nivel national noul plan de nvatamnt noile
programe analitice si a manualelor alternative pentru nvatamntul primar .
Actiunea 1' &ilota$ titlul proiectului Experimentarea noilor programe si
manuale de matematica' .
#nstrumente de lucru'
# programa de continut de tip curricular de matematica;
# planificarea de inovatie ;
# modalitati proprii de abordare si aplicare creatoare a continutului
manualului si a altor materiale auxiliare ;
# strategii de nvatare n vederea maximalizarii performantelor si
competentelor elevilor .
#ndicatorul 2'
Aplicarea creatoare a programei analitice si manualului pentru clasa a0;a
din viziunea clasa a patra # chintesenta nvatamntului primar' .
0ntroduc ca obiectiv specific # recapitularea si sistematizarea : scop mi$loc
si tehnica de evaluare n acelasi timp .
Actiunea 2'
Studiu de caz :;erificarea experimentala a introducerii organizatorului
cognitiv (rezolvarea de probleme - metode )n predarea # nvatarea
consolidarea recapitularea si sistematizarea evaluarea la matematica
clasa a0;a .
Experimentul s # a desfasurat .
#nstrumente de lucru'
# planificarea calendaristica la disciplina matematica ;
# analiza structurii logice a continutului manualului;
# proiecte de lectii n variante;
# fise de dezvoltare cu sarcini diferentiate ca obiective continut realizare
pe grupe de nivel *omogene+ .
! . 22P-%I3
BN CONCEPERE- 2 E+-1OR-RE- 2 PER5EC6ION-RE- %I
E/-+U-RE- CERCET0RII PED-,O,ICE 2 %TIIN6I5ICO'
METODICE
5ormularea ipote#ei i"itiale Ci"tuitivD :
%. atragerea colaboratorilor care exprima teoria'dar si practica
educationala' inovatia procesului de nvatamnt' arta predarii #
nvatarii # evaluarii' dar si stiinta' proiectarii pedagogice .
(. initierea n metode de explorare organizata a realitatii si anume
metoda e$perimentala dubla # element nou F
experiment cu caracter de cercetare *descoperire+;
experiment aplicativ *pedagogic+.
3. cunoasterea noilor intrari si iesiri n/din sistem ;mutatii spre nvatamntul
formativ presupune inversarea raporturilor trecerea de la conceptia potrivit
careia o programa de nvatamnt sa arate ce' trebuie nvatat la una care
pune accentul pe cum' trebuie nvatat ; ce' sa fie subordonat lui cum'
*cunostinsele predate # formarii de capacitati ale intelectului+ .
4. elaborarea programelor de continut de tip curricular .
1eforma programelor ridica ntrebarea # problema n ce fel sa se
ntocmeasca programe dupa care nvatatori obisnuiti sa predea unor elevi
obisnuiti si care n acelasi timp sa reflecte principiile de baza sau
fundamentale ale diferitelor domenii ale cercetarii /
&roblema e dubla : mai nti cum sa fie revizuit materialul de predat n asa
fel nct ideile forta si atitudinile legate de ele sa capete un rol central ; n al
doilea rnd cum sa echilibreze materia de nvatamnt cu capacitatea
elevilor care dispun de aptitudini diferite si frecventeaza grade de
nvatamnt diferite' (Bruner ) .
,,#deile forta" sunt acelea care constituie structura disciplinei' .
.upa Bruner structura optima se refera la un ansamblu de propozitii din
care poate genera un corp mai ntins de cunostinte caracteristic fiind faptul
ca configurarea unei asemenea structuri depinde de progresul realizat ntr
#un anumit domeniu al cunoasterii . .eoarece perfectiunea structurii depinde
de puterea ei de simplificare a informatiei de generare de propozitii noi si
de amplificare a corpului de cunostinte structura trebuie sa fie raportata
ntotdeauna la situatia de nzestrare a elevului . &rivita din aceasta prisma
structura optima a unui corp de cunostinte nu este absoluta ci relativa.'
*Bruner+.
2. formarea formatorilor care sa tina pasul cu aceste modernizari preconizate
de reforma prin :
a+efort de proiectare si de executie'# aplicarea creatoare a programelor
existente ;
b+elaborarea planificarilor de inovare care includ trei tipuri de studiu:
diagnoza#previziune#prospectiva.
8. acceptarea unei mai ntinse colaborari cu alte cadre didactice si
schimbarea structurii relatiilor dintre ei privind activitatea de cercetare #
experimentare care asigura o baza mult mai buna pentru concluzii
documentate asupra tehnologiei predarii dect pura speculatie nespri$inita
pe vreo comparatie obiectiva ca urmare a asistentei la unele lectii
demonstrative' .
9. diversificarea functiilor nvatatorului n raport cu organizarea continutului
disciplinelor de nvatamnt necesita o abordare responsabila critica
originala n functie de stilul caracteristic sau de variabilele specifice
personalitatii sale realiznd sisteme de lectii cu un maximum de utilizare a
tehnologiei didactice moderne care # l conduc pe elev sa nvete cum sa
nvete si sa # si faureasca propria personalitate n functie de idealul sau
educational .
7. individualizarea nvatarii n asa fel nct sa cunoastem cum progreseaza
elevii att n ceea ce priveste propriile lor potentialuri*constientizarea
realista a statutului nostru intelectual relativ este un fapt de viata la care noi
toti trebuie n cele din urma sa ne adaptam +.
?. dobndirea unor reguli superioare de operare eficienta ntr # un ansamblu
de idei dat *stilul+ fie printr # un mod de predare fie prin efort propriu .
&roiectele actuale care ncearca sa analizeze si sa predea stilul n mod
explicit orict de dezirabil ar fi acest lucru nu trebuie sa negli$eze si sa
nege fantasticul potential creator al elevului .
E&ami"are Cprelimi"araD a riteriilor
# operationalizarea obiectivelor *performante competente+ ;
# identificarea unor puncte slabe *adica a neputintei de a produce
rezultate satisfacatoare n legatura cu unele teluri de atins n
comportamentul elevilor + ;
Exemplu : !ulegerile de probleme .
Auxiliarele didactice .
6orme de munca intelectuala independenta .
!alculatorul . =imba$ul instruirii programate .
0nformatizarea scolilor .
&rogramul AE= # lectii pe computer .
# determinarea ordinii de prioritate pentru mbunatatirile care ar putea
fi
ncercate :
%. introducerea notiunilor de problema si rezolvare a problemelor
prin metode aritmetice ;
(. alegerea strategiilor de predare#nvatare#evaluare ;
3. realizarea manualelor alternative diferentiate n functie de
aptitudinea matematica *speciala+;

E&ami"area Cprelimi"araD a variabilelor i"$epe"$e"te
6ie dat un anumit continut din programa si manualul de matematica
pentru clasa a patra am decis ca notiunile uzuale ale acestei discipline ar
trebui examinate prin prisma aplicabilitatii lor la problema gasirii
metodei optime' .
5ormularea ipote#ei i"itiale
Stabilirea testului criterial general prin care eu am pus problema
specifica: ,, Ce metoda s " ar putea folosi spre a ma$imaliza performantele
elevului la acest test si la acest obiect (pe termen lun!) 3"
I$e"ti4iarea i"teratiu"ilor pre%upu%e :
-ntre :
# metoda organizatorului cognitiv si metodele A ;B ; ! ;
# cele trei variante de lectie si stilul de munca intelectuala al elevului;
# strategii didactice colective si strategii didactice cu sarcini
diferentiate: pe grupe individual ;
# cele trei variante de lectie si evaluarea *personalitatea+;
# stilul *bazat pe activitatea personala a elevilor si cel dialogat+ si
mi$loace de nvatamnt ;
# coeficientul de inteligenta si nvatarea creatoare ;
# coeficientul de inteligenta si grupele valorice de nivel # materii
diferentiate prin modul de instruire ;
# elevi # elevi *care apartin unor colective diferite de care se separa
pentru a se grupa ntr # un colectiv nou cu obiectiv comun de
nvatare+ .
De4i"irea variabilelor riteriale
# % nivel de aptitudine matematica speciala ;
# 3 * 4 + niveluri de performanta : ntelegere aplicare rezolvare de
probleme * creativitate + ;
# % nivel de personalitate * extravertiti # introvertiti cu rezultate bune +;
# Am redus numarul variabilelor criteriale la exemplul cel mai simplu
de realizat % x 3 x % > 3 grupuri experimentale .
De4i"irea tratame"telor
0nspectia cauzala a vastului cortegiu de variabile cu care s # ar putea
opera demonstreaza ca numarul de tratamente distincte este limitat de
capacitatea noastra inventiva .
.eci drept rezultat al documentarii si refletiei preliminare sunt
selectate ca posibile cai de actiune urmatoarele tratamente :
#ntroducerea or!anizatorului co!nitiv , ca metoda
* ilustreaza principiul diferentierii progresive si serveste aceasta functie n
raport cu orice tema sau subtema fata de care este utilizat +
*R(A4#5A6*R78 C*(4#6#9 al acestui experiment este reprezentat de
ntrebarea pe care ne # o punem aici ce metoda folosim ntr # o :
# lectie de predare n care am introdus un organizator cognitiv
expozitiv;
# lectie de consolidare n care am introdus un organizator cognitiv
comparativ;
1aspunsul l vom primi n urma experimentului aplicat .
:tudiu de caz '

;erificarea experimentala a introducerii metodei organizatorului cognitiv la
trei metode :
,etoda A # care pune accentul pe exersarea gndirii si a exprimarii logice
matematice *adica armonizare integrativa+;
,etoda B # care pune accentul pe *metoda+ exploratorie
*adica pe reguli de interferenta+;
,etoda ! # care pune accentul pe predarea strategiilor de rezolvare a
problemelor .
Imagi"ea proietului e&perime"tal :
Pla" $e $etermi"are a i"4lue"telor variabilelor i"$epe"$e"te a%upra
re#ultatelor la te%tul riterial

Niveluri $e per4orma"ta Orga"i#atorul og"itiv omparativ
%. -ntelegere 0deea # ancora :
specia*problema+ discriminare dintre doua
probleme aproape identice sa distinga
problema tip ;
(. Aplicatie 0deea # ancora :
&robleme metoda figurativa # desprinderea
algoritmului
3. 1ezolvare
de
probleme
+imba( matemati 0deea# ancora :
#limba$ul obisnuit / limba$ul
matematic ;
#cuvinte cheie notatii indice ;
#citirea si interpretarea
desenului;
#realizarea planului de rezolvare
;
Meto$e
$e
re#olvare
a
problemelor
0deea # ancora :
#probleme prin metoda
figurativacategorii ;
#alte probleme dar care se
rezolva tot prin metoda
figurativa ;
Eo $i$ati 0deea # ancora :
#cunostintele$udecatile
deprinderilepriceperile
matematice sub forma de $oc ;
#rezolvare de probleme # munca
suplimentara
4. !reativitatea 0deea # ancora : .isponibilitatile pentru alegerea
temei
Orga"i#area e&perime"tului
; 9ariante de lectie '
,etoda A # =E!P0E ,0H)N
# grupa experimentala nr . % # =0,BAD ,A)E,A)0!

,etoda B # =E!P0E ,0H)N
# grupa experimentala nr . ( # ,E)C.A 60:"1A)0;N

,etoda ! # =E!P0E ,0H)N
# grupa experimentala nr . 3 # DC! .0.A!)0!
; 6ipuri de sarcini didactice '
# colectiv ;
# n grup ;
# individual .
6ip de nvatare '
# nvatare prin descoperire bazat pe activitatea personala a elevilor .

<nvatare inovatoare

ntelegerea # organizator cognitiv cu sarcina didactica colectiva ;
Aplicatia # organizator cognitiv cu sarcina didactica individuala ;
Rezolvarea de probleme # organizator cognitiv cu sarcina didactica
diferentiata pe grupe .
6ransferul nvatarii

-n acest tip de experiment organizatorul cognitiv este diferentiat pe grupe
dupa modul de instruire .
.eci transferul nvatarii este ori#o"tal 2 $eoaree avem %ubieti u
aelea%i aptitu$i"i .
/ertialitatea implica diferentierea subiectilor n functie de
aptitudinea intelectuala generala *inteligenti mediocri slabi+ modul
de instruire fiind acelasi pentru toti iar diferentierea are loc la
evaluarea produselor . Ae # am obisnuit sa le spunem acestora grupe
diferentiate matricea lor aratnd astfel :
a n b n c n
. . .
. . .
a' b' c'

a b c
a b c

6igura matricei verticale'
Cri acest fapt nu l punem n discutie atta timp ct el se afla n
prezent n actiune : manuale pentru cultura generala n trunchi comun .

&e noi tocmai modelul orizontal ne intereseaza .
Ori#o"talitatea implica diferentierea subiectilor n functie de
aptitudinea intelectuala specifica *exemplu : verbala+ grupele de
nivel # materii matricea lor aratnd astfel :

a . . . . . a . . . . . a' . . . . . a n

b . . . . . b . . . . .b' . . . . . b n

c . . . . . c . . . . .c' . . . . . c n

6igura matricei orizontale'
Acest tip de inteligenta necesita un mod de instruire special si confrm
aptitudinilor evident ca de aici rezulta necesitatea unei masuratori adecvate
si un program .
&entru acesti elevi experimentam programe si manuale alternative
pentru acesti elevi trebuie sa ridicam barierele anilor scolari si ale claselor
traditionale si sa le deschidem drumul pe care singuri au stiut sa si # l
aleaga F
#dentificarea populatiei tinta
# test standard de determinare a aptitudinilor mintale generale
*colectiv+;
# test standard de determinare a aptitudinilor mintale specifice *colectiv
sau individual+;
# selectarea esantionului reprezentativ .
:electarea populatiei tinta esantion '

# criteriul nr. % : rezultatele la testarea aptitudinilor matematice ;
# criteriul nr. ( : optiunea ;
# criteriul nr. 3 : personalitatea *extravertiti # introvertiti cu rezultate
bune+ ;
# criteriul nr. 4 : *care poate coincide sau nu cu criteriul nr.%+ olimpicii
cu rezultate validate .
Re#ulta a 2 oriare ar 4i v*r%ta ro"ologia a %ubietului 2 el va 4i
)"a$rat )" ,rupa $e "ivel ' materii Captitu$i"e %peiala
matematiaD $upa v*r%ta mi"tala .
B" o"%ei"ta 2 u" opil va aparti"e la tot at*tea la%e $e
aparte"e"ta la *te %e )"%rie 2 $ar numai la una sin!ura de
aptitudine speciala .
-tape n evaluarea e$perimentului . Analiza datelor .

-tapa #',ocul ,,=in!o" " test de criterii !enerale " concurs (oral)

# sa descifreze mesa$ul *dintre litere nesemnificative sa separe literele
care contin cheia' mesa$ului +;
# sa fie capabil sa nteleaga enuntul problemei ;
# sa reprezinte grafic partile principale ale unei probleme;
# sa avanseze ipoteze asupra solutiei ;
# sa ncadreze problema n tipurile studiate ;
# sa cunoasca si / sau sa selecteze si sa aplice algoritmul ;
# sa gndeasca divergent ;
# sa aprecieze sa emita $udecati critice ;
# sa rezolve si sa compuna probleme ;
# sa solutioneze unele probleme matematice stabilind metoda de
rezolvare;

-tapa a##a " 6ema pentru creatie
# alegerea ei *optiunea conflictul de idei motivatia +;
# pastrarea sau schimbarea optiunii spontane n timpul dat;
# dependenta pastrarii sau schimbarii optiunii de mai multi factori *test
psihologic +;
# selectarea cautarea ntocmirea fiselor selective din materialul
auxiliar ;
# preconceperea *planul+;
# redactarea *n clasa+.
-tapa a###a " Analiza lucrarilor si stabilirea criteriilor
# nsusirea etapelor principale n rezolvarea sau compunerea
problemelor pe de o parte prin utilizarea principiilor organizarii
cognitive#transfer orizontal iar pe de alta parte prin unificarea
principiilor temei * transfer vertical + ;
# analiza lucrarii fiecarui elev ;
# verificarea si aprecierea obiectiva a continutului stiintific
comportamentului si performantei la care a a$uns elevul ;
# compararea concluziilor desprinse din analiza lucrarilor cu ipoteza
cercetarii ;
# stabilirea coeficientului de randament .
-tapa a#9a " 0ediile tratamentelor ipotetice

)ES) !10)E10A=
)ratamente -ntelegere Aplicatie 1ezolvar
e
de
probleme
!reativitate 1ezultat
total
la test
de
criterii
*r!anizato
r
Co!nitiv'
:ndire si
exprimare
logico #
matematica
*r!anizato
r
Co!nitiv
,etode
de
rezolvare
a
problemelor
*r!anizato
r
Co!nitiv '
Strategii de
rezolvare de
probleme
= . PROIECT-RE- DID-CTIC0 - EFPERIMENTU+UI
S!QE,A :EAE1A=N A ,E)C.E=C1
S)".0" .E !AR
,E)C.A C1:AA0RA)C1"="0 !C:A0)0;

,etodele : ,etodele :
# dezbaterea # comparatia
# algoritmizarea # instruirea programata
# demonstratia # analiza si sinteza
# lectura problematizata # lectura selectiva
# nvatarea prin descoperire # problematizarea
# exercitiul creator # exemplul *modelul grafic+
JLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLJ

,E)C.A 1ERC=;N100 .E &1CB=E,E .
,"A!00 0A)E=E!)"A=E 0A.E&EA.EA)E

,E)C.A A ,E)C.A B ,E)C.A !

# brainstorming # comparatia # rezolvare de
probleme
# rezolvare de probleme # algoritmizarea # exercitiul
# instruirea programata # descoperirea # demonstratia

# problematizarea # analiza si sinteza # problematizarea

# explicatia # rezolvare de probleme # modelarea

GGGGGGGGGGGGGGGGGG GGGGGGGGGGGGGGG GGGGGGGGGGGGGGG
strategie strategie strategie
euristica algoritmica analogica
inductiva ; deductiva
GGGGGGGGGGGGGGGGGG GGGGGGGGGGGGGGGGG GGGGGGGGGGGGGGG

,E)C.A EHE1!0P0"="0 s0 A .E,CAS)1AP0E0


,E)C.A DC!"="0 .0.A!)0!

C R E - 6 I E
SCHEM- ,ENER-+0 - EFPERIMENTU+UI
Continut *biective
*perationale
:trate!ii
.idactice
-valuare
C 1
&1CB=E,A %
Enunt n
ntregime
O 1
sa recunoasca
o problema tip
S 1 9 I 1
#demonstratia
*plansa+
#sarcina
didactica
colectiva
0nitiala *predictiva+
#prin test de
inteligenta
#probe orale
C 2
&1CB=E,A %
)ext selectiv
*datele
Aecunoscuta
!onditia +
O 2
Osa completeze
Osa scrie corect
partile unei
probleme
S 2 I 9 I 2 I
S 2 II 9 I 2 II
S 2 III 9 I 2 III
#demonstratia
*fise+
#sarcina
didactica
diferentiata pe
6ormativa
#prin autodictare
selectiva
grupe 0 00 000
C !
&1CB=E,A %
Enunt din bucati

O !
Osa delimiteze
partile problemei
Osa precizeze
caracteristicile
problemei tip
Osa selecteze
algoritmul de
rezolvare
Osa ordoneze logic
textul
S ! 9 I !
#demonstratia
*planse+
%.delimitarea
partilor
(.text ordonat
logic
#sarcina
didactica
colectiva
6ormativa
#prin definitie
#desen schematic
#text ncurcat
&roblema puzzle'
C =
&1CB=E,A (
Ometoda
figurativa
&1CB=E,A 3
Ometoda
analizei si
sintezei

O =
Osa perceapa auditiv
mesa$ul din enuntul
problemelor
Osa reconstituie
ntregul prin analiza
si sinteza partilor
componente
Osa aleaga
sa $ustifice
sa recunoasca
sa indice
Osa distinga dintre
S = 9 I =
#lectura model a
nvatatorului
#sarcina
didactica
colectiva
6ormativa
#prin organizator
cognitiv comparativ
*analiza
raspunsurilor si
observarea
comportamentului
elevilor;stimulare
corectare +
C > I
&1CB=E,A %
O >
Osa#si dezvolte
capacitatile
cognitive
S > 9 I > I
#demonstratia
*fise +
6ormativa
#prin analiza orala a
produselor
C > II
&1CB=E,A 4
,etoda
figurativa
&1CB=E,A 2
,etoda
figurativa
C > III
&1CB=E,A %
si &1CB=E,E
competentele de
rezolvare a
problemelor si a
tehnicilor de munca
individuala
creatoare
Oactivitati
intelectuale de tipul
#sa aplice
sa descopere
sa completeze reguli
sa generalizeze sa
deduca sa
alcatuiasca
sa reformuleze
sa stabileasca sa
explice sa
raspunda sa#si puna
ntrebari
sa indice
sa compare
sa analizeze
sa sintetizeze
sa construiasca
ipoteze
#sarcina
didactica
diferentiata
S > 9 I > II
#demonstratia
*fise+
#sarcina
didactica
diferentiata
S > 9 I > III
#demonstratia
*fise+
#sarcina
diferentiata
activitatii
#prin organizator
cognitiv diferentiat
dupa modul de
instruire specific
grupei
#prin instruire
programata *feed#
bac<+
#evaluare orizontala
pe grupe*transfer
orizontal al
nvatarii+
#aprecieri prin
calificative *analiza
modului de lucru+
C :
&1CB=E,A %
O :
Osa descifreze
S : 9 I :
#demonstratia
6ormativ#sumativa
#prin $oc didactic
Bingo *pe criterii
)ermeni de
limba$
matematic .
-ntrebari .
mesa$e simboluri
Osa solutioneze
unele analogii
verbale stabilind
reguli de grupare
Osa gndeasca
divergent
descoperind mai
multe solutii pentru
rezolvarea unei
probleme

*plansafise+
#sarcina
didactica a
reprezentantilor
participanti la
concurs
generale test +
C ;
&1CB=E,A %
Algoritmul
O ;
Osa practice rational
metodele de
rezolvare a
problemelor
Osa reflecteze activ
asupra matematicii
Osa utilizeze corect
limba$ul matematic
n diverse situatii de
comunicare orala si
n scris
Osa dezvolte planul
de rezolvare

S ? 9 I ?
#demonstratia
*tabla+
#sarcina
colectiva
6ormativ#sumativa
#prin realizarea
educatiei
#prin transfer
vertical al nvatarii
prin tema de creatie
C ?
!aietul de
initiere n
rezolvarea
O ?
Osa trezim interesul
pentru rezolvarea de
S ? 9 I ?
#demonstratia
*activitate
6ormativa
#prin rezolvari de
probleme
suplimentar
problemelor de
matematica
!ulegerea de
probleme
probleme
Osa cultivam
pasiunea pentru
matematica
Osa dezvoltam
deprinderi de lucru
exploratorie
Osa se descurce sa
lucreze cu
computerul
suplimentara+
#sarcina
colectiva
C @
)ema de creatie
O @
Osa redacteze texte
de diverse tipuri :
probleme
compuneri de
probleme dupa
model grafic dupa
algoritm dupa tipul
indicat
Osa exprime n scris
corect relatii dintre
date conditii
S @ 9 I @ 6ormativ#sumativa
&rin verificarea
temei de creatie
-nvatatoare : Bondoc Cnita organizator proiect cercetare
!lasa a0;a A a0;a ! a0;a .
Cbiectul : matematica
Subiectul : robleme care se rezolva prin metoda fi!urativa

)ipul lectiei : mixta *consolidare # evaluare +
Sistemul de lectii :
( ore predare # nvatare
( ore consolidare # evaluare formativa
% # ( ore evaluare sumativa

Scopul sistemului de lectii :
# consolidarea notiunii de problema si problema tip si metode
aritmetice de rezolvate a problemelor prin reactualizarea
recapitularea completarea si sistematizarea cunostintelor din clasele 0
# 0; ;
# verificarea nivelului cunostintelor priceperilor si deprinderilor a
capacitatii de exprimare orala si scrisa a elevilor prin terminologia
matematica ;
# dezvoltarea si consolidarea capacitatilor cognitive competentele de
rezolvare de probleme precum si a metodelor si tehnicilor de munca
individuala creatoare ;
# abordarea interdisciplinara si intradisciplinara a temei ;
# dezvoltarea interesului pentru rezolvarea si compunerea de probleme
1.Reatuali#area u"o%ti"telor :
# Sarcina didactica colectiva
# analiza plansei cu problema %
# citirea enuntului problemei n ntregime

2./eri4iarea u"o%ti"telor :

# sarcina didactica diferentiata pe grupe ;aplicatie individuala :
&roblema %
1odica 0oana si Andreea au cules mpreuna %57 flori . 1odica a cules
de 3 ori mai multe dect 0oana iar amndoua au cules dublul numarului de
flori culese de Andreea .
!te flori a cules fiecare fetita /
# Autodictare selectiva
(rupa e$perimentala nr . 1 '
!ompletati spatiile cu cuvintele care lipsesc :
&entru primul buchetel 1odica culege .......flori 0oana aduce
......floare Andreea culege ......flori . .eci numarul total de flori %57 se
pot face buchetele de .......flori S3flori E%floareE(flori T'

(rupa e$perimentala nr . 2 '
!ompletati spatiile corect cu cuvintele care lipsesc :
0oana a cules ....................................................dect 1odica'.
Andeea a cules .................................. .dect 1odica si 0oana
mpreuna'
........flori reprezinta numarul total de flori culese de cele trei fete
dar .......n n mod egal'.
(rupa e$perimentala nr . ; '
:nditi # va si scrieti cele trei nume ale fetitelor n ordinea crescatoare
apoi descrescatoare n functie de indicatiile despre numarul obiectelor
fiecareia :
%............ 3.............................
(............ (.............................
3............ %.............................
!. Co"%oli$area "otiu"ii $e problema :

# sarcina didactica colectiva
# dezbatere problematizare exercitii creatoare demonstratia ;
Pla"%a : &roblema %
text scris E reprezentare grafica
% . 0ndica metoda prin care se rezolva acesta problema F
( . Argumentati F
3 . .e ce nu se poate rezolva prin plan ca problemele de aflat'/
4 . .elimitati pe plansa : enuntul datele necunoscutele conditiile F
2 . !e fel de marimi are acesta problema tip /
8 . &recizati n ce categorie se ncadreaza /
9 . !e sarcina de lucru aveti de ndeplinit /
7 . !um sunt prezentate conditiile /
? . Stabiliti ordinea corecta logica F * dupa marimea cea mai mica+
Pla"%a : &roblema % # text ordonat logic
1odica 0oana si Andreea au cules mpreuna %57 flori
dar ....................................................................................................
.
0oana a cules .............................................dect 1odica .
Andreea a cules ....................................dect 1odica si 0oana .
1odica si 0oana au cules amndoua ................numarului de flori
culese de Andreea .
!te flori a cules fiecare fetita /

=enzi de cuvinte ( )
de 3 ori mai putin ; de ( ori mai putin ; dublul
? . !omparati folosind U I seria 1 A 0 sau 0 A 1 F
%5 . ;erificati respectarea conditiilor pe desen F
%% . !e termeni cuprinde problema / =a ce se refera aici dublul '/
%( . !e desprindem ce nvatam din aceasta problema /
%3 . !e categorie de probleme reprezinta aceasta problema /
* probleme n care cunoastem suma a doua sau mai multe numere si
raportul dintre ele +
%4 . Explicati rezolvarea F 6aceti proba F
&robleme pentru elevi de performanta #clasa a0;#a
%. Suma a trei numere este %34.
a+ .aca din fiecare se scade acelasi numar se obtin numerele 35 32 si
respectiv 2%;
b+ .aca la fiecare se adauga acelasi numar se obtin numerele 4723 si
respectiv 8?.
Aflati numerele date.
(. Aflati trei numere stiind ca suma primelor doua este 9( suma
ultimelor doua este ?3 iar suma dintre primul si al treilea este %(9.
3. -n doua cosuri sunt ?? mere. .aca s#ar lua %9 mere din primul cos si
s#ar pune n al doilea n primul cos ar ramne cu (2 mere mai multe ca n
al doilea.
!te mere sunt n fiecare cos/
4. !ontinua tu sirul cu nca trei numere:
%% %( (% %%% %%( ...... ........ ........
2. "n baiat are attia frati cte surori are dar sora lui are de doua ori mai
multi frati dect surori. !ti frati si cte surori sunt/
8. .aca trei litri de apa au temperatura de 85 grade !elsius ce
temperatura are un singur litru de apa/
9. Este vineri (( martie. -n ce luna va fi urmatorul vineri ((/
7. Aflati suma a patru numere stiind ca:
a. Suma primelor doua dintre acestea este 4(;
b. Aumarul al treilea este mai mare dect numarul al patrulea cu
3(;
c. Al patrulea numar daca ar fi mai mare cu 39 ar egala suma
primelor doua numere.
?. -ntr#un teanc sunt cu %% caiete mai multe dect n al doilea. !te
caiete trebuie transferate n al doilea teanc pentru ca n acesta sa fie cu
trei caiete mai mult dect n celalalt/
%5. !are sunt cele trei numere consecutive pare din a caror suma daca
scadem suma numerelor consecutive impare ce se afla ntre ele
obtinem %8 /
%%. !alculati:
3a E 2b E (c daca: a E b > 24 b E c > 28
4a E 7b E c daca: 3a E 7b > 95 a E c > 35
Pe"tru elevi $e per4orma"ta
1. Sa se afle cel mai mic nr. natural a care mpartit la un numar
natural b da ctul %7 si restul 9.
2. .aca a E b > (4 ; b E c > 3( calculati a E 3b E(c > /
!. ?5 E > %55
=. "n liliac a mncat n patru nopti %525 muste. -n fiecare noapte a
mncat cu (2 muste mai multe dect n noaptea precedenta. !te
muste a mncat n a patra noapte/
>. Suma a patru nr. naturale este %(58. Sa se afle fiecare numar
stiind ca al doilea este cu 8 mai mare dect primul luat de patru ori al
treilea este egal cu suma primelor doua numere plus 8 iar al patrulea
nr. este egal cu diferenta dintre al treilea si al doilea micsorata cu 8.
:. Se dau nr. a2 b2 2 $2 e astfel nct:
'a este de trei ori mai mare ca b;
' este cu 8 mai mare dect b;
'$ este de 3 ori mai mare dect ;
'e este de ( ori mai mic dect $.
Sa se afle numerele stiind ca I $ J 2A?.
;. Avem 35 grinzi de 3 si 4 metri lungime a caror suma a
lungimilor este %55 m. !u cte taieturi se pot realiza din aceste grinzi
butuci cu lungimea de un metru/
?. .intr#o carte a cazut o parte din ea. &rima pagina a acestei parti
avea numarul 379 iar numarul ultimei pagini era format din aceleasi
cifre dar n alta ordine. !te pagini are partea care a cazut/
-"ali#a %i %i"te#a 2 ompararea 2alegerea %i (u%ti4iarea 2
reu"oa%terea %i $i%ti"gerea C$i%rimi"areaD

.intre doua probleme pe cea care se rezolva prin metoda figurativa :
% . &roblema ( :
-ntr#o livada sunt 355 meri si cu (55 mai multi pruni dect meri .
Afla numarul total al pomilor din livada .
Sau
-ntr#o livada sunt 755 de pomi . 355 pomi sunt meri iar pruni sunt cu
cu (55 mai mult dect meri .
Afla numarul prunilor .
&roblema 3 :
-ntr#o livada sunt %555 pomi meri si pruni .
Afla cti meri si cti pruni sunt daca numarul prunilor este cu (55
mai mare dect numarul merilor .
( . !e conditii trebuie sa ndeplineasca o problema pentru a fi tip /
3 . Sunt alcatuite din aceleasi conditii problemele /
4 . .eci prin ce se deosebeste problema ( de problema 3 /
2 . Spre care dintre ele nclinam s # o consideram problema de aflat / Spre
care dintre ele nclinam s#o consideram problema prin metoda figurativa /
8 . 1ecititi problema ( F!omparati#o cu problema 3 F
9 . !are problema are nevoie de reprezentare grafica pentru rezolvarea ei /
7 . Spre care dintre ele nclinam s # o consideram prin metoda figurativa
dupa necunoscutele ei /
? . Spune rezolvarea fiecarei probleme printr#o singura expresie F
%5 . !are este ntrebarea la fiecare problema / Se deosebesc /
%( . !omparati algoritmul de rezolvare a celor doua probleme F

4 . -"u"tarea letiei :
# anuntarea sarcinilor diferentiate ale fiecarei grupe ;
# anuntarea obiectivelor urmarite ;
Re#olvarea %ari"ilor $i$atie $i" 4i%e

(rupa e$perimentala nr . 1 '
60sA .E EHE1!0P00

(rupa e$perimentala nr . 2 '
60sA .E 1ERC=;A1E .E &1CB=E,E

(rupa e$perimentala nr . ; '
60sA .E .ER;C=)A1E
# sarcina didactica diferentiata pe grupe
# aplicare individuala
# verificare orala prin aprecieri calitative
5I%- 1
% . !alculeaza :
a+ %5 # : ? >
b+% # >
(. 1ezolva exercitiile apoi valorile necunoscutelor regaseste#le printre
datele importante din literatura romna :
a+ + 47 743 : 7% # 3 E @ + : 9 > %42 E (52
b+ x 4 > %55
c+ ?5 E * 3 542 E m + : 44 E ? ??? # %5 555 > (55
3. :aseste numerele notate cu 6 1 " , C S stiind ca :
1 E " E , > 47 S > 4 x , " E , > %3 , >
(4 : 7
, E C > %75 : "
6 E 1 E " E , E C E S > ?4
4. Suma a patru numere naturale este 94 . stiind ca fiecare dintre ele
este cu 2 mai mare dect cel dinaintea lui sa se afle numerele .
2. Suma a trei numere naturale este 2%4 . Al doilea numar este
dublul primului si cu %4 mai mic dect al treilea . Afla numerele .
8. &erimetrul unui teren dreptunghiular este de 855 m . =ungimea
ntrece dublul latimii cu 85 m .
!are sunt dimensiunile terenului /
9. !ele ?5 de apartamente ale unui bloc sunt cu ( si cu 3 camere .
.aca numarul camerelor este (%5 care este numarul apartamentelor cu
3 camere /
7. ;aloarea lui a din egalitatea a ! "# ! a ! $% ! a & a ! a ! a ! a
este :
A+ 83 ; B+ 38 ; !+ ? .
?. -n gradina bunicului sunt 4 gutui . !rengile copacilor sunt
reprezentate prin numere consecutive . &e fiecare creanga atrna cte %5
fructe . Bunicul a cules n total (85 de gutui .
!te crengi are fiecare gutui /
%5. .etermina pe m din egalitatile :
a+ m : m E m x 5 E m # m : m > %5
b+ m x % x ( x 3 E m x ( x ( > %55
5I%- 2
,etoda figurativa
%. =a o florarie s#au adus 435 fire de trandafiri si garoafe . .aca
trandafiri erau cu 98 mai putini dect garoafe cte fire s#au adus din
fiecare fel de floare /
(. -n doua depozite sunt %87 455 <g de lemne . -n primul depozit
se afla o cantitate de 9 ori mai mica dect n al doilea . !e cantitate
de lemne se afla n fiecare depozit /
3. Suma a patru numere naturale consecutive impare este 447 . !are
sunt numerele /
4. .iferenta a doua numere este %32 . .aca le mparti obtii ctul 4
si restul %( .
!are sunt numerele /
2. -ntr#o livada sunt 8(5 de pomi . ,eri sunt de ( ori mai multi
dect caisi si cu %2 mai putini dect peri . !ti pomi sunt de fiecare
fel n livada /
8. !ompune probleme folosind urmatoarele reprezentari :
0. a
b
(77
35
c
00. m
45
n
(75
5I%- !
%. !alculeaza :
a+ 35 E : ( > * ?( +
b+ %5 x : 2 > * %85 +
(. Afla valoarea numarului necunoscut din egalitatile :
a+ 87( # ? x 7 E 7 x 9 # 83 : 9 # m > 3(? # ? x 8 # 8 x 8 # 7% : ?
* 4(9 +
b+ @ x 2 E 38 x 4 E 38 x 3 E 38 x ( > 254
* 38 +
3. Suma a trei numere este ?78 . Sa se afle numerele stiind ca al
doilea este cu ( mai mare dect primul si de ( ori mai mic dect al
treilea .
* (42 ; (49 ; 4?4 +
4. -ntr#o lada se gasesc 352 portocale si lami . .upa ce s#au vndut
(8 de portocale si %4 lami au ramas n lada de 4 ori mai putine
portocale dect lami .
!te portocale si cte lami au fost la nceput n lada /
* 9? ; ((8 +
2. .imensiunile unui dreptunghi sunt exprimate prin numere impare
consecutive . &erimetrul sau este de 3(5 m . Afla dimensiunile
dreptunghiului .
* 9? ; 7% +
8. !alculeaza dimensiunile unui dreptunghi stiind ca are perimetrul
de 295 cm iar latimea este $umatate din lungimea sa .
* ?2 ; %?5 +
9. Suma a trei numere este 75. .aca mpartim primul numar la al
doilea obtinem ctul % si restul egal cu al treilea numar . Afla
numerele stiind ca al treilea numar este cu (5 mai mic dect al doi
lea numar .
* %5 ; 35 ; 45 +
7. =a ora de educatie fizica elevii unei clase sunt asezati n rnd
cte unul ."n elev constata ca cei 2 elevi din spatele sau reprezinta
un sfert din numarul elevilor din fata sa .
!ti elevi participa la ora de educatie fizica /
> . Evaluare 4ormativa
Elevul.......
!lasa.......
)ES)#:10=A
,atematica
%+!angurul calculeaza: 4E5E4x5E4:4E4x4>
1ezultatul este:
A+5 B+4 !+(5 .+(% E+%
(+!armen rupe %5 betisoare in doua.Dumatate sunt rupte din nou in doua.
!ate betisoare a obtinut/
A+(5 B+35 !+85 .+45 E+(2
3+ 4 carti diferite pot fi asezate in cate moduri/
A+4 B+2 !+8 .+9 E+7
4+ !easul meu o ia inainte cu 3 minute pe ora. .upa cat timp a inaintat cu
$umatate de ora/
A+(5ore B+o zi !+35ore .+8 ore E+855minute
2+=a fiecare 8 ore iau o pastila. !at timp voi lua %5 pastile/
A+3 zile B+( zile !+( zile si %5 ore .+(4ore E+(zile si 8 ore
8+0n curtea scolii sunt %2 baieti si %7 fete. .e cati copii mai este nevoie
pentru a se imparti in grupe de cate %5/
A+4 B+2 !+8 .+9 E+7
9+.an este cu 2 ani mai mare decat sora lui.&este cati ani va avea dublul
varstei surorii sale/
A+( B+3 !+4 .+2 E+%5
7+Scrie numarul cincisprezece milioane cincisprezece mii cincisprezece:
A5%2 %%2 %%2 B5%25 %25 %25 !+%2 %2 %2 .+%2 5%2 5%2
E+%2 5%2 5%2 5%2
?+&isicile dorm (/3 din zi. !ate ore dorm pe saptamana/
A+%%( B+%8 !+28 .+4? E+%%4
%5+Este ora 7:23.&este doua ore si 35 minute va fi;
A+%5:23 B+%5:35 !+%%:35 .+%%:(3 E+%%:33
%%+ Cperatia al carei rezultat nu este %2 este:
A+ 8x*3#%+E3 B+8E? !+8#(x3E3 .+%2#%2:%2E% E+%2x%
%(+ !ifra inlocuita cu o litera este: 2a9E(??>778
A+9 B+7 !+? .+8 E+2
%3+!are din numerele urmatoare are cifra unitatilor mai mica decat toate
celelate cifre ale sale/
A+4%3 B+(53 !+?9 .+(44 E+2 5%2
%4+Azi e miercuri ( aprilie.)ot miercuri va fi pe:
A+ %5aprilie B+%8 aprilie !+? aprilie .+(( aprilie E+ 3% aprilie
%2+ !at este $umatatea $umatatii lui (5/
A+%5 B+2 !+45 .+4 E+(
%8+.ana imparte prietenelor sale cate ( acadele. 0i raman 2 acadele. .aca
le#ar da cate 3 un copil ar ramane fara acadele. !ate prietene are .ana/
A+2 B+8 !+9 .+7 E+?
%9+&erimetrul unui dreptunghi este de 47 cm. =ungimea este dublul latimii.
!at este lungimea/
A+%8cm B+7cm !+%85cm .+4cm E+%(cm
%7+!ate cifre se folosesc pentru scrierea unei carti cu %22 pagini/
A+329 B+37? !+%22 .+ 352 E+%52
%?+.intr#un cub cu latura de 7cm se scot $umatate din cubuletele cu latura
de %cm adica:
A+84 B+7 !+%8 .+3( E+75
(5+.an are acelasi numar de timbre pe care il au Alin si .oru impreuna.
Alin are cu (5 timbre mai multe decat .oru. 0n total au 75 timbre. .oru
are..
A+45 B+(5 !+85 .+75 E+Alt raspuns
: . Tema $e reatie C la alegere D :
# rezolvare de probleme date prin metoda figurativa * categorii +
# compunere de probleme dupa model grafic
# compunere de probleme dupa relatii date
'atematica( clasa a )*-a

0)E,0 S"B0E!)0;0
0)E,0 1ERC=;A1E )0& &1CB=E,A
0. S)AA.A1. .E &E16C1,AA)A: S%(
Exprimarea orala si scrisa intr#o maniera concisa si clara a modului
de calcul si a rezultatelor unor exercitii si probleme.

00.CB0E!)0; .E E;A="A) :
Sa exprime pe baza unui plan simplu de idei in scris demersul parcurs in
rezolvarea unei probleme.
!iteste cu atentie apoi rezolva prin metoda grafica urmatoarea problema:
:uma a doua numere este 1;>, iar diferenta dintre ele este ;>. Care sunt
numerele3
000..ES!10&)C10 .E &E16C1,AA)A:
%. 1eprezinta schematic in desen numerele suma si diferenta lor.
(. 1ezolva problema prin metoda grafica
a+ o operatie
b+ doua operatii
c+ trei operatii
Barem de corectare
S%(*a+
B%(*ab+
6.B.*abc+
'atematica( clasa a )*-a
0)E,0 S"B0E!)0;0
ESE" S)1"!)"1A)
0. S)AA.A1. .E &E16C1,AA)A :S9
6ormularea si rezolvarea de probleme care presupun efectuarea a
cel mult trei operatii.

00. CB0E!)0; .E E;A="A) :
(.2. Sa compuna exercitii si probleme cu numere naturale .
!ompune si rezolva o problema folosind urmatoarele informatii:
25; de 3 ori mai mult ; cu (5 mai putin;

000. .ES!10&)C10 .E &E16C1,AA)A:
%+!ompune probleme corect:
a+enuntul problemei cu datele mentionate
b+inlantuirea logica a ideilor
c+pune intrebarea corect;

(+1ezolva problema corect
a+% operatie corecta
b+( sau mai multe operatii
Barem:
S:%*a+ (*a+
B:%*abc+ (*a+
6f.b:%*abc+ (*ab+
>.RE.U+T-TE+E
CPRE+UCR-RE- 2 M0SUR-RE- 2 INTERPRET-RE- %I
/ERI5IC-RE- CU IPOTE.- D
)ABE="= %
MEDII+E TR-T-MENTE+OR IPOTETICE

)ratamente )ES)"= !10)E10A=*rezultate
medii+
1ezultatul
total la test
-ntelegere Aplicatie 1ezolvare de
probleme
Co"trol
A > %8
%8 8 %3 8 %% ( =1 2 =
Orga"i#ator
A > %8
%2 9 %7 ( %3 4 =; 2 !
Strategii
A > %8
%4 ? %2 2 %2 9 =: 2 1

Examinarea mediilor ne dezvaluie ca :

,E)C.A C1:AA0RA)C1"="0 !C:A0)0; a dat rezultate
superioare celorlalte metode si s # a dovedit avanta$oasa la nivelul
aplicatiei cunostintelor .
.espre celelalte metode consider dupa limitele maxime pe care le #
au atins n diferite pozitii : grupul de control n ntelegere grupul care
a lucrat prin strategii n aplicare si rezolvare de probleme ca au fost
eficiente la un anumit nivel de performanta dar nu totalizeaza un
puncta$ mai mare dect n cazul utilizarii organizatorului .
.e asemenea usor de observat si constatat corelatia dintre tipul
experimentului # consolidare aplicare # si metoda organizatorului
cognitiv comparativ utilizat .
Singura maxima care ntruneste si cel mai mare puncta$ total este
%7( la nivelul aplicatiei n grupul caruia i # a fost aplicat tratamentul
organizator .
)ABE="= (
!omportarea rezultatelor nvatarii :
# n clasa A * folosind cursul A + ;
# n clasa B * folosind cursul B +;
# n clasa ! * folosind cursul ! +
si interpretarea lor :
Situatia !ompararea
rezultatului
!ea mai probabila
interpretare
A. ;ariabila de
aptitudine
A > B > !
;ariabilele
mediului
A U ! > B
;ariabile de proces
A U ! U B
A U ! U B !ele mai multe diferente ale
rezultatului pot fi atribuite
diferentelor de mediu si de
instruire .
B. ;ariabila de A U ! U B Au exista diferente .
aptitudine
A > ! > B
;ariabilele de
mediu
A U ! > B
;ariabile de proces
A U ! U B
-ntruneste puncta$ maxim .
!. ;ariabila de
aptitudine
A > ! > B
;ariabilele de
mediu
A U ! > B
;ariabile de proces
A U ! U B
A U ! U B .iferentele n rezultate pot fi
cauzate de instruire .
.aca n conditii # de aptitudini egale * aproximativ +
# de instruire deosebite
# de mediu diferit doar pentru unul dintre grupuri
atunci rezulta ca diferentele rezultatelor sunt atribuite n toate cazurile
modului de instruire si numai ntr # un singur caz diferentelor de mediu .
C analiza a efectelor interactiunii dintre cele trei tratamente pentru
fiecare grup si coeficientul de inteligenta *V0+ arata ca diferenta de
performanta dintre grupuri se datoreaza metodei organizatorului cognitiv .
&rezentarea grafica a interactiunii tratament # coeficient de inteligenta :
1ezultatul la testarea :
Re#olvare $e probleme
-pliatie
B"telegere

-ntelegere aplicatie rezolvare
de
probleme

o"trol orga"i#ator %trategii
: . RED-CT-RE- R-PORTU+UI 5IN-+ -+ +UCR0RII
-ste sau nu este acest studiu de caz o inovatie 3
Elaborarea si experimentarea manualelor alternative de matematica
pentru clasa a 0; a ar satisface :
!onditia stiintifica prin :
0A)1C."!E1EA C1:AA0RA)C1"="0 !C:A0)0;
# ,E)C.E .E 1ERC=;A1E A &1CB=E,E=C1 #
# n predare # nvatare consolidare recapitulare si
sistematizare verificare si evaluare ;
!onditia complementara daca :
# manualul de matematica ar oferi permanent o completare cu
probleme propuse spre rezolvare aprofundare extindere ;
!onditia pedagogica prin :
# modificarea accentului de pe anumite functii ale nvatamntului n
raport cu organizarea continutului unei discipline # pe realizarea unor
sisteme de lectii cu un maximum de utilizare a tehnologiei didactice
* strategii de lectie strategii de nvatare + ;
!onditia psihopedagogica daca :
# n activitatea de nvatare pe grupe omogene n functie de aptitudinea
matematica speciala s # ar utiliza manualul alternativ destinat unui
astfel de coeficient de inteligenta atunci la testarea matematica
nvatatorii vor formula criterii * itemi + echivalenti pentru stabilirea
nivelului performantei maxime a elevilor .

.ar la rndul lor solicita :
# individualizarea nvatarii ;
# reguli superioare de operare eficienta ;
# cabinete de informatica .
-"ali#a lurarilor
I . Ale!erea temei
' Aumar total elevi implicati n experiment > 4 7 * %55 W +
# &rocent elevi stabili n alegerea temei > 4 9 * ?9?W +
# &rocent elevi stabili n alegerea temei
dar care se autodepasesc > % * (%W +
)ema % : 1ezolvarea problemelor prin metoda figurativa
6ie dupa algoritm fie singuri fie aplicnd regula
(4 elevi
)ema ( : !ompozitii de probleme dupa model grafic
%7 elevi #
)ema 3 : compunere de probleme dupa relatii
8 elevi


II . Redactarea temei
EH!E&P0A este n alegerea si redactarea temei ( :
!ompozitii de probleme * dupa model grafic sau relatii date + .
!ota cea mai nalta de performanta # !1EA)0;0)A)EA # este atinsa de
grupul caruia i # a fost aplicat tratamentul cu organizatorul cognitiv : metode
de rezolvare a problemelor .
1ezulta ca elevii si nsusesc si utilizeaza principiile organizarii
cognitive ale problemei .
.eci , n acelasi timp , ndeplinesc cerintele unei compozitii si care
este problema .
si se constata n plus ca elevii au fost exersati naintea
experimentului n creatii libere de diferite tipuri deoarece compozitiile lor
se remarca printr # un mod de concepere si stil de exprimare ncarcat de
simboluri .
,odul de redactare a temei n celelalte grupuri se deosebeste :
:rupul care lucreaza n aplicatie prin strategii de descifrare a
enuntului problemei cunoaste principiile organizarii cognitive si
compune oral probleme dar prefera sa aleaga n scris rezolvare de
probleme dupa algoritm dat . 1ezulta ca si # a spus cuvntul modul de
instruire anterior experimentului * axat pe explicarea limba$ului
matematic ; creatii libere pornind de la relatii+ si se impune sporirea
actiunilor de ncadrare a problemelor ntr#un tip .
:rupul care lucreaza n aplicatie pe limba$ matematic stapneste
notiunea de problema . 1ezulta ca grupul ntmpina greutati la
unificarea principiilor de alcatuire a unei compozitii deoarece prefera
sa rezolve .
Acest obiectiv poate fi renvatat prin analiza si delimitare pe texte a
partilor principale prin exercitii de ordonare exercitii de dezvoltare
a unor parti din problema . Se constata ca grupul are elevi introvertiti
predispusi gndirii divergente meditatiei profunde care au o putere
mare de concentrare pe probleme care ridica probleme ca si mediul
lor familial. !auta spri$inul si siguranta unui text pe care l abordeaza
foarte atent si critic .
&1C0E!)E
.E
=E!P00
; . M0SURI %I PROPUNERI . CONC+U.II
.upa ce a pilotat o ntreaga lucrare ea revine si la final si anume
pentru ce fel de reforma optam n nvatamntul romnesc actual /
1eforma profunda partiala si discreta ;
1eforma nvatamntului romnesc a schimbat viziunea asupra
proiectarii activitatii didactice ;
&roiectarea activitatii didactice va ridica la superlativ absolut
activitatea de nvatare a elevului .
.in activitatea de instructie si educatie trebuie eliminat definitv
termenul uniform>acelasi >la fel > general valabil '
!teva masuri au fost de$a percepute . Spre exemplu :
=ibertatea de actiune pe care o ofera noile programe pentru un cadru
didactic implicat ;
Crganizarea concursurilor pentru elaborarea manualelor alternative
cu consultarea cadrelor didactice cu experienta ;
Sintagma manual alternativ' sa devina o certitudine practic #
aplicativa si nu numai una formala iar alternanta sa concretizeze
relatia de echivalenta ntre continutul disciplinei / tratarea individuala
n conformitate cu aptitudinile speciale ;

&1C&"AE10=E concrete originale considerate de mine ca fiind
imperative :
,odificarea structurii nvatamntului primar la 2 *cinci+ ani de studiu
accentund prima si ultima treapta : 0 E 00 000 0; ;
;
,odul de instruire si transferul nvatarii sa fie orizontal pe grupe
valorice de nivel # materii * omogene diferentierea subiectilor n
functie de aptitudinea intelectuala speciala + ;
,anualul de matematica* n acest caz+ sa fie unic pe durata celor
cinci ani scolari si sa apartina aceluiasi elev ;
,anualul alternativ sa introduca metode de rezolvare a problemelor
pe ntelesul elevilor ;
Crganizarea activitatii didactice a nvatatorilor sa fie similara cu cea
a elevilor adica sa lucreze si dascalii n echipa avnd unitate de
vedere si de actiune dar mai ales capacitati de organizatori cognitivi
ai continutului nvatarii ;
CONC+U.II :
)eoretic cercetarea atinge punctele de slabiciune ale nvatamntului
romnesc .
&edagogic acest curriculum national centralizat prestabilit este
dupa parerea mea depasit nchistat n vechile tipare .
!auzele care stau la baza necesitatii schimbarii sunt multiple :
# n nvatamntul preuniversitar de stat modalitatile de organizare sunt
pe verticala : clase paralele AB!.....si raportate la vrsta
cronologica . -n concluzie elevii unei scoli apartin unei clase unui
cadru didactic unei serii *0 a00aa000aa0;a ... aH00a+ unei scoli
unei comenzi sociale prestabilite de altii pentru si n numele lor dar
nu si apartin lor nsisi + nsesi ,
-nvatamntul propus de mine vizeaza o tratare individuala n
conformitate cu aptitudinile speciale trebuintele dorintele optiunile
aspiratiile nclinatiile >zestrea nativa > talentul fiecarui subiect
scolar .
)dealul educational sa fie centrat pe individ sa satisfaca mplinirea
lui spirituala ca om n domeniul n care are aptitudini si nu sa fie o
comanda sociala care nu a$unge sa ndeplineasca pna la urma nici
comanda societatii nici idealul propriu al unei personalitati umane .
-c.imbarea mentalitatii scoala este la dispozitia individului uman si
nu invers . Societatea ca macrosistem social prospera cu ct
totalitatea indivizilor din care este alcatuita sunt mai pregatiti mai
educati civilizati si progreseaza a$ungnd la un anumit nivel de
bunastare materiala si spirituala .
Relatiile dintre educat # educator trec n sfera cooperarii comunicarii
deschise constructive . 1eciprocitatea libertatea de actiune de a lua
decizii n ce priveste formarea personalitatii sunt atribute ce definesc
noul model de relatii .
'od de instruire special si con/orm aptitudinilor cerut de acest tip de
inteligenta evident ca de aici rezulta necesitatea unei masuratori
adecvate si a unui program . 6acilitatea speciala a programului se
regaseste n trecerea de la o etapa la alta atunci cnd subiectul singur
se simte pregatit si hotaraste momentul . .ecizia nu este ngradita de
bariera anilor scolari ci de nivelul propriu de pregatire .
'anagementul este categoric descentrat si axat n principal pe o
oferta bogata de optionale propuse de elevi si / sau parinti . Aparent
simplu ca organizare * grupe omogene de nivel cu numar
aproximativ redus de subiecti + managementul este complex din
punctul de vedere al programului de instruire al organizarii cognitive
al continutului .
1ibliogra4ie
%. Ausubel :.".si 1obinson 6. %?7( nvatarea n scoala . 0
introducere n psi.ogia pedagogica ( Editura .idactica si
&edagogica Bucuresti .
(. Bunescu ;. Proiectarea - rigoare ( creativitate si spontaneitate n
conditiile unui proces didactic /ormativ (n 1evista de pedagogie'
nr.%( / %?77 .
3. !ristea S . %??% Planurile de nvatam1nt n ((nvatam1ntul n
antecamera re/ormei2 Editura &orto#6ranco :alati .
4. !ristea S. %??8 pedagogie generala (Editura .idactica si
&edagogica Bucuresti .
2. !risan Al.Programele scolare n conte3tul re/ormei ( n ((4ribuna
nvatam1ntului2(nr.5-"+ 5%%$ si nr.55+5%%# .
8. .ancila Eduard ; .ancila 0oan # 'atematica pentru bunul
nvatator ( E1!&res Bucuresti (55(
9. .inuta Aeculae # 'etodica predarii matematice la clasele )-)*(
Edit . "niversitatii din &itesti (553
7. Doita E . %??4 6idactica aplicata( partea ) (nvatam1ntul primar
Editura :heorghe Alexandru !raiova .
?. Durca ,aria :eorgeta # Cum rezolvam probleme de aritmetica
Editura )ranspres %??4 .
%5. ,.E.A. Planuri - cadru de nvatam1nt pentru nvatam1ntul
preuniversitar coord.6.7eorgescu ('.Cerc.ez ( '.-inger (
8.Preoteasa Editura !orint Bucuresti .
%%. ,.E.A. Consiliul 9ational pentru Curriculum . Programe scolare .
%(. ,.E.A. Programul de /ormare al pro/esorilor .Curriculum .
:valuare .
%3. ,uster .. %?72 'etodologia cercetarii n educatie si nvatam1nt
Editura =itera Bucuresti .
%4. Aeacsu 0oan #'etodica predarii matematicii la clasele )-)*( E...&.
Bucuresti %?77.
%2. &riala .umitru ; &riala;iorica #Aritmetica . Probleme tipice
rezolvate prin mai multe metode si procedee( 0nstitutul European 0asi
%??3.
%8. &ol@a :eorge
#Cum rezolvam o problema ; <n nou aspect al metodei matematice (
# 6escoperirea n matematica . :uristica rezolvarii problemelor(
Editura stiintifica Bucuresti %?9% .
%9. 1adu 0.). nvatam1ntul di/erentiat . Conceptii si strategii.Editura
.idactica si &edagogica Bucuresti .
%7. Stoica A . 9ecesitate ( atributii ( activitate -9:: ( ':9. Buletinul
informativ Bucuresti %???.
%?. Stoica . .si Stoica , . %?7( Psi.opedagogie scolara( Editura
Scrisul 1omnesc !raiova .
(5. Stoica ,. %??9 Pedagogie pentru de/initivat ( gradul al )) lea (
gradul ) si studenti (Editura :heorghe Alexandru !raiova .
(%. ;lasceanu = . %?9? 6ecizie si inovatie n nvatam1nt ( Editura
.idactica si &edagogica Bucuresti .