Anul XV, Nr.

Iulie Decembrie 2013

RECREAII
MATEMATICE
REVIST DE MATEMATIC PENTRU ELEVI I PROFESORI

e i = 1

Asociaia Recreaii Matematice

IAI - 2013

ntr-o form concis, formula e = 1 leag

cele patru ramuri fundamentale ale matematicii: ARITMETICA - reprezentat de 1; GEOMETRIA
reprezentat de ; ALGEBRA reprezentat de i ; ANALIZA MATEMATIC reprezentat de e.

Semnificaia formulei de pe copert.

Membrii fondatori :
Temistocle BRSAN
Ctlin CALISTRU

Alexandru CRUU
Constantin COCEA

Adrian CORDUNEANU
Gheorghe IUREA

Membri onorifici :
Acad. Constantin CORDUNEANU
Prof.univ. Vasile OPROIU

Redactor ef :

Acad. Radu MIRON

Cercet.pr. Dan TIBA

Temistocle BRSAN

Redactori principali : Gabriel POPA coordonator al rubricilor de probleme

Gheorghe IUREA, Petru ASAFTEI, Maria RACU

Comitetul de redacie :
Alexandru CRUU
Constantin CHIRIL
Eugenia COHAL
Adrian CORDUNEANU
Mihai CRCIUN (Pacani)
Paraschiva GALIA

Paul GEORGESCU
Gheorghe ILIE
Gabriel MRANU
Dan POPESCU (Suceava)
Neculai ROMAN (Mirceti)
Ioan ERDEAN (Ortie)

Marian TETIVA (Brlad)

Lucian TUESCU (Craiova)
Adrian ZANOSCHI
Titu ZVONARU (Comneti)

Materialele vor fi trimise la una dintre adresele: t-birsan@yahoo.com , profgpopa@yahoo.co.uk

COPYRIGHT 2008, ASOCIAIA RECREAII MATEMATICE
Toate drepturile aparin Asociaiei Recreaii Matematice. Reproducerea integral sau parial a
textului sau a ilustraiilor din aceast revist este posibil numai cu acordul prealabil scris al acesteia.
TIPRIT LA BLUE SIM&Co IAI
Bd. Carol I, nr. 3-5
Tel. 0332 111021, 0721 571705; e-mail: simonaslf@yahoo.com
ISSN 1582 1765

Anul XV, Nr. 2

Iulie Decembrie 2013

RECREAII
MATEMATICE
REVIST DE MATEMATIC PENTRU ELEVI I PROFESORI

e i = 1
Revist cu apariie semestrial

EDITURA RECREAII MATEMATICE

IAI - 2013

Profesorul Constantin Corduneanu

la aniversarea a 85 de ani

Constantin Corduneanu este binecunoscut, apreciat si se bucura de un deosebit

prestigiu n lumea academica matematica
gratie prodigioasei sale activitati stiintice, didactice si prezentei active n manifestarile comunitatii matematice internationale: conferinte, simpozioane si congrese.
S-a nascut n Iasi la 26 iulie 1928, a
copilarit si a parcurs clasele primare n satul
Potangeni, com. Movileni, jud. Iasi, sat n
care parintii sai erau nv
atatori. Studiile secundare le-a nceput n 1940 la Liceul Militar
din Iasi si le-a terminat dupa Al Doilea Razboi
Mondial, n 1947, la Predeal, unde liceul se
mutase ntre timp. Ultimele doua clase lea promovat ntr-un singur an, regulamentul
scolar permit
and acest lucru. A fost colaborator al Gazetei Matematice si a participat la
concursurile organizate de aceasta; n ultimul an de liceu a fost premiat la Concursul
Gazetei Matematice, clasandu-se pe locul ntai.
Despre aceasta scoal
a si dascalii sai, are cuvinte de adanca recunostinta: Am avut
sansa de a studia n acea scoal
a de elit
a, unde profesorul de istorie era doctor la
Oxford, cel de chimie era de asemenea doctor n chimie si inginer chimist, cel de
geografie era simultan si asistent universitar, cel de francez
a era doctor n filologie, cu
stagiu de specializare n Franta, devenind apoi seful catedrei de limb
a francez
a la Universitatea din Iasi. Profesorul de matematic
a fusese si cadru universitar (conferentiar
universitar). Profesorii sai l-au sfatuit ca, n noile conditii politice din tara, sa renunte
la o cariera militara si sa continue cu studii de matematica.
S-a nscris la Facultatea de Stiinte din Iasi, sectia matematica, la care a promovat
primii doi ani de studii ntr-un singur an. A absolvit facultatea n 1950, iar n ultimul
an de studii a fost retinut ca preparator. Fiind un student eminent, scurtand perioada
de studii prin comasarea unor ani, sprijinit de profesorii sai n momente critice ale
vietii, a reusit sa scape de prigoana contra celor cu origine nu tocmai ,,sanatoasa.
Cu aceeasi adanc
a recunostint
a se refera si la perioada studiilor universitare:
In
anii mei de studentie am avut sansa extraordinar
a de a nimeri n scoala de matematic
a
a lui Alexandru Myller.
A ramas pentru totdeauna atasat de Iasul tineretii sale, de Seminarul Matematic
n care s-a format ca specialist, de atmosfera de nalta tinuta stiintica a acestuia si de
profesorii sai. In anul 2010, la conferinta dedicata jubileului centenarului Seminarului
Matematic ,,A. Myller va expune n plen un istoric al acestei institutii.
89

Datorit
a talentului, pasiunii si daruirii sale, parcurge n putini ani treptele ierarhiei
didactice: n 1955 este lector universitar titular, n 1962 conferentiar prin concurs, iar
n anul 1968 este promovat ca profesor titular. A sustinut n 1956 la Universitatea
din Iasi teza de doctorat Probleme globale pentru ecuatiile diferentiale de ordinul I si
II sub conducerea prof.dr. Ilie Popa si n fata unei comisii formate din academicienii
M. Nicolescu, Gr. Moisil si N. Teodorescu. In aceasta perioada a functionat si la
Institutul Politehnic din Iasi (1950-1954) si a avut norma de cercetare la Institutul
de Matematica al Academiei-liala Iasi.
In perioada 1964-1967 a contribuit la organizarea activitatii n Institutul Pedagogic
din Suceava (acum Universitatea ,,Stefan cel Mare), ind rector n ultimul an. In
anii academici 1967-68 si 1973-74 a fost profesor vizitator la Universitatea de Stat din
Rhode Island (SUA). Intre anii 1968-1972 a fost decan al Facultatii de Matematica,
iar ntre 1972-1973 si 1974-1975 a avut functia de prorector al Universitatii din Iasi.
Printr-un decret din primavara anului 1975, Institutele de Matematica cu sediile
n Bucuresti, Iasi si Cluj Napoca treceau de sub controlul Academiei Romane n
subordinea universit
atilor, care aveau obligatia sa distribuie la alte unitati socialiste
pe toti cercetatorii ncadrati n ele. In acel moment, profesorul C. Corduneanu era
prorector cu problemele cercetarii stiintice si studiilor doctorale si, n consecinta,
i-a revenit ca obligatie de serviciu aplicarea decretului. Mai tarziu, ntr-un interviu,
profesorul si aminteste: Majoritatea celor transferati, prin aceast
a ingrat
a sarcin
a de
serviciu, erau fostii mei studenti si erau dintre cei mai buni!
Desintarea Institutului de Matematica, cat si climatul politic tensionat din tara
noastra, l-au decis sa emigreze. In 1977 este invitat sa expuna o serie de conferinte la
Centrul International de Fizica Teoretica (UNESCO), Trieste (Italia). Folosind acest
prilej, emigreaza la nceputul anului 1978 n SUA. Dupa scurte sederi ca profesor
vizitator la Universitatea de Stat din Rhode Island (ian.-iun. 1978) si la Universitatea
de Stat Tennesse (Knoxville, 1978-1979), ocupa prin concurs o pozitie de profesor la
Universitatea de Stat din Texas, orasul Arlington, pozitie din care se va pensiona n
1996, cu titlul de Profesor Emerit.
Activitatea didactica si de ndrumare a profesorului C. Corduneanu este bogata
si de lunga durata: 47 de ani, dintre care n Romania 26 de ani si jumatate. A
contribuit la pregatirea a circa 4000 de studenti n Romania si 3000 n SUA, iar
num
arul tinerilor care si-au trecut doctoratul sub conducerea sa este de peste 20. A
fost si este nconjurat cu recunostinta, respect si iubire de cei carora cu generozitate
le-a oferit idei, ndrum
ari, ncurajari si sfaturi n modul cel mai simplu si resc.
Activitatea stiintic
a a prof. C. Corduneanu s-a desfasurat fara ntrerupere
si continu
a si n prezent. Rezultatele obtinute i-au adus recunoasterea comunitatii
academice internationale a matematicienilor. A abordat variate domenii de cercetare:
teoria global
a a sistemelor diferentiale, teoria admisibilit
atii pentru sisteme de ecuatii
diferentiale si integrale, teoria ecuatiilor cu operatori Voltera abstracti (cauzali), teoria oscilatiilor si undelor (cazul aproape-periodic), cat si aplicatiile acestor teorii la
teoria sistemelor (generale sau de reglare automat
a). La Iasi a nintat Seminarul de
teoria calitativa a ecuatiilor diferentiale si integrale, ind initiatorul acestei directii
de cercetare n acest centru universitar. Ca o apreciere a cercetarilor sale, a primit
multe distinctii si premii. In Romania a fost distins cu Premiul Ministerului Educatiei
90

(1963), cu Premiul ,,Gh. Laz

ar al Academiei Romane (1965), iar mai tarziu Primaria
municipiului Iasi i-a conferit Premiul ,,Vasile Pogor (2002). Universitatea de Stat
din Texas i-a atribuit Distinguished Research Award (1995), Uniunea Matematicienilor Cehi i-a acordat Medalia de Merit n Matemamatici (2001) etc.
In anul 1974 a fost ales membru corespondent al Academiei Rom
ane (repus n
drepturi ca membru corespondent al Academiei n 1990).
Activitatea didactica si de cercetare stiintica este doar o parte din multele directii
n care prof. C. Corduneanu si-a adus aportul; prolul prezentei reviste nu permite
decat o nsirare pe scurt: autor al unor monograi aparute n cele mai prestigioase
edituri din lume, membru n redactiile unor importante reviste din tara si strainatate,
membru al unui num
ar mare de societati si asociatii de matematica, a conferentiat
la numeroase universit
ati si institute de cercetare din toate continentele (cu exceptia
Australiei), participant activ la conferinte si congrese de pretutindeni s. a. Extragem
dintr-un interviu un bilant propriu foarte sumar: Sunt bucuros c
a pe parcursul carierii
mele stiintifice am reusit s
a scriu sase c
arti, ap
arute n 12 editii, toate de circulatie
international
a. Am tinut conferinte n peste 60 de universit
ati si academii din diferite
t
ari, am participat la peste o sut
a de conferinte si congrese de specialitate. Tot at
atea
prilejuri de satisfactie personal
a.
In 1981 prof. C. Corduneanu a fondat revista Libertas Mathematica sub egida
Academiei Rom
ano-Americane de S
tiinte si Arte (ARA). Tot el a editat si tiparit
revista timp de 31 de ani, pan
a n anul 2012, cand prof. Vasile Staicu (Portugalia)
a preluat publicarea acesteia. Revista si propune sa capteze energiile matematicienilor romani din diaspora si sa introduca rezulatatele lor remarcabile n mediul academic international. Mai multe volume au fost dedicate (ca volume memoriale sau
aniversare) unor distinsi matematicieni: Grigore Moisil, Tiberiu Popoviciu, Nicholas
Georgescu Roegen, Radu Rosca s. a. Rubrica Miscellanea include o lista cu numele
si adresele matematicienilor de origine romana din diaspora (ajunsa acum la circa
500 nume) menita sa faciliteze contactele dintre acestia. Mentionam si faptul ca n
perioada 1995-1998 prof. C. Corduneanu a fost presedinte al ARA, iar din 1998 este
Presedinte de Onoare al ARA.
Dupa evenimentele din 1989, prof. C. Corduneanu revine n mod constant n
Romania, de cateva ori pe an, la locuinta proprie redobandita ntre timp. Aici si
continua activitatea sau si propune noi proiecte: e ca este vorba de o conferinta
n Iasi sau alt centru universitar din tara, e ca se ngrijeste de aparitia unui numar
de Libertas Mathematica, e ca pregateste aparitia unei noi carti etc. Universitatea
,,Ovidius din Constanta si Universitatea ,,Al.I. Cuza din Iasi i-au conferit titlul
de Doctor Honoris Causa n 1994, Universitatea ,,Transilvania din Brasov n 1999,
iar Universitatea ,,Stefan cel Mare din Suceava n 2003. Este Honorary Doctor al
Universit
atii din Ecaterinburg (Rusia), 2010.
Cu adanc
a recunostint
a pentru aportul adus n cresterea prestigiului international
al matematicii romanesti si cu admiratie fata de exemplul personal de demnitate
umana, uram prof. Constantin Corduneanu multi ani de viata fericita, cu sanatate,
putere deplina de creatie si multe mpliniri!

Prof. univ. Temistocle BIRSAN

91

Grupuri finite cu proprietatea (P)

Marius T
arn
auceanu

Abstract. In this paper we characterize the finite groups that have the property (P).
Keywords: finite abelian groups, automorphisms.
MSC 2010: 20K01, 20K30.

1. Introducere. Problema 2 de la faza judeteana a Olimpiadei de Matematic

a
2013, clasa a XII-a, are urmatorul enunt:
Problem
a. Un grup (G, ) are proprietatea (P) dac
a
(P )

f Aut(G), g, h Aut(G) astfel nc

at f (x) = g(x) h(x), x G.

S
a se arate c
a:
(a) Orice grup cu proprietatea (P) este abelian.
(b) Orice grup abelian finit de ordin impar are proprietatea (P).
(c) Niciun grup finit de ordin 4n + 2, n N, nu are proprietatea (P).
Solutia prezentat
a n barem se ncheie cu o remarca interesanta, anume ca exista
grupuri de ordin 4n care au proprietatea (P) - e.g., grupul lui Klein Z2 Z2 - si
grupuri de ordin 4n care nu o au - e.g., grupul aditiv Z4 .
Cerintele problemei, mpreuna cu remarca anterioara, conduc la ntrebarea reasca:
Care sunt grupurile ce satisfac proprietatea (P)?
Pentru cazul nit suntem n masura sa dam un raspuns la aceasta ntrebare. Mai
precis, vom proba urmatorul rezultat.
Teorema 1.1. Un grup finit G are proprietatea (P) dac
a si numai dac
a G
=
G1 G2 , unde G1 este un 2-grup abelian de tipul
Z21 Z22 Z2k cu |{j | j = i }| 2, i = 1, 2, ..., k,
iar G2 este un grup abelian de ordin impar.
In particular, putem decide care din grupurile nite de ordin 4n cu n impar au
proprietatea (P).
Corolarul 1.2. Grupurile finite de ordin 4n, n 1 (mod 2), care au proprietatea
(P) sunt de tipul
Z2 Z2 G,
1 Lector

dr., Universitatea ,,Al.I. Cuza din Iasi, tarnauc@uaic.ro

92

iar cele care nu au aceast

a proprietate sunt de tipul
Z4 G,
unde G este un grup abelian de ordin n.
De asemenea, mention
am ca exista si grupuri innite ce satisfac proprietatea (P)
(spre exemplu (Q, +)), o clasicare a acestora ind mult mai greu de realizat.
2. Preliminarii. Principalul rezultat ca va utilizat este teorema de structura
a grupurilor abeliene nite (a se vedea, spre exemplu, [3]).
Teorema 2.1. Fie G un grup abelian finit. Atunci exist
a si sunt unice numerele
naturale m, d1 , d2 , ..., dm , astfel nc
at
G
= Zd1 Zd2 Zdm ,
unde di > 1, i = 1, 2, ..., m, si d1 |d2 |...|dm .
Cu notatiile din Teorema 2.1, consideram descompunerile n produse de factori
primi ale numerelor d1 , d2 , ..., dm :
ik
i1 i2
di = p
1 p2 pk , i = 1, 2, ..., m.

T
inand cont ca pentru ecare i are loc izomorsmul Zdi
= Zp1 i1 Zp2 i2

Zp ik ,obtinem
k

G
= G1 G2 Gk ,

(1)
unde

Gj = Zp1j Zp2j Zpmj si 1j 2j ... mj , j = 1, 2, ..., k.

j

Cu alte cuvinte, orice grup abelian nit este produs direct (sau, echivalent, suma
directa) de p-grupuri abeliene.
Urmatoarea teorema arata ca studiul grupului automorsmelor unui grup abelian
nit se reduce la p-grupuri abeliene (a se vedea, spre exemplu, Lema 2.1 din [2]).
Teorema 2.2. Fie H si K dou
a grupuri finite de ordine relativ prime. Atunci
particular, dac
Aut(H K)
a G este un grup abelian finit de
= Aut(H) Aut(K).In
tipul (1), atunci
(2)

Aut(G)
= Aut(G1 ) Aut(G2 ) Aut(Gk ).

Un rezultat mai puternic decat precedentul l constituie Teorema 3.2 din [1].
Aceasta indica forma automorsmelor unui produs direct de grupuri nite ce nu au
factori directi comuni.
93

Teorema 2.3. Fie H si K dou

a grupuri finite f
ar
a factori directi comuni. Atunci
Aut(H K) este izomorf cu grupul multiplicativ

f
v

u
| f Aut(H), gAut(K), uHom(K, Z(H)), vHom(H, Z(K)) .
g

particular, dac
In
a grupurile H si K sunt abeliene, atunci Aut(H K) este izomorf
cu grupul multiplicativ

f
v

u
| f Aut(H), gAut(K), uHom(K, H), vHom(H, K) .
g

Incheiem acest paragraf cu o observatie simpla, dar extrem de utila.

Observatia 2.4. Un grup abelian (G, +) satisface proprietatea (P) daca si numai
daca automorsmul identic 1G poate scris sub forma
1G = g + h cu g, h Aut(G).

(3)

Intr-adev
ar, daca (3) are loc, atunci pentru orice automorsm f al lui G avem f =
f 1G = f g + f h si f g, f h Aut(G).
Putem acum proba principalul nostru rezultat. Mentionam ca nu am inclus n
demonstratie vericarea proprietatilor (a)-(c), pentru care poate consultata solutia
problemei considerate.
3. Demonstratia Teoremei 1.1. Presupunem mai ntai ca G satisface proprietatea (P). Atunci el este abelian si, conform cu (1), admite o descompunere de tipul
G
= G1 G2 ,unde G1 este un 2-grup abelian, iar G2 este un grup abelian de ordin
impar. Din Teorema 2.2 deducem ca
Aut(G)
= Aut(G1 ) Aut(G2 ),
ceea ce arata ca G1 si G2 satisfac, de asemenea, proprietatea (P). Este sucient sa
indicam structura lui G1 . Avem
G1
= Z21 Z22 Z2k , unde 1 1 2 ... k .
Daca, prin absurd, exista i {1, 2, ..., k} astfel ncat j = i , j=1, 2, ..., i1,
i+1, ..., k, atunci G1 poate scris sub forma G1 = H K,unde H
= Z2i si K
=

Z21 Z2i1 Z2i+1 Z2k . In plus, remarcam ca H si K nu au factori

directi comuni, asadar

Aut(G1 )
=

f
v

u
| f Aut(H), gAut(K), uHom(K, H), vHom(H, K)
g

din Teorema 2.3. Atunci

1G1 =

1H
0

0
1K

f1
v1

94

u1
f
+ 2
g1
v2

u2
,
g2

unde fi Aut(H), gi Aut(K), ui Hom(K, H), vi Hom(H, K), i = 1, 2. Rezulta

ca 1H = f1 + f2 , ceea ce constituie o contradictie (automorsmele lui H sunt de tipul
x 7 qx cu q impar, suma a doua astfel de automorsme neind un automorsm).
Reciproc, este sucient sa arat
am ca un 2-grup abelian de tipul
G = Z21 Z22 Z2k cu |{j | j = i }| 2, i = 1, 2, ..., k,
sau, echivalent, de tipul
r1

G = (Z21 )

(Z22 )

r2

rs

(Z2s )

cu ri 2, i = 1, 2, ..., s,

are proprietatea (P). De asemenea, conform Observatiei 2.4, ne putem reduce la cazul
s = 1. Avem astfel de probat ca pentru un 2-grup abelian
r

G = (Z2 ) = Z2 Z2 Z2 cu r 2
|

{z

r ori

automorsmul identic 1G poate scris ca suma a doua automorsme ale lui G. T

inand
cont ca automorsmele grupului abelian G coincid cu automorsmele Z2 -modulului
r
(Z2 ) , iar acestea se identic
a cu matricele inversabile de ordin r peste Z2 , trebuie
sa aratam ca
Ar , Br GLr (Z2 ) astfel ncat Ir = Ar + Br .

(4)

Vom verica aceasta armatie prin inductie dupa r. Pentru r = 2 consideram



A2 =

0 1
,
1 1

si B2 =

iar pentru r = 3 consideram

A3 =

si B3 =

0 1 1
1 0 0
1 0 1

Fie r 4. Presupunem ca (4) este adevarata pentru orice r satisfacand 2 r < r

si o veric
am pentru r. Avem
Ir = Ar + Br ,
unde matricele

Ar =

Ar2
0

0
A2

si Br =

Br2
0

0
B2

sunt ambele inversabile, ceea ce ncheie demonstratia.

Bibliografie
1. J.N.S. Bidwell, M.J. Curran, D.J. McCaughan Automorphisms of direct
products of finite groups, Arch. Math., 86 (2006), 481-489.
2. C. Hillar, D. Rhea Automorphisms of an abelian p-group, Amer. Math. Monthly,
114 (2007), 917-922.
3. I.D. Ion, N. Radu Algebr
a, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1991.
95

Cercurile mixtliniare adjuncte nscrise

asociate unui triunghi

Ion PATRAS
CU 1
Abstract. In this note there are defined the inscribed adjoint mixtlinear circles associated to a
triangle. The main results are Theorem 1 and 2. E.g., the triangle determined by the centers of the
inscribed adjoint mixtlinear circles and the triangle tangential to the given triangle are orthological.
Keywords: inscribed adjoint mixtlinear circles, Apollonius circle, Brocard s angle, orthological
triangle.
MSC 2010: 67G40.

In acest articol denim cercurile mixtliniare adjuncte asociate unui triunghi si

evidentiem cateva proprietati ale lor.
Definitie. Numim cerc mixtilinar adjunct nscris al unui triunghi dat un cerc
tangent (interior) cercului circumscris triunghiului ntr-un varf al sau si tangent la
latura opusa varfului considerat.
Observatie. Evident, pentru orice triunghi, avem trei cercuri mixtliniare adjuncte nscrise. Mai observam ca avem si trei cercuri mixtliniare adjuncte exnscrise,
care sunt tangente exterior cercului circumscris triunghiului dat si ndeplinesc celelalte
conditii din denitia de mai sus. Ne vom ocupa numai de cercurile mixtliniare nscrise;
le vom numi, dupa varful triunghilui ABC prin care trec, A-mixtliniar adjunct nscris
etc.
Propozitia 1. Punctul de tangent
a cu BC al cercului A-mixtliniar adjunct nscris
b
este piciorul bisectoarei interioare a unghiului A.
Demonstratie. Notam cu La centrul cercului A-mixtliniar adjunct nscris si
cu D contactul acestuia cu latura BC. Fie S intersectia tangentei n varful A la
cercul circumscris triunghiului
ABC cu latura BC (n gura
> m(C)).
In mod obisnuit,
m(B)
cu 0 notam centrul cercului circumscris.
a
In OAC avem: m(OAC)
=
Apoi, m(OAD)
=
90 m(B).
1

m(ASL
=
m(ASC)
=
a)
2
1
m(AB)]
= 1 [m(B)

[m(AC)
4
2

m(C)].
Ca urmare, combin
and rezul
+ m(OAD)
= 90 m(B)
+ 1 [m(B)
m(C)]
=
tatele obtinute, m(CAD) = m(OAC)
2
1
b adic
b
m(A),
a D este piciorul bisectoarei interioare a unghiului A.
2

1 Profesor,

Colegiul National ,,Fratii Buzesti, Craiova

96

.L
.O N

Analog se demonstreaza proprietatea n cazul triunghiurilor obtuzunghice. Daca

triunghiul ABC este isoscel sau echilateral, demonstratia este imediata.
Propozitia 2. Cercul A-mixtliniar adjunct nscris intersecteaz
a laturile AB si
AC n extremit
atile unei coarde paralele cu BC.
Demonstratie. Not
am cu M si N punctele de intersectie a cercului A-mixtliniar
) = m(DAN
) = 1 m(A)
b si, pe
adjunct nscris cu AB, respectiv AC. Avem: m(CDN
2
1

b Rezult
DN

de alta parte, m(DN

M ) = m(M
AD) = m(A).
a ca CDN
M , ceea ce
2
implica M N BC.
Observatie. Armatia M N BC decurge si din omotetia cercurilor A-mixtliniar
adjunct nscris si circumscris triunghiului, centrul de omotetie ind varful A.
Propozitie. Raza rA a cercului A-mixtliniar nscris este dat
a de formula:
(1)

rA =

4p(p a)R
.
(b + c)2

Demonstratie. Solutia I. Aplicand teorema sinusurilor n AM N si ABC,

obtinem: M N = 2rA sin A si a = 2R sin A, de unde
rA =

R
M N.
a

Deoarece AM N ABC, avem ca M N =

rA =

a
AN . Ca urmare,
b

R
AN.
b

Puterea punctului C fat

a de cercul A-mixtliniar adjunct nscris se scrie: CN CA =
ab
2
CD si cum CD =
(consecinta a teoremei bisectoarei), rezulta ca CN =
b+c
a2 b
4p(p a)b
. Cum AN = b CN , decurge ca AN =
. Inlocuind aceasta
2
(b + c)
(b + c)2
expresie gasit
a, vom avea
rA =

R 4p(p a)b
4p(p a)R

=
b
(b + c)2
(b + c)2

si, deci, formula dorita.

Solutia II. In La AD avem: La A = La D = rA , AD = la (=lungimea bisectoarei
1

din A) si m(L
a AD) = [m(B) m(C)]. Atunci,
2
rA =

AD

2 cos L
a AD

97

la
.
2 cos BC
2

2bc
A
A
Folosind formule ca la =
cos , cos =
b+c
2
2
culelor se obtine (1).

p(p a)
etc., dupa efectuarea calbc

Observatie. Pentru raza rA retinem si formulele:



(2)

rA =

cos A2
bc

=R 1
b + c cos BC
2

a
b+c

2 

Vom aminti acum cateva notiuni si rezultate necesare n continuare.

Se numeste cerc adjunct al
unui triunghi ABC un cerc ce
trece prin doua varfuri ale sale si
A
n unul dintre aceste varfuri este
tangent laturii respective. Un tri
unghi are sase cercuri adjuncte.
Vom nota cu CA cercul adjunct
ce contine varfurile C si A si este
.
tangent n A laturii AB. Cer

curile adjuncte AB, BC, CA au

B
un punct comun ; analog, cerC
curile BA, CB, AC au un punct
comun . Punctele si se
numesc punctele lui Brocard: este punctul direct al lui Brocard, iar este punctul
= BC
= CA
= si
retrograd. Punctele si sunt izogonal conjugate: AB
AC =
CB =
BA = . Unghiul se nume

ste unghiul lui Brocard. Cititorul

poate gasi alte informatii n [1].

S
a observam legatura urmatoare: cercul A-mixtliniar adjunct nscris asociat triunghiului ABC este cerc adjunct pentru triunghiurile ADB si ADC. Ca urmare,
avem:
Propozitia 4.
Intr-un triunghi ABC n care D este piciorul bisectoarei interioare
b punctele A, D si punctele directe ale lui Brocard corespunz
a unghiului A,
atoare triunghiurilor ADB si ADC sunt conciclice.
Urm
atoarele doua teoreme indica proprietati remarcabile ale cercurilor mixtliniare
adjuncte nscrise.
Teorema 1. Triunghiul La Lb Lc determinat de centrele cercurilor mixtliniare
adjuncte nscrise si triunghiul tangential Ta Tb Tc sunt ortologice. Centrele lor de ortologie sunt O si centrul radical al cercurilor mixtliniare adjuncte nscrise.
Demonstratie. Perpendicularele duse din La , Lb , Lc pe laturile corespunzatoare
ale triunghiului tangential contin razele OA, OB, respectiv OC ale cercului circumscris. Prin urmare, O este centrul de ortologie al triunghiurilor La Lb Lc si Ta Tb Tc .

98

Tangentele duse din Ta la cercul circumscris, Ta B si Ta C, sunt egale. Ele sunt

tangente si la cercurile B-mixtliniar
Tb
adjunct nscris, respectiv C-mixtliniar
adjunct nscris. In consecint
a, Ta are
puteri egale fat
a de aceste cercuri si
ca atare apartine axei radicale a lor.
Cum axa radicala a doua cercuri este
A
perpendiculara pe linia centrelor acestora, urmeaza ca perpendiculara din
Ta pe La Lc trece prin centrul radi- Tc
La .
cal al cercurilor mixtliniare adjuncte
Lb. O.
nscrise, deci acest punct este centru
Lc
de ortologie al triunghiurilor La Lb Lc
B
C
si Ta Tb Tc .

Fiind date trei cercuri de centre diferite, se numeste cerc Apollonius al lor ecare dintre cercurile tangente celor trei cercuri date. Evident, cercul circumscris triunghuiului
ABC este cerc Apollonius al cercurilor
mixtliniare adjuncte nscrise asociate
triunghiului.

Ta

Teorema 2. Cercul Apollonius tangent interior cercurilor mixtliniare adjuncte

nscrise are cu acestea punctele de tangent
a T1 , T2 , respectiv T3 . Dreptele AT1 , BT2
si CT3 sunt concurente.
Demonstratie. Demonstratia face apel la teorema lui D Alembert (de ex., [2]):
trei cercuri necongruente si ale caror centre nu sunt coliniare au cele sase centre de
omotetie situate cate trei pe patru drepte.
Intr-adev
ar, A este centrul de omotetie directa a cercului circumscris (O) si a
celui A-mixtliniar adjunct nscris (La ); T1 este centrul de omotetie directa a cercului
Apollonius tangent interior cercurilor mixtliniare adjuncte nscrise si a cercului (La ),
iar J este centrul de omotetie directa a cercului Apollonius si a celui circumscris (O).
Conform teoremei lui D Alembert, rezulta ca punctele A, J, T1 sunt coliniare. Analog
se arata ca B, J, T2 sunt coliniare si C, J, T3 sunt coliniare. In consecinta, punctul J
este punctul de concurent
a a dreptelor AT1 , BT2 si CT3 .
Bibliografie
1. R.A. Johnson Advanced Euclidean Geometry, Dover Publications, Inc., Mineola,
New York, 2007.
2. N.N. Mihaileanu Lectii complementare de geometrie, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1976.

99

C
ateva aplicatii ale inegalit
atii
Ionescu - Weitzenb
ock

Dumitru M. BATINET
U-GIURGIU 1 , Neculai STANCIU

Abstract. The purpose of the present note is to establish some applications of the inequality
Ionescu- Weitzenb
ock.
Keywords: Ionescu-Weitzenb
ock inequality, Bergstr
om s inequality, Radon s inequality.
MSC 2010: 51M16.

ION IONESCU (BIZET

) (1870-1946) s-a n
ascut la 22 noiembrie/4 decembrie 1870 n satul
Stoienoaia, comuna Creata-Lesile, judetul Ilfov. In anul 1889 a reusit primul la S
coala National
a
de Poduri si S
osele din Bucuresti, unde obtine diploma de inginer cu nota
18,42 (nota maxim
a fiind 20).
In anul 1895 nfiinteaz
a Gazeta Matematic
a mpreun
a cu Victor Balaban, Vasile Cristescu, Mihail Roco, Ion Zotta, Emanoil Davidescu,
Mauriciu Kinbaum, Nicolae Nicolescu, Tancred Constantinescu si Andrei
Ioachimescu. In 31 august 1909, la o sedint
a a redactiei Gazetei Matematice, tinut
a la via lui Ion Ionescu se decide nfiintarea Societ
atii Gazeta
Matematic
a. A fost unul din St
alpii Gazetei Matematice, al
aturi de
Vasile Cristescu, Andrei Ioachimescu si Gheorghe T
iteica.
Din 1921 se dedic
a nv
ata
m
antului de la S
coala Politehnic
a din Bucuresti, profesor de baz
a al acestei institutii.
A condus lucr
arile de proiectare si constructie a numeroase poduri,
printre care podul peste Borcea (prima portiune a podului peste Dun
are), podul de la Bobolia pe
Valea Prahovei etc. In 1900, la Giurgiu se impunea realizarea unui pod peste canalul Sf. Gheorghe,
care s
a lege portul situat pe malul Dun
arii cu celelalte regiuni printr-o leg
atur
a dubl
a sosea-cale
ferat
a. Coordoneaz
a proiectarea si constructia podului peste un brat al Dun
arii din bazinul de la
Giurgiu. Conditiile de teren f
aceau aproape imposibil
a aceast
a realizare, dar Ion Ionescu a g
asit
o solutie exceptional
a; podul dublu, cale ferat
a si sosea, are o form
a curb
a, unic
a la vremea aceea
n lume. Prin aceast
a lucrare, inaugurat
a n 1905, Ion Ionescu-Bizet a r
amas n istoria orasului
Giurgiu. Podul este folosit si n prezent, dup
a o utilizare de peste 100 de ani, si poart
a numele de
Podul Bizet.
A elaborat proiectul pentru santierul naval de la Turnu-Severin. Este autorul unui studiu de
deviere spre Prut a apelor Siretului n vederea constructiei unei centrale hidroelectrice si a transform
arii Prutului ntr-un canal navigabil ntre Galati si Iasi. A executat harta hidrografic
a a bazinului
Dun
arii.
Pentru meritele sale, a fost ales n 1919 membru corespondent al Academiei Rom
ane, sectia
stiintific
a. Al
aturi de Gheorghe Laz
ar, Gheorghe Asachi, Ion Heliade R
adulescu, Spiru Haret, Petrache Poenaru si Gheorghe Duca, a fost ctitor al nv
ata
m
antului tehnic rom
anesc.
A ncetat din viat
a la 17 septembrie 1946. A l
asat prin testament Societ
atii Gazeta Matematic
a
(ast
azi numit
a SSMR), casa sa din Str. R
asuri, nr. 25.

In [1] am aratat ca Ion Ionescu a publicat cu 22 de ani naintea lui Roland

Weitzenb
ock inegalitatea a2 + b2 + c2 4S 3, adevarata n orice triunghi. Intradevar, n Gazeta Matematic
a vol.III, nr. 2 (oct. 1897), p. 52, sub semnatura lui Ion
Ionescu apare problema:
1 Profesor,
2 Profesor,

Colegiul National ,,Matei Basarab, Bucuresti

S
coala General
a ,,George Emil Palade, Buz
au

100

273. S
a se arate c
a nu exist
a nici un triunghiu pentru care inegalitatea

4S 3 > a2 + b2 + c2
s
a fie satisf
acut
a.

Abia n 1919, n articolul Uber

eine Ungleichung in der Dreiecksgeometrie publicat
n revista Mathematische Zeitung, vol. 5, nr.1-2, pp. 137-146, apare inegalitatea care
n mod curent poarta numele lui R. Weitzenb
ock.
Aceasta inegalitate a fost numit
a de noi n [1] inegalitatea Ionescu-Weitzenb
ock.
In prezenta nota vom da cateva aplicatii ale sale.
orice triunghi ABC, are loc inegalitatea:
Aplicatia 1. In

a3
b3
c3
4 3
(1)
+
+

S.
bR+cr cR+ar aR+br
R+r
Solutie. Avem, aplicand inegalitatea lui Bergstr
om:
X

U=

X
X
a3
a4
(a2 )2
=
2
2
2
bR+cr
abR + acr
(a + b )R + (a2 + c2 )r

ciclic

(
2 P

R(a2 +

ciclic

ciclic
b2 ) +

ciclic

ciclic

a2 )2

r(a2 + c2 )

=2

a2 )2

ciclic

2(R + r)

ciclic

a2

ciclic

Mai departe, aplicam inegalitatea Ionescu- Weitzenb

ock, adica
rezulta ca U

4S 3
R+r ,

a2

ciclic

R+r

a2 4S 3, si

ciclic

ceea ce era de demonstrat.

In acelasi fel se stabileste si urmatorul rezultat:

orice triunghi ABC, are loc inegalitatea:
Aplicatia 2. In

m3a
m3b
m3c
3 3
+
+

S.
R mb + r mc
R mc + r ma
R ma + r mb
R+r
Solutie. Avem, utilizand inegalitatea lui Bergstr
om si formula bine-cunoscuta
3 2
2
2
2
2
2
ma + mb + mc = (a + b + c ) :
4
X
X
m3a
(m2a )2
V =
=
R mb + r mc
R ma mb + r ma mc
(2)

ciclic

ciclic

X
ciclic

R(m2a +
2(

2R

P
ciclic

(m2a )2
2
mb ) + r(m2a

2r

+ m2c )
P

m2a )2

ciclic
m2a +

m2a

P
ciclic

m2a

ciclic

R+r

ciclic

101

(m2a +

m2a )2

ciclic
m2b ) +

3 a2 + b2 + c2

,
4
R+r

(m2a + m2c )

ciclic


unde folosim inegalitatea Ionescu-Weitzenb
ock, i.e. a2 + b2 + c2 4S 3, si deducem
ca:

1
3
3 3
V
4S 3 =
S.
4 R+r
R+r
Urm
atoarele generalizari ale inegalitatilor (1) si (2) se obtin la fel, dar folosind
inegalitatea lui Radon:
Aplicatia 3. Dac
a x R+ , atunci n orice triunghi ABC are loc inegalitatea:

ax+2
bx+2
cx+2
4 3
(3)
+
+

S.
(b R + c r)x
(c R + a r)x
(a R + b r)x
(R + r)x
Aplicatia 4. Dac
a x R+ , atunci n orice triunghi ABC are loc inegalitatea:

mx+2
mx+2
mx+2
3 3
a
c
b
(4)
+
+

S.
(R mb + r mc )x
(R mc + r ma )x
(R ma + r mb )x
(R + r)x
Bibliografie
1. D.M. B
atinetu-Giurgiu, Neculai Stanciu Inegalit
ati de tip Ionescu-Weitzenb
ock,
Arch. Math., 86 (2006), 481489.

Utiliz
and ca model urmatoarele scheme:

1 2 3
6 6
6

2 4 3
9 24
72

5 1 3
8 15
120

sa se completeze, nlocuind stelutele cu numere naturale nenule, schemele:

* * *
4 *
*

* * *
* 7
*

* * *
* *
15

(R
aspuns la pag. 118)
102

C
ateva generaliz
ari si rafin
ari ale inegalit
atii
2
2
2
x + y + z > xy + yz + zx
Mih
aly BENCZE1
Abstract. In this paper we present some generalizations and refinements for classical inequlity
x2 + y 2 + z 2 > xy + yz + zx.
Keywords: classical inequalities.
MSC 2010: 97H30.

Propozitia 1. Dac
a x > 0 si n N, atunci are loc inegalitatea
(x2 + 1)n (xn 1)2 + 2n xn ,

(1)

cu egalitate dac
a si numai dac
a x = 1.
Demonstratie. Fie functia f : RR denita prin f (x) = (x2 + 1)n (xn 1)2
2n xn . Vom scrie f n doua moduri, dupa cum urmeaza (n calcule se tine seama de
faptul ca 2n xn =

n
P

n
n
k x ):

k=0

f (x) =

n 
X
k=0

n  
X
n

k=0

f (x) =

n 2(nk)
x
(x2n 2xn + 1) 2n xn =
k

2(nk)

(x

x )x
n

2n

+ 2x 1 =
n

k=1

n  
X
n

k=0


n1
X

x2k (x2n 2xn + 1) 2n xn =


n1
X
k=1

n
(x2(nk) xn );
k

n
(x2k xn ).
k

Prin adunare, obtinem:

2f (x) =


n1
X
k=1

n
(xnk xk )2
k

si, deci, f (x) 0, adic

a inegalitatea (1).
Corolarul 1.1.
inegalit
atile
(2)

X
ciclic

a21 + a22
2

Dac
a ak > 0, k = 1, m, atunci pentru orice n N au loc
n

(a1 a2 )n +

ciclic

X
1 X n
n 2
(a

a
)

(a1 a2 )n ,
1
2
2n
ciclic

cu egalitate dac
a si numai dac
a a1 = a2 = = am .
a1
Demonstratie. In (1) luam x =
si obtinem:
a2


1 Profesor,

a21 + a22
2

n

(a1 a2 )n +

Colegiul National ,,Aprily Lajos, Brasov

103

1 n
2
(a an2 ) .
2n 1

ciclic

Scriind si analoagele acesteia si adunand cele m inegalitati obtinute (convenim ca

am+1 a1 ), deducem prima inegalitate din (2), iar cea de-a doua este evidenta.
Corolarul 1.2. Dac
a ak > 0, k = 1, m, atunci au loc inegalit
atile
m
X

(3)

a2k

k=1

a1 a2 +

X
1 X
(a1 a2 )2
a1 a2 ,
2
ciclic

ciclic

ciclic

cu egalitate dac
a si numai dac
a a1 = a2 = = am .
Observatie. Evident, (3) reprezinta o generalizare si o ranare a inegalitatii
clasice a21 + a22 + a23 a1 a2 + a2 a3 + a3 a1 .
Propozitia 2. Dac
a x, y > 0, n N si fn (x, y) =
xy n1 + y n ), atunci
 x + y n

(4)

fn (x, y)

1
(xn + xn1 y + +
n+1

xn + y n
,
2

cu egalitate dac
a si numai dac
a x = y.
Demonstratie. Procedam prin inductie completa atat pentru prima inegalitate
din (4) cat si pentru cea de-a doua.
x+y
x + y  x + y 2
Pentru n = 1 si n = 2 se obtin inegalitatile adevarate

si
2
2 n 2

1 2
x+y
fn (x, y),
(x + xy + y 2 ) (echivalent
a cu (x y)2 0). Presupunand ca
3
2

vom arata ca inegalitatea are loc si pentru n + 1. Intr-adevar, deoarece

 x + y n+1

x + y 

1
(xn + xn1 y + + xy n1 + y n ),
n+1

este sucient sa arat

am ca
x + y 

1
1
(xn +xn1 y ++xy n1 +y n )
(xn+1 +xn y ++xy n +y n+1 ),
n+1
n+2

ceea ce revine la
2(xn y + xn1 y 2 + + xy n ) n(xn+1 + y n+1 ).
Aceasta inegalitate rezulta observand mai ntai ca xnk y k+1 + xk+1 y nk xn+1 +
y n+1 (echivalent
a cu inegalitatea evidenta (xnk y nk )(xk+1 y k+1 ) 0), apoi
scriind-o pe aceasta pentru k = 0, 1, , n1 si n nal adunand inegalitatile obtinute.
Asadar, prima inegalitate din (4) este adevarata.
A doua inegalitate din (4) se verica imediat pentru n = 1 si n = 2; ntr-adevar,
x+y
1
x2 + y 2
x+y

si (x2 + xy + y 2 )
(echivalenta cu (x y)2 0). Sa
avem:
2
2
3
2
104

xn + y n
. Avem:
2

trecem la etapa inductiva. Presupunem ca are are loc fn (x, y)

1
x xn + xn1 y + + xy n1 + y n
(n + 1) + y n+1
n+2
n+1
n

x + yn
1

x
(n + 1) + y n+1 =
n+2
2
(n + 1)xn+1 + (n + 1)xy n + 2y n+1
.
=
2(n + 2)

fn+1 (x, y) =

In acelasi mod gasim si inegalitatea

fn+1 (y, x)

(n + 1)y n+1 + (n + 1)yxn + 2xn+1

.
2(n + 2)

Dupa adunarea lor, obtinem:

2fn+1 (x, y)

(n + 3)(xn+1 + y n+1 ) + (n + 1)xy(xn1 + y n1 )

.
2(n + 2)

Ramane sa arat
am ca
(n + 3)(xn+1 + y n+1 ) + (n + 1)xy(xn1 + y n1 )
xn+1 + y n+1 ,
2(n + 2)
care este echivalent
a cu xy(xn1 + y n1 ) xn+1 + y n+1 , deci cu (x y)(xn y n ) 0,
care este adevarat
a. Propozitia este complet demonstrata.
Corolarul 2.1. Dac
a ak > 0, k = 1, m, atunci
(5)

m
X

ank

k=1

fn (a1, a2 )

ciclic

X  a1 + a2 n
ciclic

( a1 a2 )n ,

ciclic

pentru orice n N , cu egalitate dac

a si numai dac
a a1 = a2 = = am (cu
am+1 a1 ).
Demonstratie. Observ
am ca
m
X

a2k

k=1

X an + an
2
1
ciclic

si aplicam Propozitia 2.
aceleasi conditii, avem:
Corolarul 2.2. In
(6)

m
X
k=1

a2k

X
ciclic

f2 (a1, a2 )

X  a1 + a2 2
ciclic

a1 a2 .

ciclic

Observatie. (6) ofera noi ranari inegalitatii clasice a21 + a22 + a23 a1 a2 + a2 a3 +
a3 a1 .
Bibliografie
1. Octogon Mathematical Magazine, (1993-2012).
105

Caracterizarea unor propriet

ati
de perpendicularitate
n care sunt implicate punctele O, I, H, G, O9
Andi Gabriel BROJBEANU1
Abstract. In this Note, a couple of conditions of perpendicularity for some lines determined
by the vertices of a nonisosceles triangle and the points O, I, H, G, O9 (the center of the nine point
circle) are characterized. The obtained results are formulated in Propositions 1-4.
Keywords: circumcenter, incenter, orthocenter, centroid, the nine point circle.
MSC 2010: 51M04.

In aceasta Nota avem n vedere numai triunghiuri neisoscele. Pentru un triunghi

ABC de acest fel, punctele O, I, H, G si O9 (centrul cercului celor noua puncte) sunt
distincte.
Amintim ca punctele O, H, G, O9 sunt coliniare, iar dreapta pe care se aa se
numeste dreapta lui Euler. Se stie ca punctul I apartine dreptei lui Euler a unui
triunghi daca si numai daca triunghiul este isoscel. Asadar, n conditia convenita,
punctul I nu apartine dreptei lui Euler a triunghiului. Mai amintim ca HG = 2OG
si ca O9 este mijlocul segmentului HO (a se vedea, de exemplu, [1, 2]).
Intre elementele unui triunghi au loc urmatoarele egalitati binecunoscute:
(1)

ab + bc + ca = p2 + r2 + 4Rr,

(2)

a2 + b2 + c2 = 2(p2 r2 4Rr),

(3)

abc = 4Rrp.

Pentru distantele ntre punctele O, I, H, G, O9 au loc formulele:

(4)

OI 2 = R2 2Rr (Euler),

(5)

OH 2 = 9R2 + 8Rr + 2r2 2p2 ,

(6)

IH 2 = 4R2 + 4Rr + 3r2 p2 ,

1
IG2 = (p2 + 5r2 16Rr),
9
1
IO9 = (R 2r).
2

(7)
(8)

Formula (8) se demonstreaza n mod obisnuit utilizand teorema medianei n IOH

relativ la IO9 .
Vom folosi ca instrument de lucru urmatoarea
1 Elev,

cl. a X-a, Colegiul National ,,Constantin Carabella, T

argoviste

106

Lem
a. Fie A, B, C, D patru puncte oarecare n plan. Atunci
AB CD AC 2 + BD2 = AD2 + BC 2 .
Acest rezultat se stabileste usor cu teorema lui Pitagora si poate privit ca o
extindere a acesteia (la care se reduce daca unul dintre punctele C sau D coincide cu
unul dintre A sau B).

Propozitia 1. Intr-un
triunghi ABC neisoscel, avem:
1) IO9 BC 2a = b + c;
2) IG BC 3a = b + c.
Demonstratie. 1) Conform Lemei, avem:
IO9 BC IB 2 + O9 C 2 = IC 2 + O9 B.
Aplicand de doua ori teorema bisectoarei, se obtin relatiile:
IB 2 =

ac(p b)
,
p

IC 2 =

ab(p c)
.
p

Pentru calculul termenilor O9 B si O9 C vom utiliza teorema medianei. Ca urmare,

ac(p b) R2 + CH 2
OH 2
ab(p c) R2 + BH 2
OH 2
+

=
+

p
2
4
p
2
4
2a
BH 2 CH 2 =
[c(p b) b(p c)]
p
BD2 CD2 = 2a(c b)

IO9 BC

c2 b2 = 2a(c b)
2a = b + c.
(D noteaza piciorul n
altimii coborate din varful A).
2) Avem:
IG BC IB 2 + GC 2 = IC 2 + GB 2

2
2
ac(p b)
ab(p c)
2
2

+
mc =
+
mb
p
3
p
3


2
2
c
2
b2
ac +
a2 + b2
= ab + (c2 + a2 )
9
2
9
2
2 3 2
a(b c) = (b c2 )
9 2
3a = b + c

(mb , mc noteaz
a lungimile medianelor din B, respectiv C).

Propozitia 2. Intr-un
triunghi ABC neisoscel este adev
arat
a afirmatia:
IO9 IG 2a = b + c sau 2b = c + a sau 2c = a + b.
107

Demonstratie. Conform teoremei lui Pitagora,

IO9 IG IO92 + IG2 = O9 G2 .
1
T
inand seama de formulele (5), (7), (8) si faptul ca O9 G = O9 O OG = HO
2
1
1
HO = HO, rezulta ca
3
6
1
1
1
(R 2r)2 + (p2 + 5r2 16Rr) =
(9R2 + 8Rr + 2r2 2p2 )
4
9
36
9r2 18Rr + p2 = 0.

IO9 IG

Prin calcul si utilizand formulele (1) si (3), avem:

(2p 3a)(2p 3b)(2p 3c) = 8p3 12p2 (a + b + c) + 18p(ab + bc + ca) 27abc =
= 8p3 24p3 + 18p(p2 + r2 + 4Rr) 27 4Rrp =
= 2p(9r2 18Rr + p2 ).
Combin
and rezultatele precedente, vom obtine:
IO9 IG (2p 3a)(2p 3b)(2p 3c) = 0
(b + c 2a)(c + a 2b)(a + b 2c) = 0
2a = b + c sau 2b = c + a sau 2c = a + b.

Propozitia 3. Intr-un
triunghi ABC neisoscel sunt adev
arate afirmatiile:
1) IO AG 2bc = ca + ab,
2) IO9 AG 2(b c)2 = (c a)2 + (a b)2 .
Demonstratie. 1) Utilizand din nou Lema, avem:
1
IO AG IA2 + OG2 = IG2 + OA2 IA2 + OH 2 = IG2 + R2
9
bc(p a) 1
1

+ (9R2 + 8Rr + 2r2 2p2 ) = (p2 + 5r2 16Rr) + R2

p
9
9
1
2
2
2
bc 4Rr + (9R + 24Rr 3r 3p ) = R2
9
3bc = p2 + r2 + 4Rr
3bc = ab + bc + ca
2bc = ca + ab.
2) Notam cu A1 mijlocul laturii BC. Atunci,
IO9 AG IO9 AA1 IA2 + O9 A21 = IA21 + O9 A2

bc(p a)
+
p

R
2

a2
IB 2 + IC 2

2
4
108

AH 2 + AO2
OH 2

.
2
4

Cum AH = 2R cos A, obtinem ca AH 2 = 4R2 cos2 A = 4R2 (1 sin2 A) = 4R2 a2 .

T
inand seama de (5), (3) si (2), avem:
bc(p a) R2
ac(p b) + ab(p c) a2
5R2 a2
OH 2
+
=

p
4
2p
4
2
4
2
2
2
2
2
2
R ac + ab
a
5R
a
9R + 8Rr + 2r 2p2
bc 4Rr +
=
4Rr
+

4
2
4
2
2
4
4bc = 2ac + 2ab 3a2 + 2(p2 r2 4Rr)

IO9 AG

4bc = 2ac + 2ab 3a2 + (a2 + b2 + c2 )

2(b2 + c2 2bc) = (a2 + c2 2ac) + (a2 + b2 2ab)
2(b c)2 = (c a)2 + (a b)2 .

Propozitia 4. Intr-un
triunghi ABC neisoscel avem
IO AI bc = 6Rr.
Demonstratie. Intr-adev
ar,
IO AI IO2 + IA2 = OA2
bc(p a)
= R2
p
2Rr + bc 4Rr = 0
R2 2Rr +

bc = 6Rr.
Procedand n acelasi mod, se pot gasi si alte rezultate de acest fel. Nu ntotdeauna
proprietatea geometrica se caracterizeaza cu o conditie de forma simetrica, simpla.
Propunem spre vericare urmatoarele armatii:
1. IH AG (b c)2 = a(2a b c);
A
B
C
2. IO AI 6Rr = bc 3 sin = 2 cos cos .
2
2
2
Bibliografie
1. T. Lalescu Geometria triunghiului, Editura Tineretului, Bucuresti, 1958.
2. D. Sachelarie Geometria triunghiului. Anul 2000, Matrix Rom, Bucuresti, 2000.

109

La cissode, podaire de la parabole

Adrien REISNER1
Abstract. The cissoid (C) is a pedal curve of a parabola (P ) with respect to the point A

of (P ). The polar equation of (C) is

=

, p

(cos sin )2
p

.
2
cos

The inverse curve with center A and radius k =

Keywords: pedal curve, cissoid, inversion.

9p2
of (C) is a parabola P.
4

MSC 2010: 14H50.

Dans un rep`ere orthonorme (Ox, Oy) soitent les points F

p

,0

et A

p

, p ,

2
2
o`
u p est une longueur constante. Designons par (P ) la parabole ayant F pour foyer
et O pour sommet. Le point A appartient `a cette parabole. Tout point M de (P )
est repere par son ordonnee egale `a pt, o`
u t est un reel variable. La perpendiculaire
du point A sur la tangente en M `a (P ) coupe cette tangente en H. La tangente au
1 2
1
point M
pt , pt `a (P ) admet pour equation: x ty + pt2 = 0, la perpendiculaire
2
2
1
`a cette tangente issue de A a pour equation : tx + y pt + p = 0. Finalement, le
2
point H admet pour coordonnees:
(1)

H : x = p

t
p t3 + t 2
, y=
.
2
1+t
2
1 + t2

Dans notre cas on a la denition suivante:

D
efinition 1. Lorsque M decrit la parabole (P ), l ensemble (C) des points H est
appele podaire de (P ) pour le p
ole A.
Son equation parametrique est donnee par (1).
On construit la courbe (C) sans diculte:
dx
t2 1
=p
,
dt
(1 + t2 )2

dy
p (t + 1)(t3 t2 + 3t + 1)
=
;
dt
2
(1 + t2 )2

dy
t3 t2 + 3t + 1
=
(t = 1).
dx
2(t 1)
Le tableau de variations est le suivant:
1 TELECOM

ParisTech; e-mail: adrien reisner@yahoo.fr

110

dx
dt

x
y
dy
dt

1
0
p
2

p
0

t0

1
0
p2
0

+
+

0
+

La courbe (C) presente un point stationnaire pour t = 1: c est le point A. La

tangente en A est parall`e
le `a la premi`ere bissectrice et A est un point
 de rebroussed2 x
d2 y
p d3 x
3p d3 y
ment de premi`ere esp`ece
= 2 = ,
= ,
= 0 voir gure .
dt2
dt
2 dt3
2 dt3
Th
eor`
eme 2. Trois points Mi (ti ) (C),
i : 1, 2, 3, sont allignes si et seulement si on a
la relation:
(2)

t1 t2 t3 (t1 + t2 + t3 ) = 2.

D
emonstration. Soit ux + vy + w = 0
l equation d une droite quelconque du plan:
elle coupe (C) en trois points dont les trois
param`etres sont les racines de lequation
pvt3 + 2wt2 + p(v 2u)t + 2w 2pv = 0.
La courbe (C) est une cubique (trois points
communs avec une droite). Les param`etres
2w
cherches verient: t1 + t2 + t3 =
et
pv
2w
t1 t2 t3 =
+ 2, i.e. la relation (2).
pv
Reciproquement, soient trois points H1 , H2
et H3 de (C) dont les param`etres verient la
relation (2) du Theor`eme. La droite H1 H2 recoupe (C) en H3 correspondant `a t3 ; ainsi H1 ,
H2 et H3 sont alignes et par suite, compte tenu
du Theor`eme, on a: t1 t2 t3 (t1 + t2 + t3 ) = 2.
Or, par hypoth`ese nous avons: t1 t2 t3 (t1 +
t2 + t3 ) = 2. On en deduit immediatement
t3 = t3 ; donc les points H3 et H3 sont confondus, et ainsi le theor`eme est demontre.
2
4
Corollaire 3. Le point t = 2 : x = p, y = p est point d inflexion de la
5
5
courbe (C).
D
emonstration. La tangente d inexion `a (C) coupe cette courbe en trois points
allignes et confondus, donc t1 , t2 et t3 ont la meme valeur t. Les inexions se trouvent
parmis les points dont les param`etres satisfont `a: t3 3t 2 = 0. La racine double
correspond au point A de rebroussement. L inexion correspond `a la troisi`eme racine
4
2
t = 2 de cette equation. On trouve le point (x = p, y = p).
5
5
111

Soit H(t0 ) (C). La tangente en H `a (C) recoupe (C) au point K(): K est
appele le tangentiel de H. On a le
Corollaire 4. Si les trois points Mi (ti ) (C), i : 1, 2, 3, sont alignes, alors il en
est de meme de leurs tangentiels.
D
emonstration. La tangente en H(t0 ) `a (C) coupe la courbe (C) en trois points
` partir de la relation (2) du Theor`eme 2, on en deduit:
allignes: H, H et K. A
t20 (2t0 + ) 2 = 0 d o`
u =

2
avec (t0 = 1).
t0 1

On en deduit alors avec des notations evidentes:

1 2 3 (1 + 2 + 3 ) 2 = 2

2 t1 t2 t3 + t1 + t2 + t3
.
(t1 1)(t2 1)(t3 1)

Le corollaire en resulte immediatement.

Cas particuliers. 1) Le tangentiel du point `a l inni de (C) est le point D( = 0)
situe sur l asymptote Oy de (C) (t donne = 0).
2) Si H tend vers le point E(t = 1) de (C) situe sur l axe Ox, son tangentiel K

s eloigne `a l inni sur (C) ( t ) ce qui correspond au parallelisme de la tangente

en E et de l asymptote.
Remarque. Si un point est confondu avec son tangentiel, on doit avoir t =
on trouve le point de rebroussement A(t = 1) et le point d inexion t = 2.

2
;
t1

Soit R = (AX, AY ) un rep`ere orthonorme dont l origine est A et dont les axes
sont parall`eles `a Ox et Oy.
Th
eor`
eme 5. Lequation cartesienne de la courbe (C) dans le rep`ere orthonorme
R est
p
X(X 2 + Y 2 ) + (X Y )2 = 0.
2
D
emonstration. Dans le rep`ere R nous avons:
X =x

p
p (1 + t)2
p t(1 + t)2
=
,
Y
=
y
+
p
=

.
2
2
1 + t2
2
1 + t2

Y
qui correspond au fait que AH est perpendiculaire `a la tangente
X
1
en M `a la parabole, cette tangente ayant une pente egale `a . En eliminant t on
t
obtient lequation cherchee.
On en deduit t =

Remarque. La courbe (C) est une cubique circulaire ((C) passe par les points
cycliques: points de coordonnees homog`enes (1, i, 0)). Elle poss`ede un rebroussement en A et la tangente de rebroussement admet pour equation X Y = 0. La
courbe (C) est une cissode.
112

Lequation polaire de la cissode (C) secrit:

(3)


Soit Inv A,

9p2
4

p
cos + (cos sin )2 = 0.
2
l inversion de pole A et de puissance

9p2
. On a alors:
4


9p2
Th
eor`
eme 6. La courbe inverse de (C) dans l inversion Inv A,
est la
4

1
7
5
7
p, p .
parabole de foyer F p, p et de sommet S
16
16
32
32
D
emonstration. La courbe inverse s obtient `a partir de lequation polaire (3) de
9p2 1
et on revient en coordonnees
la cissode en conservant et en changeant en
4

kX
kY
9p2
cartesiennes. On peut aussi changer X en 2
et Y en 2
o`
uk=
.
2
2
X +Y
X +Y
4
On obtient ainsi
9p
X + (X Y )2 = 0
2
soit, en revenant aux axes initiaux:

9p 
p
3p 2
= 0.
x
+ xy
2
2
2

C est une parabole (P ) dont l axe est parall`ele `a la premi`ere bissectrice; elle passe
en A (tangente X = 0 ). Cette parabole passe par O (o`
u la pente de la tangente
est

1
5 1
). Le point B o`
u la tangente a une pente nulle a pour coordonnees B p, p .
2
8 8
Le foyer F de (P ) est la projection sur AB du point de concours des deux tangentes
en A et en B puisque
celles-ci sont perpendiculaires. Les coordonnees de F sont:

1
7
F p, p . Enn, le sommet S de la parabole (P ) a pour coordonnees:
16
16

5
7
p, p ; c est l intersection de la parabole avec son axe qui est issu de F et
S
32
32
est parall`ele `a la premi`ere bissectrice: la pente de la tangente en S est 1.
Remarque. De facon generale, la pente de la tangente en un point de la parabole
est donnee par

dy
9p
3p
1
= 0,
+ x0 y 0
4
2
dx
dy
= 1 est bien l axe de la parabole voir la gure .
dx
Bibliografie
1. G. Cagnac, E. Ramis, J. Commeau Nouveau Cours de Mathematiques Speciales. Tome 4. Applications de l Analyse `
a la Geometrie, Masson et Cie, Paris,
1963.
113

Another proof of the I. P

atrascu s theorem
Florentin SMARANDACHE

Abstract. In this note the author presents a new proof for the theorem of I. P
atra
scu.
Keywords: median, symmedian, Brocard s points.
MSC 2010: 97G40.

In [1], Ion P
atrascu proves the following
Theorem. The Brocard s point of an isosceles triangle is the intersection of a
median and the symmedian constructed from the another vertex of the triangle s base,
and reciprocal.
We ll provide below a dierent proof of this theorem than the proof given in [1]
and [2].
We ll recall the following denitions:
Definition 1. The symmetric cevian of the triangle s median in rapport to the
bisector constructed from the same vertex is called the triangle s symmedian.
Definition 2. The points , from the plane of the triangle ABC with the
AB
BC
CA, are called the
AC
CB,
respectively

property BA

Brocard s points of the given triangle.

Remark. In an arbitrary triangle there exist two Brocard s points.
Proof of the Theorem. Let ABC an isosceles triangle, AB = AC, and the
AC
CB
= .
Brocard s point, therefore BA
CB

We ll construct the circumscribed circle to the triangle BC. Having BA

and CA BC, it results that this circle is tangent in B, respectively in C to the

sides AB, respectively AC.
We note M the intersection point of the line B with AC and with N the intersection point of the lines C and AB. From the similarity of the triangles ABM ,
AM , we obtain
(1)

M B M = AM 2 .

Considering the power of the point M in rapport to the constructed circle, we obtain
(2)

M B M = M C 2.

From the relations (1) and (2) it results that AM = M C, therefore, BM is a median.
If CP is the median from C of the triangle, then from the congruency of the
ABM
= . It results that the cevian CN
triangles ABM, ACP we nd that ACP
is a symmedian and the direct theorem is proved.
1 University

of New Mexico, Gallup Campus, U.S.A.

114

A
w
P

N W
w
w

We ll prove the reciprocal of this theorem. In the triangle ABC is known that
the median BM and the symmedian CN intersect in the Brocard s point . We ll
construct the circumscribed circle to the triangle BC. We observe that because
CB,

BA

(3)

this circle is tangent in B to the side AB. From the similarity of the triangles
ABM, AM it results AM 2 = M B M . But AM = M C, it results that M C 2 =
M B M . This relation shows that the line AC is tangent in C to the circumscribed
circle to the triangle BC, therefore
CA.

BC

(4)

ACB,
conseBy adding up relations (3) and (4) side by side, we obtain ABC
quently, the triangle ABC is an isosceles triangle.

References
1. I. P
atrascu O teorem
a relativ
a la punctual lui Brocard, Gazeta Matematica, nr.
9/1984, LXXXIX, 328-329.
2. I. P
atrascu Asupra unei teoreme relative la punctual lui Brocard, Revista Gamma,
nr. 1-2/1988, Brasov.
115

Comentarii pe marginea unor probleme

Mihai MONEA 1 , Steluta MONEA

Abstract. We make some methodic remarks on solving geometry problems and we insist on the
existence of the geometric objects before proving their properties.
Keywords: Erd
os-Mordell inequality, Brocard angle.
MSC 2010: 97D50.

Punctul de plecare al acestei Note este Problema 26624 din nr. 6-7-8/ 2012,
Gazeta Matematica, seria B:
Problema 26624 ([2]). Fie ABC un triunghi si M un punct n interiorul acestuia
astfel nc
at m(^M AB) = m(^M BC) = m(^M CA) = 30 . S
a se arate c
a
(1)

M A2 + M B 2 + M C 2

16S 2
.
9R2

Se pune n mod resc ntrebarea daca constructia din ipoteza problemei poate
realizata, adica: exista M care sa ndeplineasca cerintele problemei? In revistele
destinate cu precadere elevilor apar frecvent probleme n care se trece usor peste
cerinta existentei obiectului geometric pus n discutie. Consecintele apar imediat.
Chiar daca nu suntem n cazul cel mai grav n care obictul nu exista, apare totusi
riscul ca n rezolvarea problemei sa pornim pe cai mai complicate si nu pe cele resti
si simple.
In cazul problemei precedente, vom constata mai jos ca existenta unui punct M
ce veric
a conditiile cerute impune triunghiului ABC sa e echilateral, iar nsusi
punctului M s
a e centrul triunghiului. Odata stabilite acestea, se va constata imediat
ca relatia (1) are loc cu semnul egal.
S
a presupunem ca problema are ca scop testarea ,,vigilentei rezolvitorilor. Atunci
adevaratul rezolvitor va urma etapele:
1) (partea delicata) arata ca ABC este echilateral si M O (centrul triunghiului),
2) (partea banala) verica relatia (1) n care se ia semnul de egalitate.
Pe cand, rezolvitorul supercial va stabili ntr-un fel sau altul ca are loc relatia
ceruta, obtin
and egalitate pentru cazul n care ABC este echilateral. Excludem
situatia n care o problema cu unele imperfectiuni vede lumina tiparului. Fara alte
comentarii...
Revenind la problema enuntata mai sus, vom stabili mai ntai ca ABC este
echilateral pe doua cai diferite. Instrumentele teoretice ce ne vor ajuta n acest scop
sunt: inegalitatea Erdos-Mordell (de ex., [1], 12.13, p.105.) si masura unghiului
1 Profesor,
2 Profesor,

Colegiul National ,,Decebal, Deva

Colegiul National ,,Decebal, Deva

116

Brocard trece n al unui triunghi (de ex., [4], 17.13, p. 155). Reamintim aceste
rezultate n lemele urmatoare:
Lema 1. Fie P un punct interior triunghiului ABC. Dac
a x, y, z reprezint
a
distantele de la P la laturile triunghiului atunci este adev
arat
a inegalitatea
(2)

P A + P B + P C > 2 (x + y + z) .

Egalitatea are loc dac

a si numai dac
a triunghiul este echilateral iar P este centrul
s
au.
Lema 2. 30 si este 30 dac
a si numai dac
a ABC este echilateral.
Demonstratie. Fie punctul lui Brocard (direct) si D, E.F proiectiile sale pe
laturile BC, CA, si respectiv AB. Avem: m(^BC) = m(^CA) = m(^AB) =
si deci au loc relatiile: D = B sin , E = C sin , F = A sin . Aplicand
inegalitatea Erdos-Mordell obtinem: A + B + C = 2(B + C + A) sin , de
unde 2 sin 1, adic
a 30 . Conform, lemei 1 are loc si partea a doua a armatiei.
Vom da acum doua solutii pentru Problema 26624.
Solutia I. Evident, un triunghi echilateral cu punctul M n centrul sau ndeplineste
conditiile problemei. Arat
am ca acesta este singurul caz posibil. Intr-adevar, daca
exista punctul M cu proprietatea data si notam cu U, V, W picioarele perpendicularelor duse din M pe laturile AB, BC si CA, atunci M A = 2M U si analoagele. Prin
adunare obtinem M A + M B + M C = 2M U + 2M V + 2P W , adica egalitate n (2)
si, conform Lemei 1, ABC este echilateral si M este centrul sau. Ca urmare, avem:
M A2 + M B 2 + M C 2 = 3R2 = 3

a2
= a2 ;
3

dar

16S 2
16 3a4 3
=

= a2 ,
2
9R
9 16 a2
deci relatia (1) are loc cu egalitate.
Solutia II. Din conditiile problemei si Lema 2 rezulta nemijlocit ca ABC este
echilateral si M coincide cu centrul sau. Se continua rezolvarea ca n solutia precedenta.
Prezent
am nc
a o problema care se ncadreaza n contextul n care ne aam.

Problema 97 ([3]). Intr-un

triunghi ABC, medianele AA , BB , CC fac cu
laturile AB, BC si, respectiv CA unghiuri de 30 . Demonstrati c
a triunghiul este
echilateral.
Solutia autorului. Dac
a unul dintre unghiurile triunghiului are 60 , atunci mediana
respectiva este bisectoare, iar triunghiul va isoscel cu un unghi de 60 , deci echilateral. Daca toate unghiurile sunt diferite de 60 , construim BA AA , CB BB
si AC CC , unde A AA , B BB , C CC . Atunci, avem:
a
c
= BA < BA = ,
2
2

a
b
= CB < CB = ,
2
2
117

b
c
= AC < AC = ,
2
2

de unde obtinem
c
a
b
c
< < < ,
2
2
2
2
ceea ce nu este posibil.
Solutie alternativ
a. Rezultatul este o consecinta a Lemei 2. Mai mult, conditia
ca AA , BB , CC sa e mediane nu este necesara. Este importanta doar concurenta
lor.
Bibliografie
Djordjevi
1. O. Bottema, R.Z.
c, R.R. Jani
c, D.S. Mitrinovi
c, P.M. Vasi
c
Geometric Inequalities, Wolters-Noordhoe Publishing, Groningen, 1969.
2. Problema 26624, Gazeta Matematica, seria B, nr. 6-7-8/2012, p.364 (solutie n nr.
1/2013, p.23).
3. Problema 97, Revista Minus, nr. 2/2008 (solutie n nr. 1/2009, p.28).
4. T. Lalescu Geometria triunghiului, Editura Tineretului, Bucuresti, 1958.

R
aspuns la ,,recreatia de la pag. 102:

1 1 2
4 2
4

1 1 7
9 7
63

1 1 3
5 3
15

Fiecare schem
a se scrie dupa regula: pe randul doi si de la stanga la dreapta sunt
scrise suma si produsul numerelor aate pe randul ntai, iar pe randul al treilea este
scris cel mai mic multiplu comun al numerelor de pe al doilea rand.
Evident, numerele scrise pe primul rand se pot permuta (suma si produsul lor
ind aceleasi).

Vizitati pagina web a revistei Recreatii Matematice:

http://www.recreatiimatematice.ro
118

Asupra unei clase de ecuatii/inecuatii

Dan POPESCU1
Abstract. The interested reader finds some methodic aspects and comment concerning some
selected problems given at mathematical contests.
Keywords: real number, complex number, exponential equation.
MSC 2010: 97D40.

In aceasta Nota sunt stranse ntr-o clasa un numar de probleme propuse elevilor
la editiile din ultimii ani ale olimpiadelor de matematica, ncepand cu etapa locala.
In mare spus, este vorba de rezolvarea unor ecuatii/inecuatii exponentiale care, spre
deosebire de cele studiate la orele de matematica, au ca necunoscuta si date numere
reale si/sau numere complexe. In abordarea acestor ecuatii se trece frecvent din
domeniul real n cel complex, se apeleaza la interpret
ari geometrice sau se utilizeaza
ajutator functii reale monotone. Asadar, rezolvarea problemelor de acest tip necesita
mbinarea cunostintelor din mai multe capitole. Consideram ca elevii care participa
la diferite concursuri scolare vor gasi n aceasta Nota un material folositor pregatirii
lor.
Problema 1. Fie a, b R si z C/R, astfel nc
at |a b| = |a + b 2z|.
a) S
a se arate c
a ecuatia |z a|x + |z b|x = |a b|x cu necunoscuta x R, are
solutie unic
a.
b) S
a se rezolve inecuatia |z a|x + |z b|x |a b|x , cu necunoscuta x R.
(Vasile St
anescu Problema 26669, GM-B-10/2012 si ONM-2013, etapa judeteana).
Solutia I (barem olimpiada). a) Fie z1 = z a si z2 = z b. Rezulta ca z1 , z2 ,
z1 + z2 C\R si, n conditia problemei, |z1 z2 | = |z1 + z2 |. Avem |z1 z2 |2 =
|z1 + z2 |2 (z1 z2 )(z 1 z 2 ) = (z1 + z2 )(z 1 + z 2 ) z1 z 2 + z 1 z2 = 0, de unde
|z1 + z2 |2 + |z1 |2 + |z22 | + z1 z 2 + z 1 z2 = |z1 |2 + |z2 |2 , adica |z1 + z2 |2 = |z1 z2 |2 =
|z1 |2 + |z2 |2 , ceea ce permite scrierea ecuatiei sub forma

|z1 |
|z1 z2 |

|z2 |
|z1 z2 |

=1

sau, echivalent,

|z1 |
|2

|z1 |z2

|2

|z2 |

|z1 |2 + |z2 |2

= 1.

Functia f : R R, denita prin

f (x) =
1 Profesor,

|z1 |
|2

|z1 + |z2

|2

Colegiul National ,,S

tefan cel Mare, Suceava

119

|z2 |
|z1 |2 |z2 |2

este strict descrescatoare si ia valoarea 1 pentru x = 2. Ca urmare, ecuatia data are

x = 2 ca unica solutie.
b) Multimea solutiilor inecuatiei este intervalul [2, ).
Solutia II. De fapt, o varianta a primei solutii. Se face apel la interpretarea
geometrica a notiunii de numar complex. Cu notatiile de mai sus, avem ca |z1 z2 | =
|z1 + z2 |, precum si faptul ca z1 + z2 , z1 z2 C\R.
Fie, n planul euclidian raportat la sistemul de coordonate carteziene (O; i, j),
punctele M1 si M2 cu axele z1 si, respectiv, z2 . Daca M este imaginea geometrica a
sumei z1 + z2 , relatia |z1 + z2 | = |z1 z2 | arata faptul ca OM1 M M2 este dreptunghi,

deci vectorii de pozitie OM 1 si OM

2 sunt ortogonali. Asadar, exista R , astfel
ca z1 = iz1 . Cum |z1 z2 | = |z1 | 1 + 2 , ecuatia se scrie n forma

1
1 + 2

||
1 + 2

= 1.

x
1
||
+
2
1+
1 + 2
g(2) = 1. Atunci ecuatia are solutia unica x = 2.

Functia g : R R, g(x) =

este strict descrescatoare si

Problema 2 (enunt modicat). Se consider

a numerele complexe z1 s
i z2 ,nc
at
z
1
z2 = 0. S
a se rezolve ecuatia |z1 |x + |z2 |x = |z1 z2 |x , x R, stiind c
a e
= 0.
z2
(Dan Popescu - ONM-2013, etapa locala, Suceava)
Solutie. Cazul z1 = 0 ind nesemnicativ, e z1 = 0. Avem:

z1
z2

=0

z1
z1
+
= 0 z1 z 2 + z 1 z2 = 0.
z2
z2

Ca urmare, obtinem |z1 z2 |2 = (z1 z2 )(z 1 z 2 ) = z1 z 1 z1 z 2 z2 z 1 + z2 z 2 =

|z1 |2 + |z 2 |2 . De aici si din faptul ca z1 = 0 si z2 = 0, rezulta ca |z1 | < |z1 z2 |, si
analog, |z2 | < |z1 z2 |. Astfel, ecuatia se scrie echivalent

sau

|z1 |
|z1 z2 |

|z1 |
|2

|z1 + |z2

|2

|z2 |
|z1 z2 |

=1

|z2 |

|z1 |2 + |z2 |2

=1

sau f (x) = 1, cu functia f : R R denita ca n problema precedenta. Cum aceasta

functie este strict descrescatoare si f (2) = 1, obtinem ca 2 este singura solutie a
ecuatiei n cazul z1 , z2 C .
Problema 3. S
a se determine multimea M a punctelor din planul Euclidian de
afix z C , stiind c
a |e||z| + |m z||z| = |z||z| . (S
erban Olteanu - ONM-2009
etapa locala, Giurgiu)
120

Solutie. In cazul e z = 0, adica z = bi, multimea este M = {(0, b) : b R }.

Totodata, daca m z = 0, multimea va M = {(a, 0) : a R }.
Fie acum z = a + bi, a, b R . Ecuatia se scrie echivalent:

In cazul

2
a + b2

a2 +b2

2
a + b2

a2 +b2

= 1.

a2 + b2 < 2, se deduce inegalitatea

a2 + b2

a2 +b2

a2 + b2

a2 +b2

>

a
a2 + b2

b
a2 + b2

= 1.

La fel, conditia a2 + b2 < 2 este inacceptabila. Astfel, n acest caz, multimea M

este cercul centrat n origine si cu raza 2.
Problema 4. Fie z1 , z2 , z3 C care ndeplinesc conditiile |z3 |2 = |z1 |2 + |z2 |2
si z1 + z2 + z3 = 0. S
tiind c
a a (0, 1) (1, ), s
a se determine x (0, ) din
egalitatea
xloga |z1 +z2 | = xloga |z1 +z3 | + xloga |z2 +z2 | .
Solutie. T
inand cont de ipoteze, avem: xloga |z1 +z2 | = aloga |z1 +z2 |loga x = |z1 +
z2 |
= |z3 |loga x etc. Ecuatia data se scrie, echivalent,
loga x

|z3 |loga x = |z2 |loga x + |z1 |loga x ,

iar aceasta ecuatie are solutia unica loga x = 2, adica x = a2 .
Problema 5. Fie a, b, c, d numere complexe distincte dou
a c
ate dou
a nc
at e

ba
=
da

bc
= 0. S
a se determine x R, dac
a |a b|x + |a d|x |b d|x
dc
|b c|x + |d c|x . (Enunt propus n Complex Numbers from A to...Z, Birkhauser
Boston, 2006, autori Titu Andreescu si Dorin Andrica).
Solutie. Daca A, B, C, D sunt punctele planului cu axele a, b, c, d, conditiile
ba
bc
e
= e
= 0 exprima faptul ca m(]BAD) = m(]BCD) = 90 . Astfel,
da
dc
|a b| = AB, |a d| = AD si |b d| = BD si prima inegalitate devine AB x + ADx
BDx , adica, echivalent, x 2. Similar, a doua inegalitate conduce la x 2. In
concluzie, x = 2 este solutia problemei.
e

In nal, propunem cititorului o problema legata de continutul Notei:

Problema 6. S
a se determine x R, dac
a |1 + ab|2x + |a b|2x = (1 + |a|2 +
2 x
|b| + |ab| ) , unde a, b sunt numere complexe. (Dan Popescu).
Indicatie. Mai nt
ai se analizeaza cazurile ab = 0 si a = b, iar apoi se apeleaza
identitatea usor de dovedit |1 + ab|2 + |a b|2 = 1 + |a|2 + |b|2 + |ab|2 , a, b C.
2

121

Rezolvarea unor ecuatii si inecuatii integrale

1

Florin STANESCU

Abstract. It is shown how the classical integral inequalities can be used, through the cases when
they become equalities, for solving some types of integral equations or inequations. Chebyshev s
integral inequality and Jensen s integral inequality are pre-eminently used.
Keywords: monotone function, convex function, Cebyshev s integral inequality, Jensen s integral inequality, integral equation.
MSC 2010: 97I70.

In aceasta Nota prezentam un procedeu de rezolvare aplicabil unui anumit tip

de ecuatii sau inecuatii integrale sau unui tip de probleme ce apar adesea n concursurile scolare si reviste. Procedeul consta n urmatoarele: pentru rezolvarea unei
ecuatii/inecuatii integrale se utilizeaza o inegalitate integrala clasica care se dovedeste
a egalitate n conditiile problemei si, n consecinta, suntem condusi la solutia problemei.
Amintim inegalitatile integrale care vor utilizate cu precadere mai jos:
Inegalitatea lui Ceb
asev: Fie f, g : [a, b] R dou
a functii monotone. Atunci:
Z

a) (ba)
Za

b) (b a)

f (x)dx
Za

f (x)g(x)dx

f (x)g(x)dx

g(x)dx, dac
a f si g au aceeasi monotonie;
a

f (x)dx

g(x)dx, dac
a f si g sunt de monotonii
a

diferite.

In acestea, avem egalitate dac

a si numai dac
a una dintre functiile f, g este constant
a (eventual cu exceptia unei multimi num
arabile).
Inegalitatea lui Jensen. Fie f : I J, g : J R dou
a functii continue.
Atunci: 

Z b
Z b
1
1
a) g
f (x)dx
g(f (x))dx, dac
a g este convex
a;
ba a
ba a


Z b
Z b
1
1
b) g
f (x)dx
g(f (x))dx, dac
a g este concav
a.
ba a
ba a
Dac
a functia g este strict convex
a (respectiv strict concav
a), atunci la punctul a)
(respectiv punctul b)) avem egalitate dac
a si numai dac
a functia f este constant
a.
Problema 1. Determinati functiile f : [0, 2] R derivabile de dou
a ori, cu
derivata f cresc
atoare pe [0, 2] si care verific
a ecuatia
Z

2
1

1 Profesor,

f (x)dx

f (x)dx =
0

S
coala ,,S
erban Cioculescu, G
aesti

122

f (2) f (0)
.
2

Solutie. S
tim ca o functie : I R este convexa pe intervalul I daca si numai
daca x, y, z, t I, x < y < z < t, avem:
f (z) f (x)
f (t) f (y)

.
zx
ty
Deoarece f este crescatoare, rezulta ca f este convexa pe [0, 2]; ca urmare,
daca x, y [0, 1], x < y, ceea ce nseamna ca x < y < x + 1 < y + 1, avem:
f (x + 1) f (x) f (y + 1) f (y), adica functia x f (x + 1) f (x) este
crescatoare pe [0, 1].
Conform inegalitatii lui Cebasev, putem scrie:
Z

x[f (x + 1) f (x)]dx

(1)

x dx

[f (x + 1) f (x)]dx

f (2) 2f (1) + f (0)

.
2

Pe de alta parte, cu ajutorul formulei de integrare prin parti si tinand seama de

ecuatia din enunt, avem:
Z

1
0

1 Z 1

x[f (x + 1) f (x)]dx = x[f (x + 1) f (x)]
[f (x + 1) f (x)]dx
0
0
Z 1
Z 2

= f (2) f (1)

f (x)dx

f (t)dt +
1

f (2) f (0)
2
f (2) 2f (1) + f (0)
=
.
2

= f (2) f (1)

Asadar, n (1) vom avea egalitate peste tot. Rezulta ca una dintre functiile carora leam aplicat inegalitatea lui Cebasev este constanta, ceea ce revine la f (x+1)f (x) =
k (constant
a reala), x [0, 1]. Urmeaza ca
f (x + 1) = f (x), x [0, 1]
si deci f (0) = f (1) = f (2). De aici si din faptul ca f este crescatoare pe [0, 2],
deducem ca f este constant
a pe [0, 2]. In concluzie, functiile f : [0, 2] R care
ndeplinesc cerintele problemei au forma f (x) = ax2 + bc + c, a, b, c R.
Problema 2. Determinati functiile f : [1, 1] R derivabile de dou
a ori si cu
derivata f continu
a pe [1, 1], cresc
atoare pe [1, 0] si descresc
atoare pe [0, 1] si care
ndeplinesc conditia f (1) f (1) = 2[f (1) 2f (0) + f (1)].
Solutie. Consideram functia g : [1, 1] R data de

g(x) =

x + 1,
x [1, 0]
x + 1, x [0, 1]
123

si observam ca ea este continua pe intervalul [1, 1], crescatoare pe [1, 0] si descrescatoare pe [0, 1].
In conditiile problemei, putem aplica inegalitatea lui Cebasev pe intervalele [1, 0]
si [0, 1] functiilor g si f :
Z

g(x)f (x)dx =

g(x)f (x)dx +

1
Z 0

1
0

=
1

g(x)f (x)dx

g(x)dx

f (x)dx +

g(x)dx

(x + 1)dx [f (0) f (1)] +

f (x)dx

(x + 1)dx [f (1) f (0)]

f (1) f (1)
.
2

Pe de alta parte, integr

and prin parti obtinem:
Z

g(x)f (x)dx =

g(x)f (x)dx +

0
Z


= (x + 1)f (x)
1

1
0

0
1

g(x)f (x)dx

1 Z

f (x)dx + (x + 1)f (x) +

f (x)dx

= f (0) [f (0) f (1)] f (0) + [f (1) f (0)] =

= f (1) 2f (0) + f (1).
Combin
and rezultatele obtinute si avand n vedere relatia din problema, avem:
Z

f (1) 2f (0) + f (1) =

1
1

g(x)f (x)dx

f (1) f (1)
= f (1) 2f (0) + f (1),
2

deci inegalitatea lui Cebasev devine egalitate pe ecare din cele doua intervale si, ca
urmare, functia continu
a f este constanta pe [1, 1]. In consecinta, pentru functia f
gasim forma: f (x) = ax2 + bx + c, x [1, 1] (a, b, c R arbitrare). Se verica direct
ca aceste functii satisfac cerintele problemei.
Problema 3. Se consider
a f : [1, 1] R o functie continu
a si strict convex
a,
iar a, b [1, 1] astfel nc
at
Z

f (x)dx b

f (x)dx = 2ab f

ba
.
4

Ar
atati c
a ab = 0.
Solutie. Presupunem, prin absurd, ca ab < 0 (analog se rationeaza si pentru
ab > 0). Egalitatea din enunt poate scrisa sub forma

ba
4

1
2

1
a

f (x)dx +
a

124

1
b

f (x)dx .
0

Denim functia g : [1, 1] R prin

g(x) =

ax, x [1, 0]
.
bx, x [0, 1]

Ea este continu
a si nu este constant
a. Conform inegalitatii lui Jensen, putem scrie:
 Z

1
2

g(x)dx
1

1
<
2

f (g(x))dx
1

 Z

1
2

ax dx +
1

ba
4

<

1
2



bx dx
0

1
a

1
<
2

f (x)dx +
a

Z

1
b

f (ax)dx +
1
b

f (bx)dx
0

f (x)dx .
0

Ultima inegalitate este n contradictie cu forma n care a fost scrisa conditia din enunt.
In concluzie, avem ab = 0.
Problema 4. Determinati functiile continue f : [0, 2] R pentru care exist
a
Z 2
5a
f (x)dx = 2 sin .
a R astfel nc
at f (x3 + x) = sin ax, x [0, 1] si
8
0
3
Solutie. Functia g : [0, 1] [0, 2] denita prin g(x) = x + x este bijectiva,
continua si strict crescatoare. Prima conditie se scrie f (g(x)) = sin ax, x [0, 1], sau
f (x) = sin(a g 1 (x)), x [0, 2]. A doua conditie se va scrie

sin(a g 1 (x))dx =

2 sin

5a
. Aplicand inegalitatea lui Jensen, functia sinus ind concava pe [0, 2], obtinem:
8
5a
1
sin
=
8
2
Z

Putem calcula

sin(a g

(x))dx sin

a
2

(x)dx .

g 1 (x)dx cu inegalitatea lui Young (cazul de egalitate):

g(x)dx +
0

g 1 (x)dx = 2 1 0 0

Z
0

g 1 (x)dx = 2

(x3 + x)dx =
0

5
.
4

Introducand acest rezultat mai sus, constatam ca n urma aplicarii inegalitatii lui
Jensen obtinem o egalitate. In consecinta, functia ag 1 este constanta pe [0, 2] deci
a = 0. Prima conditie din enunt devine f (x3 + x) = 0, x [0, 1], adica f (x) = 0,
x [0, 2].
Bibliografie
1. N. Boboc Analiz
a matematic
a, Editura Universitatii din Bucuresti, 1999.
2. M. Ganga Teme si probleme de matematic
a, Editura Tehnica, Bucuresti, 1991.
3. C. Mortici 600 de probleme de matematic
a pentru concursuri, Editura Gil, Zalau,
2001.
125

Merge si asa!
Marian TETIVA

Abstract. In this note, a couple of remarks, comments and solving methods regarding equation
a cos t + b sin t = c are presented for both cases when a, b, c R, respectively a, b, c C.
Keywords: equation, complex number, sinus, cosinus.
MSC 2010: 97D40.

Nu, nu ma refer cu acest titlu la binecunoscutul cuvant de ordine, aplicabil ori

de cate ori ceva functioneaza prost, dar totusi functioneaza. Nu, aici vom vorbi
chiar despre o alta metoda de a rezolva o problema: e vorba de aarea sinusului si
cosinusului unui num
ar real t stiind ca ele verica o ecuatie de forma a cos t+b sin t = c,
unde a, b, c sunt numere reale cu a2 + b2 = 0 si a2 + b2 c2 (conditia cunoscuta de
existent
a a solutiilor). Pentru diverse metode de a face acest lucru se poate consulta
orice manual de trigonometrie pentru ncep
atori. Metoda despre care vorbim noi n
continuare este la ndem
ana oricarui absolvent de clasa a zecea, dar cred ca nu prea
ati vazut-o folosita n scoala elementara.
Vom utiliza numere complexe: consideram pe z = cos t + i sin t si observam ca
avem
1
1
cos t = (z + z) si sin t = (z z),
2
2i
unde z este conjugatul complex al lui z, prin urmare ecuatia se scrie
1
1
a (z + z) + b (z z) = c.
2
2i
Dar z este un num
ar complex de modul 1, deci z = 1/z, ceea ce nseamna ca ecuatia
noastra devine una de gradul al doilea (cu coecienti complecsi), anume:
(a bi)z 2 2cz + a + bi = 0.
Avand n vedere ca a2 + b2 c2 discriminantul ecuatiei este = 4(c2 a2 b2 ) 0,
deci ea are solutiile

c i a2 + b2 c2
z1,2 =
,
a bi
adica
z1 =
si

ac b a2 + b2 c2
bc + a a2 + b2 c2
+
i
a2 + b2
a2 + b2

bc a a2 + b2 c2
ac + b a2 + b2 c2
+
i.
z2 =
a2 + b2
a2 + b2
1 Profesor,

Colegiul National ,,Gheorghe Rosca Codreanu, B

arlad

126

Amintindu-ne ca z = cos t + i sin t si identicand partile reale, respectiv imaginare,

vedem ca valorile posibile pentru cos t si sin t sunt

ac b a2 + b2 c2
bc + a a2 + b2 c2
cos t =

s
i
sin
t
=
a2 + b2
a2 + b2
sau

ac + b a2 + b2 c2
bc a a2 + b2 c2
cos t =
si sin t =
.
a2 + b2
a2 + b2
Desigur, n cazul a2 + b2 = c2 , obtinem, practic, o singura valoare pentru perechea
(cos t, sin t) (de fapt: doua egale). Cititorul este invitat sa se convinga singur ca aceste
valori veric
a ecuatia initial
a si ca ele reprezinta, ntr-adevar, cosinusul, respectiv
sinusul unui num
ar real - cu alte cuvinte sa vada ca suma patratelor lor este egala
cu 1.
Probabil ca nici de acum ncolo profesorii nu vor folosi aceasta metoda de rezolvare
a ecuatiei a cos t + b sin t = c cu elevii lor. Totusi, trebuie sa-i recunoastem cel putin
un prim merit: acela ca ne permite sa calculam efectiv cos t si sin t n functie de a, b, c,
fara prea mare efort si ntr-un fel destul de elegant. (Faceti asta si rezolvand sistemul
format din ecuatiile a cos t + b sin t = c si cos2 t + sin2 t = 1, cum se procedeaza
de obicei: nu mai e la fel de atrag
ator, nu?) Totusi, e clar ca atunci cand rezolvi
prima data ecuatii de acest tip nu poti folosi numere complexe, n primul rand pentru
ca nca nu s-au studiat. Pe de alta parte, dupa ce s-a ncheiat si capitolul despre
numere complexe (cu tot cu forma lor trigonometrica) poate ca o asemenea privire
peste umar, retrospectiva, ar avea beneciile ei - ca sa nu mai vorbim de faptul ca
utilizarea numerelor complexe n probleme al caror enunt pare sa nu aiba de a face cu
ele reprezint
a o metoda puternica (si omniprezenta n matematica) pentru a solutiona
probleme dicile.
Stiu ca v-ati pus deja o ntrebare (stiu, pentru ca este o ntrebare naturala): putem
oare stabili conditia de existent
a a solutiilor ecuatiei prin aceasta metoda? Raspunsul
este: da, dar... Adica da, se poate, dar mai complicat decat se face clasic (de exemplu
folosind, ntr-o forma sau alta, inegalitatea Cauchy-Schwarz). Pentru asta sa admitem
ca am avea 0 = a2 + b2 < c2 , deci ecuatia cu necunoscuta z are discriminantul numar
real si pozitiv si, prin urmare, solutiile sale sunt

c c2 a2 b2
c c2 a2 b2
z1,2 =
=
(a + bi).
a bi
a2 + b2
Acum ideea e ca noi caut
am un asemenea z care, n plus, are si modulul 1. Conditia
|z1 | = 1 sau |z2 | = 1 se scrie
|c

c2 a2 b2 | =

a2 + b2

(pentru o alegere a semnului) si e usor de vericat ca, dupa ridicarea la patrat obtinem
(indiferent cu care dintre semnele plus/minus am pornit) a2 + b2 = 0 - contradictie
care arata ca ecuatia nu poate avea solutii daca a2 + b2 < c2 (si cel putin unul dintre
a si b este nenul). Deci se poate: merge si asa!
127

Mai departe mi-am pus urmatoarea ntrebare (poate deja si cititorul a facut asta):
ce se nt
ampl
a daca a, b, c nu mai sunt, neaparat, numere reale? Putem gasi numere
t astfel nc
at a cos t + b sin t = c?
S
a ncerc
am o alta abordare (ntrucat, daca am vrea sa procedam ca mai sus, neam mpotmoli la rezolvarea ecuatiei, neavand niciun control asupra discriminantului)
si anume utilizarea conjugatului - o tehnica obisnuita pentru numere complexe. Din
a cos t + b sin t = c rezult
a (prin conjugare, si tinand seama de faptul ca numerele cos t
si sin t sunt reale) a cos t + b sin t = c. Acum sa interpretam aceste doua ecuatii ca
pe un sistem liniar (cu necunoscutele cos t si sin t), pe care-l rezolvam cu regula lui
Cramer (admit
and ca ea este aplicabila). Gasim
cos t =

bc bc
ac ac
si sin t =
,
ab ab
ab ab

daca presupunem ca ab = ab (n particular aceasta metoda nu se poate aplica daca

a si b sunt ambele numere reale, ca n cazul de manual studiat anterior). Desigur
num
arul t exista daca si numai daca valorile obtinute pentru cos t si sin t sunt numere
reale si suma patratelor lor este egala cu 1. Se poate usor vedea ca aceste numere
sunt reale, deoarece ecare este egal cu conjugatul sau (w R w = w). Astfel am
demonstrat valabilitatea urmatorului enunt:
Problema 1. Fie a, b, c numere complexe astfel nc
at ab = ab. Exist
a un num
ar
real t care verific
a a cos t + b sin t = c dac
a si numai dac
a
(bc bc)2 + (ac ac)2 = (ab ab)2 .
L
as
am (iar!) n grija cititorului interesat detaliile acestei demonstratii (e un enunt
cu daca si numai daca!) precum si sa studieze ce se ntampla daca ab = ab; de
exemplu, daca a, b, c sunt toate reale, conditia este ndeplinita, dar existenta lui t nu
este asigurata n toate cazurile, asa cum am vazut n prima parte a acestei note.
La sfarsit va propun (ca de obicei) nca un exercitiu a carui rezolvare seamana
mult cu cea de mai sus (daca va ganditi putin, vedeti ca si enunturile seamana, nu?).
Observati, de asemenea, de unde am plecat si de unde am ajuns: ntotdeauna se
nt
ampl
a asa, daca vrei mai mult decat, pur si simplu, sa rezolvi o problema; adica
daca ti pui ntreb
ari si cauti mereu alte solutii pentru probleme deja rezolvate (chiar
aparent epuizate).
Problema 2. Fie a, b, c trei numere complexe cu a = 0 si |a| = |c|. Ecuatia
az 2 + bz + c = 0 are o (singur
a) r
ad
acin
a de modul 1 dac
a si numai dac
a are loc
egalitatea
|ab bc| = ||a|2 |c|2 |.
Observati, de asemenea, ca enuntul ramane valabil si pentru a = 0 (dar nu mai e
vorba despre o ecuatie de gradul al doilea). Ce se poate oare spune despre modulele
rad
acinilor ecuatiei daca avem |ab bc| = ||a|2 |c|2 | si |a| = |c|?

128

Colegiul National ,,S

tefan cel Mare H
arl
au

La Harl
au, Alexandru L
apusneanu ninta n 1551 un Colegiu, prima unitate
de nvatam
ant laica de grad mediu din Moldova 1 . A fost o scoala domneasca cu
internat, unde educatia era bine controlata si asigura o cultura nalta. Programa
scolara avea la baza cunoasterea limbii latine, a scriitorilor clasici latini, matematicile,
stiintele n general, iar nv
at
am
antul religios redus.
In 1856 ia int
a S
coala de b
aieti ,,S
tefan cel Mare din Harlau, care a
functionat n actualul local al primariei pana n 1881. Intre anii 1881-1944 va functiona
fara ntrerupere ntr-un local nou, construit n 1881 n gradina bisericii ,,Sf. Dumitru
din Harl
au - ctitorie a lui Petru Rares. La nceput a functionat cu trei nvatatori, iar
elevii erau mp
artiti n patru clase (1856). Scoala a facut fata nvatamantului public
primar din Harl
au aproape sapte decenii, pana n anul 1949.
Asa cum arata V.M. Lisman1 , unii absolventi ai ultimelor generatii, pe care
monograstul i-a cunoscut, evocau ravna si daruirea unor cadre didactice precum:
Grigore Rozan, Ion Popovici-Puiu, Neculai C. Ursoi, Ion I. Onu, I. D. Dr
agan, Toma
C. Zaharia si altii.
Din 1949 devine gimnaziu mixt, iar n anul 1965, S
coala medie va deveni Liceu
de cultur
a general
a conform H.C.M. nr. 903/1965. Din 1974 se numeste Liceu realumanist, cu 12 clase.
Strans legat de procesul de industrializare are loc transformarea liceelor realumaniste n licee industriale; ca urmare, liceul nostru devine n 1977 liceu industrial,
1 Nicolae

Iorga, Istoria rom

anilor prin c
al
atori, I, p. 163.
M. Li
sman, H
arl
au (Monografie), sub egida Comitetului de Cultur
a si Educatie Socialist
a, Iasi, 1972, p. 70.
1 Vasile

129

patronat de Ministerul Industriei Chimice. Va avea la nceput clase cu prol de chimie

industriala, mecanica si mai tarziu se vor adauga noi proluri ca: industrie usoara,
industria lemnnului si agrobiologie.
In 1990, ca urmare a dorintei cadrelor didactice ale scolii si rennodand o perioada
de mpliniri, liceul devine Liceul Teoretic ,,S
tefan cel Mare prin ordinul nr.
45816/1990 al Ministerului Invatamantului si Stiintei. Numele liceului este numele
marelui voievod moldav ca recunoastere pentru ,,chipul de viteaz, bun, cuminte si
sf
ant al celui mai mare om ce s-a ridicat dintre rom
ani1 .
Se reiau clasele cu prol real de chimie-biologie, matematica-zica, zica-chimie
si cu prol uman: lologie, lologie-limbi straine, istorie-stiinte sociale, iar din anul
scolar 1992/1993 va lua inta o clasa cu prol de informatica.
In toamna anului 2011 liceul s-a transformat n colegiu Colegiul National
,,S
tefan cel Mare, prin ordin ministerial nr. 4535 din 01.07.2011, recunoscandu-ise astfel acestei scoli si dascalilor ei aportul avut n nvatamantul romanesc.
Dintre absolventii scolii noastre, cu nume de prestigiu n domeniile n care au activat, enumer
am: Vasiliu Titu (1885-1961), elev si urmas al savantului Victor Babes,
fondatorul scolii de anatomie patologica din Cluj, doctor n medicina si chirurgie;
Gheorghe Leahu, directorul Teatrului National din Timisoara (1956-1970); Lucia T
ibuleac, solista a Operei Romane din Bucuresti; Ioan Emanoil Gandrabura, prof. la
Universitatea ,,Al.I. Cuza Iasi, Facultatea de geograe si geologie; Natan Cohen,
prof. la Universitatea ,,Ben Gurion din Negev, Israel; Carol Iancu, prof. de istorie
contemporana la Universitatea ,,Paul Valery din Montpellier, Doctor Honoris Causa
al Universit
atii ,,Babes-Bolyai Cluj si al Universitatii ,,Al.I. Cuza Iasi si multi altii.
Colegiul National ,,Stefan cel Mare din Harlau organizeaza anual Concursul
national ,,Micii Matematicieni, aat n anul 2013 la editia a VIII-a, si publica revista
cu acelasi nume. Aceasta manifestare este girata de SSMR si de ISJ Iasi.
Intre concursurile derulate de colegiul nostru se aa si Concursul literar ,,Cezar
Petrescu, dedicat memoriei scriitorului nascut n decembrie 1892 la Hodora, Cotnari.
La concurs au participat: Colegiul National ,,M. Sadoveanu Pascani, Liceul Teoretic
,,I. Neculce Tg. Frumos, Colegiul Tehnic de Cai Ferate ,,Unirea Pascani, Grupul
Scolar ,,M. Busuioc etc.
Colegiul National ,,Stefan cel Mare Harlau organizeaza anual Concursul de web
,,HWEB, care consta n crearea unei pagini web cu tema ,,Afacerea mea pe internet
si un test-grila referitor la cunostintele elevilor din domeniul IT si web.
Clubul de turism si ecologie ,,Ecomont a fost nintat n Liceul Teoretic ,,Stefan
cel Mare Harl
au la nceputul anului 1996 si a avut de-a lungul timpului numeroase
activitati dedicate protejarii mediului, iar prin intermediul ei s-au organizat excursii
de studiu si de agrement n diverse zone ale tarii.
Cercul de pictur
a religioas
a ,,Trepte c
atre cer desfasoara n timpul vacantei de
iarna activitati de pictura religioasa si are n vedere descoperirea si cultivarea talentelor si abilitatilor artistice ale elevilor.
Cercul de art
a dramatic
a ,,Arlechino se aa n al cincilea an de existenta, se
reuneste periodic, de trei ori pe luna, si exerseaza pe diverse texte dramatice sub
1 Nicolae Iorga, Istoria lui S
tefan cel Mare, editie ngrijit
a si tabel cronologic de Victor Iova,
Bucuresti, Editura Minerva, 1978.

130

ndrumarea prof. Iancu Mirela.

Asociatia sportiv
a scolar
a ,,Olimpia a fost nintata n anul 2010. Profesorii coordonatori sunt Butnariu Marius Doinas, Danielevici Iulian Constantin, iar presedinte
- prof. S
ac
aleanu Ioan. Asociatia si popune promovarea n randul elevilor a urmatoarelor sporturi: atletism, baschet, badminton, fotbal, gimnastica ritmica, handbal,
tenis de masa, tenis de camp, oina, sah, volei.
Clubul ,,Micilor matematicieni a fost nintat n anul 2002, mai ntai sub denumirea de Cercul elevilor ,,Pro-matematica. Are ca scop pregatirea elevilor colegiului
nostru pentru concursurile scolare, prin rezolvarea problemelor propuse n reviste de
specialitate. Initiatorul acestui cerc si apoi al revistei Micii matematicieni este prof.
Ioan S
ac
aleanu. Iar din 2006 a luat inta Concursul Micii Matematicieni, coordonat
de prof. Aurel Neicu, avand ca presedinte pe prof. Gheorghe Oancea.
Proiecte si campanii internationale. Mentionam doar doua dintre multele proiecte
pe care colegiul le-a derulat.
In spiritul cooperarii si al valoriz
arii sistemului educational din Europa, n anul
scolar 2011/2012 prof. Aurel Neicu a facut o aplicatie pentru proiectul international
individual Grundvig pe tema exploatarii si inovarii n domeniul mediului si al istoriei. Activitatile proiectului ,,Dry stone in Europe s-au desfasurat n localitatea
Arlanc/Franta si au constat n reabilitarea unui vechi sit cu valenta culturala.
Tot n anul scolar 2011/2012 a fost castigat prin concurs un proiect international
Comenius cu tema ,,Mostenirea istoric
a n sprijinul construirii Europei de catre o
echipa formata din prof. Adriana G
andac, prof. Aurel Neicu, prof. Pusa Alexa.
Proiectul se desfasoar
a n intervalul 2012-2014 si va consta n mobilitati parteneriale
n Franta, Germania, Turcia, Italia, Bulgaria si Polonia.
Prin munca multor generatii de elevi si profesori Colegiul National ,,S
tefan cel
Mare a dobandit un renume pe care actuala generatie de elevi si dascali se obliga
sa-l pastreze si sa-l sporeasca prin munca, talent si daruire, acest fapt ind o obligatie
si un legam
ant de onoare.

Prof. Aurel NEICU

Director al C.N. ,,Stefan cel Mare Harl
au

ERRATUM
D-l Prof. Dumitru Barac semnaleaza faptul ca n enuntul problemei X.127 din
Recreati Matematice nr. 1/2012 trebuie adaugata conditia a2 > bc.

Vizitati pagina web a revistei Recreatii Matematice:

http://www.recreatiimatematice.ro
131

Concursul de matematic
a ,,Florica T. C
ampan
Editia a XIII-a, Iasi, 2013

Clasa I
I.1. Doar 5 numere respecta regula de alcatuire a sirului. Care este intrusul?
Incercuieste-l! 73, 28, 52, 19, 46, 55.
I.2. Descopera regula de formare a sirului, apoi completeaza:
2, 6, 4;

3, 7, 5;

4, 8, 6;

5, . . . , . . . ;

6, . . . , . . . .

I.3. Completeaza patratul din gura cu numerele 1, 2, 3 si 4 astfel ncat suma

numerelor de pe ecare linie (pe orizontal) si de pe ecare coloana (pe
vertical) sa e 10.
II.1. Un uture zboara din oarea 1 n oarea 3, apoi din aceasta n
oarea 5 si asa mai departe. Dupa cate zboruri ajunge n oarea de pe
care a plecat?
1

2
3

8
7

II.2. Iepurila are 18 oua de ciocolata. Iepurica are cu 3 oua mai putin decat
Iepurila, dar cu 10 oua mai mult decat Rila. Sa se ae cate oua de ciocolata are Rila!
III.1. Corina a cules 13 lalele galbene si 4 lalele rosii. Ema a cules 7 lalele, unele
galbene, altele rosii. Fetitele pun toate lalelele n vaza.
Care este cel mai mare numar de lalele galbene care ar putea n vaza?
III.2. De la apartamentul meu cobor 4 etaje, apoi urc 3 etaje si observ ca sunt la
etajul 9. La ce etaj locuiesc?

Clasa a II-a
I.1. Gasiti numerele care lipsesc din urmatorul sir: 1, 1, 2, 3, 5, 8, 13, . . . , . . . , . . ..
I.2. Varsta bunicii este un numar cuprins ntre 60 si 70 de ani. Stiind ca diferenta
dintre cifra unitatilor si cea a zecilor din acel numar este 3, aa ce varsta are bunica.
II.1. Dintre Alin, Marin, Corina, Ioana si Raluca trebuie sa aleg membrii unei
echipe formate din doua fete si un baiat. In cate moduri o pot face?
132

II.2. Timp de sase zile, veverita a carat n scorbura sa ghinde astfel n ecare zi
cu 17 ghinde mai mult decat n ziua precedenta. Stiind ca n a patra zi a carat 68 de
ghinde, aa cate ghinde a adunat n total, n cele sase zile.
III.1. Daca doua papusi si o masinuta costa 8 lei, iar o papusa si doua masinute
costa 7 lei, cat costa noua papusi si noua masinute?
III.2. Pe trei rafturi sunt 75 de carti. Daca pe primul raft punem jumatate
din cartile de pe cel de-al doilea, atunci vom avea pe rafturi, n ordinea lor, numere
consecutive de carti. Cate carti erau la nceput pe ecare raft?

Clasa a III-a
I. Veveritele Lia, Mia si Kia aduna alune. Impreuna au adunat un numar de alune
egal cu cel mai mare num
ar par de trei cifre. Lia si Mia au adunat un numar de alune
egal cu cel mai mare num
ar de trei cifre ce are suma cifrelor 5. Mia si Kia au adunat
un numar de alune egal cu cel mai mare numar par de trei cifre ce are suma cifrelor
10. Care din cele trei veverite este cea mai harnicuta? (Justicati!)
II.1. Un num
ar A se va numi angelic daca suma cifrelor lui A este egala cu
numarul cifrelor lui A. (Spre exemplu 2011 si 200013 sunt numere angelice deoarece
2 + 0 + 1 + 1 = 4 si 2 + 0 + 0 + 0 + 1 + 3 = 6). Scrieti toate numerele angelice care
au trei cifre.
II.2. Aati suma numerelor de trei cifre care au produsul cifrelor egal cu 8.
III. Petrut s-a nascut n anul 19xy, iar tatal sau n anul 19yx. Cand Petrut avea
25 de ani, tatal sau avea 52 de ani. Aati n ce an s-a nascut Petrut si tatal sau,
stiind ca n anul 2013 au mpreun
a 105 ani.

Clasa a IV-a
I (Nu v
a jucati cu chibriturile!). a) Construim patrate din chibrituri. Primul
patrat are latura de un chibrit, al doilea din trei chibrituri, al treilea din cinci chibrituri etc. Aati cu cate chibrituri folosim mai mult la constructia patratului cu
numarul 100 decat la constructia patratului cu numarul 99.
b) Care este suma perimetrelor primelor 100 de patrate astfel formate?
II (Feriti-v
a de aviar
a!). Speriate teribil de efectele virusului gripei aviare
(H5 N1 ), gainile dintr-o gospodarie au plecat grabite sa faca un control amanuntit la
medicul veterinar. Transpirate si obosite dupa drumul parcurs, s-au oprit ntr-un parc
sa se odhneasca. Ele constata ca daca s-ar aseza cate zece gaini pe o banca raman
sase banci goale, iar pe o banca ar numai trei gaini. Daca s-ar aseza cate sase gaini
pe cate o banca, ar exista o singura banca cu numai trei gaini, iar restul bancilor ar
ocupate cu cate sase gaini. Cate gaini are gospodarul si cate banci sunt n parc?
III (R
azboiul numerelor ,,stelare). Un numar S se numeste ,,stelar daca
suma cifrelor lui S este egala cu num
arul cifrelor lui (spre exemplu 2011 este numar
,,stelar deoarece are patru cifre si 2 + 0 + 1 + 1 = 4).
a) Scrieti toate numerele ,,stelare de patru cifre.
b) Determinati diferenta dintre cel mai mare si cel mai mic numar ,,stelar care
au cate 100 de cifre. Care este suma cifrelor acestui numar obtinut ca diferenta?
133

Clasa a V-a
I. Un album foto are paginile numerotate de la 1 la 80. Pe ecare pagina care este
multiplu de 2, dar nu si de 3, sunt cate 2 fotograi. Pe paginile care sunt multipli de
3, dar nu si de 2 sunt 5 fotograi. In rest, paginile sunt ocupate cu cate o fotograe.
Cate fotograi apar n album?
II. Un grup de copii care participa la o aniversare constata ca media varstelor lor
este egala cu num
arul lor. Dupa ce apare, neinvitat, Ionel, n varsta de 15 ani, copiii
constata ca noul grup are aceeasi proprietate. Cati copii erau, initial, la aniversare?
III. Daca num
arul 22013 are m cifre si 52013 are n cifre, sa se ae m + n.

Clasa a VI-a
39
85
133
69
145 217
I. a) Aratati ca

este un numar natural.

65 119 209 115 203 341
b) Intr-o zi din ianuarie 2013, din autogara Iasi pleaca n cursa trei autocare catre
Spania, Italia si Germania, care se rentorc n autogara dupa 6, 8 si respectiv 11 zile.
Dupa ce stationeaz
a ecare n autogara cate 4 zile are loc o noua plecare. Aati
de cate ori n cursul anului 2013, cele trei autocare pleaca n cursa n aceeasi zi din
autogara Iasi.



 2y + 7
 7x + 2


N si V = y N
N .
II. Fie multimile U = x N
11
11
a) Aratati ca: U = si V = ;
8x + 29
61y 1
b) Demonstrati ca
N, oricare ar x U si
N, oricare ar
11
11
y V.
c) Determinati U V.
III. Punctele D, E si F sunt situate pe latura (BC) a triunghiului ascutitunghic
ABC astfel nc
at AD BC, (AE) (AF ), E [BD] si F [CD]. Punctele
B si C apartin laturilor (AC), respectiv (AB) astfel ncat ^ACC ^BAE si
^ABB ^CAF , iar punctul O este intersectia dreptelor BB si CC .
a) Demonstrati ca (BO) = (CO).
b) Daca punctul O este egal departat de varfurile triunghiului ABC, determinati
pozitiile punctelor E si F pe (BC).
c) Daca BB AE = {M } si CC AF = {N }, iar (AM ) (AN ), atunci ABC
este un triunghi isoscel.

Clasa a VII-a
I. Ana, Dan si Stefan si-au cumparat scutere. Astazi Ana a mers cu o ora mai
mult decat Dan si cu o viteza cu 5 km/h mai mare decat a acestuia. Stefan a mers cu
doua ore mai mult decat Dan si cu o viteza cu 10 km/h mai mare decat a acestuia.
Ana a parcurs cu 70 km mai mult decat Dan. Aati care este diferenta dintre distanta
parcursa de Stefan si cea parcursa de Dan.
II. O gradin
a n forma de triunghi are aria de 2 ari. Proprietarul vrea sa o
mprejmuiasc
a cu un gard cu trei randuri de sarma. Stabiliti daca i ajung 18 dam de
sarm
a. Justicati raspunsul.
134

III. Zece elevi organizeaza un turneu de sah dupa urmatoarele reguli:

- ecare joaca exact o partida cu ceilalti noua jucatori;
- se acorda un punct pentru cel ce castiga, zero puncte pentru egalitate si se scade
un punct nvinsului.
La sfarsitul turneului se constata ca mai mult de 70% din meciuri s-au terminat
la egalitate. Sa se arate ca exista doi jucatori care au acelasi punctaj.

Clasa a VIII-a
I (O l
acust
a s
alt
areat
a). Pe un plan raportat la un reper cartezian XOY , se
joaca o lacust
a sarind din punct n punct dupa regula ,,daca la un moment dat lacusta
este n puctul A(a, b), atunci ea poate sari n oricare dintre punctele de coordonate:
(a 1, b 3) sau la (a 3, b 1), semnele + si pot luate n toate modurile posibile
(prin urmare lacusta, din A, poate sari n unul din cele opt puncte enumerate).
Daca la momentul initial, lacusta este n O(0, 0) se cere:
a) Stabiliti un traseu prin care lacusta ajunge n punctul M (1, 1).
b) Aratati ca lacusta, oricate sarituri ar face, nu ajunge n punctul N (2013, 2014).
c) Poate ajunge lacusta n punctul P (2001, 2013)? Justicare.
II (O problem
a dulce). Radu si Andrei cumpara ecare cate o cutie cu bomboane de ciocolata n forma de sfera. Cutiile au forma cubica cu aceeasi muchie n
N . Radu are n cutie bomboane cu raza r, iar Andrei bomboane cu raza 2r, r N .
In cutii bomboanele sunt asezate n straturi astfel ncat ecare
strat sa contin
a num
arul maxim posibil. Stiind ca 4r divide
n, stabiliti care dintre cutiile cumparate cantareste mai mult.
III (O problem
a cu ,,torturi). Cofetarul Gica inventeaza la Cofetaria ,,Prajitura minunata situata peste drum
de McDonald s, un tort de ciocolata ce urmeaza a utilizat la
festivitatea de comemorare a ,,Regelui dulciurilor. Mesterul
Gica face un tort din 30 de cubulete de ciocolata pe care le
asaza piramidal, unul peste altul ca n gura alaturata astfel
ncat axele verticale ale cubuletelor sa e situate pe aceeasi
dreapta.
Se mai stie ca lungimile muchiilor cubuletelor sunt exprimate n decimetri prin numerele rationale:
39
40
11 12 13
, , ,...,
si, respectiv
.
10 11 12
38
39
a) Aratati ca n
altimea tortului construit de mesterul Gica
nu depaseste 32 dm.
b) Daca mesterul Gica dispune de un calup de ciocolata care se aa ntr-o cutie plina n forma de paralelipiped
dreptunghic cu dimensiunile de 1 dm, 1 dm si 37 dm, aratati
ca acesta poate face tortul.

135

Solutiile problemelor propuse n nr. 1/2013

Clasele primare
P.255. Dorina are un num
ar de mere egal cu cel mai mare num
ar scris cu o
cifr
a. Eu as avea c
at Dorina, dac
a as mai avea 2 mere. C
ate mere am eu?
(Clasa I )
Inst. Maria Racu, Iasi
Solutie. 9 2 = 7 (mere).
P.256. Doamna nv
ata
toare a scris pe tabl
a sase litere m, sase litere i si sase
litere n. C
ate bastonase a folosit doamna nv
at
atoare pentru scrierea acestor litere?
(Clasa I )
Dumitrita Grigoriu, elev
a, Iasi
Solutie. Litera m contine doua bastonase si o zala, litera n contine un bastonas
si o zala, iar litera i este formata dintr-un singur bastonas. S-au folosit 24 bastonase.
P.257. Completati c
asutele goale din sirul 1, 1, 2, 1, 2, 3, 1, 2, , , , , , , .
(Clasa I )
Mihaela Buleandr
a, elev
a, Iasi
Solutie. C
asutele trebuie completate cu cifrele: 3, 4, 1, 2, 3, 4, 5.
P.258. Aflati numerele a, b, c si d, stiind c
a a 18 = b 15 = c 8 = b c 1.
(Clasa a II-a)
Tatiana Ignat, elev
a, Iasi
Solutie. Din egalitatea b 15 = b c 1 obtinem 15 = c + 1, de unde c = 14 si
c 8 = 6. Urmeaz
a ca a 18 = 6, a = 24 si b 15 = 6, b = 21.
P.259. Fie sirul de numere 1, 2, 3, . . . , 12. Se formeaz
a grupe de c
ate trei numere
luate din acest sir. C
ate dintre grupe pot avea suma numerelor egal
a cu 30?
(Clasa a II-a)
Ionut Airinei, elev, Iasi
Solutie. Observ
am ca n aceasta suma nu putem avea termeni mai mici ca 7,
deoarece 6 + 11 + 12 = 29 < 30. Analog, n suma nu putem avea toti termenii mai
mari ca 9, caci 10 + 11 + 12 = 33 > 30. Ramane ca ntr-o suma trebuie sa avem unul
dintre numerele 7, 8, 9. Cercetand cazurile posibile, obtinem sumele: 7 + 11 + 12 = 30,
8 + 10 + 12 = 30 si 9 + 10 + 11 = 30. Concluzionam ca exista numai trei grupe de
numere care ndeplinesc conditiile problemei.
P.260. Bomboanele dintr-o pung
a se mpart la cinci copii. Fiecare copil primeste
cel mult patru bomboane si cel mult trei copii au acelasi num
ar de bomboane. Care
este cel mai mare num
ar posibil de bomboane din pung
a?
(Clasa a II-a)
Alexandra Tololoi, elev
a, Iasi

Solutie. In punga trebuie sa avem cel mult 4 + 4 + 4 + 3 + 3 = 18 bomboane.

P.261. Scrieti num
arul 66 ca sum
a de numere naturale al c
aror produs este tot
66. C
ate solutii are problema? (Nu se va tine seama de ordinea termenilor.)
(Clasa a III-a)
Monica R
aileanu, elev
a, Iasi
136

Solutie. 66=2311 = 611 = 233 = 322. Avem: 66= 1 + 1 + . . . + 1 +2+3+11;

|

{z

50 de 1

66 = 1 + 1 + . . . + 1 +6+11; 66 = 1 + 1 + . . . + 1 +2+33; 66 = 1 + 1 + . . . + 1 +3+22.

|

{z

49 de 1

{z

31 de 1

{z

41 de 1

P.262. Ar
atati c
a un p
atrat din carton poate fi mp
artit, f
ar
a pierdere de material,
n 31 de p
atrate.
(Clasa a III-a)
Andreea Simona Simion, elev
a, Iasi
Solutie. Dam urmatorul algoritm de mpartire a unui patrat:

...
(4+3x1) patrate

4 patrate

(4+3x2) patrate

Deoarece 31 = 4 + 3 9, mp
artirea este posibila.
P.263. Tat
al termin
a o lucrare n 10 ore, iar fiul n 15 ore.
In c
ate ore termin
a
lucrarea cei doi, dac
a lucreaz
a mpreun
a?
(Clasa a III-a)
Paula Balan, elev
a, Iasi
Solutie. Reprezent
am volumul lucrarii printr-un segment, pe care l mpartim n
30 de parti egale. Intr-o ora, tatal acopera 3 parti, iar ul 2 parti, n total 5 parti.
Rezulta ca lucarea va terminata n 30 : 5 = 6 ore.
P.264. Dac
a extragem o coal
a dintr-un ziar, observ
am c
a suma celor patru numere
care indic
a paginile este 50. Puteti spune cu ce numere este paginat
a coala din mijloc?
(Clasa a III-a)
Codruta Filip, elev
a, Iasi
Solutie. Suma celor patru numere care indica paginileunei coale este aceeasi. Pe
coala din mijloc avem 4 numere consecutive cu suma 50. Acestea sunt: 11, 12, 13, 14.
P.265. Fie numerele nenule a, b, c, d astfel nc
at a + b = 18, b + c = 14, c + d = 10.
Calculati suma 5a + 6b + 8c + 7d.
(Clasa a IV-a)
Nicolae Iv
aschescu, Craiova
Solutie. 5a+6b+8c+7d = 5(a+b)+(b+c)+7(c+d) = 518+14+710 =
= 90 + 14 + 70 = 174.
P.266. Maria are ast
azi de sase ori v
arsta pe care o avea c
and fratele ei, Alexandru, avea v
arsta ei actual
a. C
and ea va avea v
arsta de azi a fratelui ei, cei doi vor
avea mpreun
a 27 de ani. Ce v
arst
a are acum Maria?
(Clasa a IV-a)
Irina C
apraru, Iasi
Solutie. Sa guram varstele celor doi frati, raportandu-ne la prezent (P):

(P)
M

p
27 ani

p
A

137

11p + 16p = 27 27p = 27 p = 1 (an).

Maria are acum 6 1 an = 6 ani.
P.267. Pentru un grup de copii s-au adus de trei ori mai multe mandarine dec
at
portocale. Fiecare copil trebuia s
a primeasc
a 2 portocale si 5 mandarine, ns
a din
greseal
a doi copii au primit c
ate o mandarin
a n plus. S
tiind c
a au r
amas 19 portocale
si 92 mandarine, s
a se afle c
ati copii sunt n grup.
(Clasa a IV-a)
Mariana Nastasia, elev
a, Iasi
Solutie. Dac
a mandarinele ar fost mpartite corect, atunci ar ramas 92 + 2 =
94 mandarine. Daca notam cu ,,a numarul copiilor, atunci 3(2a + 19) = 5a + 94, de
unde a = 37 (copii).
P.268. Pe o foaie sunt scrise numerele de la 1 la 20. S
a se arate c
a nu pot fi
formate, din cele 20 de numere, grupe de c
ate patru numere astfel nc
at n fiecare
grup
a suma a dou
a numere s
a fie triplul sumei celorlaltor dou
a.
(Clasa a IV-a)
Andreea Bzdg
a, elev
a, Iasi
Solutie. 1 + 2 + 3 + . . . + 20 = (1 + 20)20 : 2 = 210. Daca numerele ar putea
grupate cate 4, satisfac
and conditia problemei, atunci suma numerelor din ecare
grupa se mparte exact la 4, deci si suma celor 20 numere se mparte exact la 4, ceea
ce este fals.

Clasa a V-a
V.158. Determinati restul mp
artirii num
arului 201220132014 la 36 (f
ar
a a efectua mp
artirea).
Iulian Oleniuc, elev, Iasi
Solutie. Numarul N este divizibil cu 9 (suma cifrelor nd 18), cu 2, dar nu cu 4.
Cum (2, 9) = 1, rezulta ca N este divizibil cu 18, dar nu cu 36. Prin urmare, restul
mp
artirii lui N la 36 este 18.
V.159. Determinati numerele xyz cu proprietatea c
a (x + y + z)3 = xyz.
Nicolae Iv
aschescu, Craiova
Solutie. Cuburile perfecte de trei cifre sunt 125, 216, 343, 512 si 729. Calculand
pentru ecare dintre ele cubul sumei cifrelor, obtinem singura solutie (5+1+2)3 = 512.
V.160. Determinati ultimele dou
a cifre ale num
arului A = 30 +31 +32 +. . .+32013 .
Mirela Marin, Iasi
Solutie. Avem: A = 1+3+32 (1+3+32 +33 )+36 (1+3+32 +33 )+. . .+32010 (1+
3+32 +33 ) = 4+940(1+34 +. . .+32008 ). Cei 503 termeni din paranteza se termina n
1, prin urmare suma lor se termina n 3. Atunci A = 4+360. . . 3 = 4+. . . 80 = . . . 84,
adica ultimele doua cifre ale lui A sunt 84.
V.161. Se consider
a numerele rationale (nenegative) a, b, c, d si e cu proprietatea
c
a a2 + b2 + c2 + d2 + e2 = 4. Demonstrati c
a a3 + b3 + c3 + d3 + e3 8.
Mihai Cr
aciun, Pascani
2
3
2
Solutie. Evident ca a 4, deci a 2 si atunci a 2a . Analog se arata ca
b3 2b2 , c3 2c2 , d3 2d2 si e3 2e2 . Prin adunarea acestor relatii, obtinem ca
a3 + . . . + e3 2(a2 + . . . + e2 ) = 2 4 = 8. Egalitatea se atinge atunci cand unul
dintre cele cinci numere este 2, iar celelalte sunt 0.
138

V.162. Vom spune c

a un num
ar este istet dac
a cifra unit
atilor sale este egal
a cu
suma cuburilor celorlaltor cifre. Dac
a ordon
am cresc
ator numerele istete, determinati
al cincisprezecelea termen al sirului obtinut.
Silviu Boga, Iasi
Solutie. Numere istete de doua cifre sunt 11 si 28, cele de trei cifre sunt 101, 112,
129, 208 si 219, iar cele de patru cifre sunt 1001, 1012, 1029, 1102, 1209, 2008, 2019 si
2109. Rezulta ca al cincisprezecelea numar istet este 2109.
V.163. Putem aseza pe un cerc numerele 1, 2, 3, . . . , n (n N, n 3) astfel nc
at
suma oric
aror trei numere al
aturate s
a fie num
ar impar?
Gheorghe Iurea, Iasi
Solutie. R
aspunsul este negativ; pentru a demonstra acest lucru, sa presupunem
contrariul. Evident, nu este posibil ca orice doua numere alaturate sa aiba paritati
diferite (ntr-o secvent
a de tipul i, p, i, suma este para). Daca exista doua numere
alaturate impare, ar trebui ca toate sa e impare, imposibil. Daca exista doua numere
alaturate
i, p, p, i, .h. .;ivom avea pe
h n i va de tipul p, p, i, p,hp,
h n i pare, asezarea numerelor
ni
n
numere impare si n
numere pare si, cum
< n
, ajungem la
cerc
3
3
3
3
o contradictie si n aceasta situatie.
V.164. Scriem toate numerele naturale de trei cifre pe c
ate un cartonas si introducem cele 900 de cartonase ntr-o cutie. Care este num
arul minim de cartonase pe
care trebuie s
a le extragem, f
ar
a a ne uita la ele, pentru a fi siguri c
a vom obtine cel
putin sapte numere cu aceeasi sum
a a cifrelor?
Sergiu Prisacariu, Iasi
Solutie. Sumele posibile ale cifrelor numerelor de pe cartonase sunt 1, 2, 3, . . . , 27.
Exista un singur cartonas cu suma cifrelor 1 (anume 100) si doar unul cu suma cifrelor
27 (anume 999). Avem n cutie cate trei cartonase cu suma cifrelor 2 (anume 101, 110
si 200) sau 26 (anume 899, 989 si 998). Exista cate sase cartonase cu suma cifrelor
3 (anume 111, 102, 120, 201, 210 si 300) sau 25 (anume 799, 979, 997, 889, 898 si 988).
Celelalte sume ale cifrelor (4, 5, . . . , 24) apar ecare pe mai mult de sapte cartonase.
In concluzie, num
arul minim de cartonase extrase trebuie sa e 21+23+26+7 = 27.

Clasa a VI-a
VI.158. Determinati perechile de numere ntregi (x, y) care verific
a simultan
conditiile x + y = 6 si 2xy 3x 3y + 2 = 0.
Eugeniu Bl
ajut, Bac
au
3x 2
Solutie. Din a doua relatie rezulta ca y =
. Cum y Z, se impune
2x 3
conditia 2x3|3x 2 si atunci 2x 3|2(3x 2)3(2x3), adica 2x3|5, prin urmare
x {1, 1, 2, 4}. A doua relatie este vericata de perechile (1, 1), (1, 1), (2, 4) si
(4, 2) si, dintre ecestea, doar ultimele doua verica si prima conditie. In concluzie,
S = {(2, 4); (4, 2)}.
VI.159. Determinati numerele ntregi a, b, c, d, dac
a 3a + 3b + 3c + 3d = 10.
Vasile Chiriac, Bac
au
Solutie. Pentru nceput, sa presupunem ca a b c d. Daca a 2, nu
exista b, c, d Z pentru care suma 3a + 3b + 3c + 3d sa e numar ntreg, iar daca
139

a = 1, trebuie n mod necesar sa avem b = c = 1, altfel 3a + 3b + 3c + 3d Q\Z.

Deducem ca singura solutie avand componente negative (n ipoteza asumata) este
a = b = c = 1, d = 2. Daca a 0, atunci 3a + 3b + 3c 1 + 1 + 1 = 3, deci 3d 7;
rezulta ca d = 1 si, apoi, se arata usor ca a = 0, b = c = d = 1. In concluzie, solutiile
ecuatiei date sunt (1, 1, 1, 2), (0, 1, 1, 1) si nca sase care se obtin din acestea prin
permut
ari circulare.
VI.160.
Imp
artind 2013 la a, obtinem c
atul b si restul c. Determinati numerele
naturale a, b si c, stiind c
a reprezint
a lungimile laturilor unui triunghi isoscel.
Ioana Maria Popa, elev
a, Iasi
Solutie. Avem ca 2013 = a b + c, cu c < a; din ipoteza problemei, rezulta
ca a = b sau b = c. In primul caz, 2013 = a2 + c, cu a2 < a2 + c < a(a + 1).
Cum 442 = 1936, 44 45 = 1980 < 2013 si 452 = 2025 > 2013, aceasta situatie
nu conduce la nicio solutie. In al doilea caz, 2013 = c(a + 1), cu c < a; obtinem
ca (a, c) {(2012, 1); (670, 3); (182, 11); (60, 33)}. Se verica inegalitatea triunghiului
doar daca a = 60, b = c = 33.
VI.161. Determinati valorile naturale ale lui n pentru care exist
a num
arul natural
x astfel nc
at (2x + 9, 3x + 1) = 5n .
Gheorghe Iacob, Pascani
Solutie. Daca 5n |2x + 9 si 5n |3x + 1, atunci 5n |3(2x + 9) 2(3x + 1), adica 5n |25;
rezulta ca n {0, 1, 2}. Daca x = 0, avem ca (2x + 9, 3x + 1) = (9, 1) = 1 = 50 .
Daca x = 3, atunci (2x + 9, 3x + 1) = (15, 10) = 51 . Pentru x = 8, avem ca
(2x + 9, 3x + 1) = (25, 25) = 52 . In concluzie, toate cele trei valori posibile ale lui n
sunt convenabile.
VI.162. Un calculator defect mai face doar patru operatii: poate nmulti un num
ar
cu 2 sau cu 5 sau poate mp
arti un num
ar la 2 sau la 5, dac
a mp
artirea se efectueaz
a
exact. Un copil pleac
a de la num
arul 20 si face aleator 2013 astfel de operatii. Este
posibil ca rezultatul final s
a fie tot 20?
Petre B
atr
anetu, Galati
Solutie. Observ
am ca 20 = 22 5, cu suma exponentilor numar impar. La
ecare operatie, suma exponentilor se mareste sau se micsoreaza cu 1, deci si schimba
paritatea. Dupa un num
ar impar de operatii (2013), suma exponentilor va para,
prin urmare rezultatul nal nu poate tot 20.
VI.163. Fie M si N mijloacele laturilor AB, respectiv AC ale triunghiului ABC.
Cercul de diametru AB intersecteaz
a dreapta M N n punctele D si E. Demonstrati

c
a BD si BE sunt bisectoarele (interioar
a si exterioar
a) ale unghiului ABC.
Ioan S
ac
aleanu, H
arl
au
Solutie. Presupunem, ca n gura, ca D IntABC. Triunghiul M BD este
A
isoscel, ntrucat M B si M D sunt raze ale cercului;

rezulta ca M BD M DB. Pe de alta parte, cum

(alterne interne).
M N BC, avem ca M
DB DBC
M
N
E
D

Deducem ca M BD DBC, adica BD este bisectoarea

Analog se arat
interioar
a a unghiului ABC.
a ca BE

B
C
este bisectoarea exterioara a lui ABC.
140

VI.164. Pe laturile AC si AB ale triunghiului ABC se consider

a punctele E, respectiv F astE
F

si m(ACF
) <
fel nc
at m(ABE) < m(CBE)
H
). Fie D un punct pe latura BC si G
m(BCF
K
(AB), H (AC) pentru care DG BE si DH
H
CF. Demonstrati c
a AG + AH > AB + AC BC. G L
G
Petru Asaftei, Iasi
Solutie. Notam {L} = DG BE, {K} = B
C
D
DH CF si e G , H simetricele punctelor G si
BE) = m(ABE)

< m(CBE),
rezult
H fata de L, respectiv fat
a de K. Cum m(G
a

ca G (DL) si atunci BG = BG < BD; analog se arata ca CH < CD. Astfel,

AG + AH = AB + AC (BG + CH) > AB + AC (BD + DC) = AB + AC BC.

Clasa a VII-a
VII.158. Determinati numerele naturale m cu proprietatea c
a m(m+17) se poate
scrie ca produs de dou
a numere naturale consecutive.
Lucian Tutescu si Petrisor Rocsoreanu, Craiova
Solutie. Fie n N cu proprietatea ca m(m + 17) = n(n + 1); atunci 4m2 +
68m + 289 288 = 4n2 + 4n + 1, deci (2m + 17)2 (2n + 1)2 = 288. Obtinem ca
(m + n + 9)(m n + 8) = 72 si, cum m n + 8 < m + n + 9 si cele doua numere sunt
naturale, de paritati diferite, avem de studiat trei posibilitati: (m n + 8, m + n + 9)
{(1, 72); (3, 24); (8, 9)}. Solutiile problemei sunt m {0, 5, 28}.
VII.159. Dac
at m2 +n2 +p2 = 3, demonstrati

a m, n, p sunt
astfel nc
p numere reale
2m2 + 5 + 2n2 + 5 + 2p2 + 5 3 7.
Mihai Cr
aciun, Pascani

p
Solutie. Notam x = 2m2 + 5, y = 2n2 + 5 si z = 2p2 + 5; atunci x2 + y 2 +
z 2 = 2(m2 + n2 + p2 ) + 15 = 21. Folosind inegalitatea dintre media aritmetica si
cea
patratic
a, obtinem ca (x + y + z)2 3(x2 + y 2 + z 2 ) = 63, deci x + y + z 3 7.
Egalitatea se atinge pentru m = n = p = 1.
VII.160. Determinati triunghiurile dreptunghice cu lungimile laturilor exprimate
prin numere naturale, care au aria egal
a cu 24.
Neculai Stanciu, Buz
au
Solutie. Daca laturile a, b, c ale unui triunghi dreptunghic sunt numere naturale,
atunci a = x2 + y 2 , b = x2 y 2 si c = 2xy, unde x, y N , x > y. Aria triunghiului
bc
este A =
= xy(x y)(x + y) > y y 1 y, prin urmare y 3 < 24, deci y {1, 2}.
2
Daca y = 1, atunci x(x + 1)(x 1) = 24, de unde x = 3. Daca y = 2, obtinem ca
2x(x 2)(x + 2) = 24, far
a solutii n numere naturale. In concluzie, x = 3 si y = 1,
asadar triunghiul cautat are laturile a = 10, b = 8, c = 6.
VII.161. Se consider
a trapezul ABCD cu baza mare AB egal
a cu diagonala AC.
Fie {E} = AD BC, {O} = AC BD, iar P (AD) este astfel nc
at OP AB.
Demonstrati c
a CP si CE sunt bisectoarele interioar
a, respectiv exterioar
a ale un
ghiului ACD.
Claudiu-S
tefan Popa, Iasi
c
a

141

DP
DO
Solutie. Din aseman
ari evidente avem ca
=
=
PA
OB
DP
DC
obtinem ca
=
deci, conform reciproPA
AC
cei teoremei bisectoarei aplicata n triunghiul
ACD, rezult
a ca CP este bisectoarea (inte
rioara) unghiului ACD.
T
inand seama de
faptul ca triunghiul ABC este isoscel, avem:
P
+ m(BCD)
= 180 m(ABC)
+
m(ABC)
+ m(ACD)
= 180 2m(ACB)
+
m(ACB)

) = 180 m(ACB)
+ m(ACP
) =
2m(ACP

90 m(BCP ) = 90 , prin urmare CP CE. A

De aici rezulta ca CE este bisectoarea exterioara a unghiului

DC
. Cum AB = AC,
AB
E

C
O

BCD.

VII.162. Demonstrati c
a diagonala unui trapez isoscel este mai lung
a dec
at linia
mijlocie a acestuia.
Nicolae Bourb
acut, Sarmizegetusa
Solutia 1. Fie P proiectia varfului C pe baza mare AB; n triunghiul
dreptunghic P AC, ipotenuza AC este mai lunga decat
D
C
cateta AP . Pe de alta parte, P N este mediana n
O
triunghiul dreptunghic P BC, asadar P N = BN , de
M
N

A.
b Atunci AM P N si, cum
unde N
PB B
AP M N, rezulta ca AP N M este paralelogram. Deducem ca M N = AP si, de aici, urmeaza concluzia
A
B
problemei.
P
Solutia 2 (Adina Onofrei, eleva, Rosiori (Bacau)). Stim ca ntr-un triunghi
mediana este mai mica decat semisuma laturilor care pleaca din acelasi varf. Folosind
si inegalitatea triunghului, avem:
M N < OM + ON <

OD + OA OC + OB
AC + BD
+
=
= AC.
2
2
2

VII.163. Fie D un punct pe latura BC a triunghiului ABC. Paralela prin D la

AC taie AB n E, iar paralela prin D la AB taie AC n F . Dac
a {M } = CE BF,
ar
atati c
a suprafetele AEM F si BM C sunt echivalente.
Dan Popescu, Suceava

Solutie. Notam {N } = ADCE, {P } = ADBF. In trapezele ABDF si ACDE

A
au loc egalitatile ABP D = AAP F , respectiv
ADN C = AAN E . Adunand aceste egalitati si
reducand din ambii membri AM N P , obtinem ca
F
ABM N D +ADN C = AAP F +AAEM P , deci ABM C =
P
AAEM F . Remarcam ca aria triunghiului M N P
M
E
poate si nul
a, n cazul n care D este mijlocul
N
lui BC.
Not
a. Rezultatul constituie o generalizare a
B
D
C

. ..

142

problemei 26567 din Gazeta Matematic

a 2/2012, n care D este piciorul bisectoarei
din A.
VII.164. Fie ABCD un patrulater convex, ale c
arui diagonale se intersecteaz
a
n O. Dac
a oricare ar fi punctele E (AB si F (CD cu AE = CF , avem c
a
O EF , demonstrati c
a ABCD este paralelogram.
Gheorghe Iurea, Iasi
Solutie. Presupunem, prin absurd, ca AB CD si e B BC pentru care
C
AB CD. Consider
am punctele E si F ca n enunt, iar
F F
D

{M } = EF AB . Din AOM COF (U.L.U.)

rezulta ca AM = CF si, cum CF = AE, triunghiul
AM E este isoscel. Procedam analog pentru alte doua
O
puncte E , F ca n enunt si obtinem ca AM E este
1
E) =

B
isoscel. Astfel, m(AM
E) = m(AM
(180
M M
2
)), prin urmare M EM E , ceea ce contrazice A
m(BAB
E E
B
faptul ca M E M E = {O}. Ram
ane ca ABCD.
Pentru o pereche de puncte E si F ca n enunt, avem ca AECF este paralelogram
(AE = CF, AECF ), deci O va mijlocul diagonalei AC a patrulaterului ABCD cu
ABCD. De aici, deducem imediat ca ABCD este paralelogram.

Clasa a VIII-a
VIII.158. Rezolvati n R ecuatia

27x2 + 54x + 15
147x2 126x + 24
=
.
98x2 84x + 10
18x2 + 36x + 16
Constantin Dragomir, Pitesti

2
Solutie. Inmultind cu
ambii membri ai ecuatiei si apoi scazand 1 din ambii
3
40x2 60x
40x2 + 60x
=
. De aici,
membri ai ecuatiei obtinute, deducem ca
49x2 42x + 5
9x2 + 18x + 8
3
40x2 60x = 0 cu solutiile x1 = 0 si x2 = sau 49x2 42x + 5 = 9x2 18x 8,
2
adica 58x2 24x + 10 = 0, ecuatie care nu are solutii reale.Observ
a valorile lui
and c
3
.
x obtinute nu anuleaz
a numitorii fractiilor, rezulta ca S = 0,
2
1
VIII.159. Demonstrati c
a 1 + 3x + 6x2 + 9x3 + 9x4 > , x R.
4
Ionel Tudor, C
alug
areni
Solutia 1. Membrul stang se descompune n factori ca (1 + 3x2 )(1 + 3x + 3x2 ).
1
(cu
Observam ca 1 + 3x2 1 (cu egalitate pentru x = 0), iar 1 + 3x + 3x2
4
1
egalitate cand x = ). Inmultind membru cu membru aceste inegalitati si tinand
2
seama de faptul ca egalitatile nu se ating simultan, obtinem cerinta problemei.
Solutia 2 (Adina Onofrei, eleva, Rosiori (Bacau)). Avem succesiv:
36x4+

1
+
36x3 +24x2 +12x+4 > 1 12x4 +12x3 +4x2 +4x2 +4x+1 > 0 12x2 x2 + x +
3
143

(2x + 1) > 0 12x

2

1
x+
2

1
+
+ (2x + 1)2 > 0, ultima ind evidenta.
12

VIII.160. Se consider
a dreapta fix
a d, punctul fix A
/ d si planul variabil care
contine dreapta d. Not
am cu M proiectia punctului A pe planul . Determinati locul
geometric al lui M .
Aida-Andreea Iacob, Iasi
Solutie. Fie planul care contine punctul A si este perpendicular pe dreapta
d si {B} = d ; evident, B este un punct x. Dreapta AM este inclusa n planul
, iar triunghiul ABM este dreptunghic n M . Rezulta ca M apartine cercului C de
diametru AB, inclus n planul . Reciproc, se observa usor ca, pentru orice punct
M al lui C, exista un plan = (d, M B) astfel ncat M este proiectia lui A pe . In
concluzie, locul geometric dorit este cercul C.
VIII.161. Se dau zece cutii cubice cu muchiile de 1 cm, 2 cm, . . ., 10 cm, fiecare
fiind umplut
a cu cuburi de muchie 1 cm. Spunem c
a p cutii formeaz
a un bicub dac
a
una dintre ele contine tot at
atea cuburi c
ate contin celelalte p 1 la un loc. Putem
forma un bicub folosind c
ateva dintre cutiile date?
Geanina H
av
arneanu, Iasi
Solutie. Raspunsul este armativ: 13 + 33 + 43 + 53 + 63 = 73 . Mai mult, o
analiza (plicticoasa!) arata ca aceasta este singura solutie a problemei.
VIII.162. Determinati ultimele trei cifre ale num
arului natural A = 3733 +3743 +
5
3
375 + . . . + 628 .
Mihai Haivas, Iasi
Solutie. Dac
a a, b Z, atunci a3 + b3 = M (a + b). Astfel, A = (3733 + 6273 ) +
(3743 + 6263 ) + . . . + (4993 + 5013 ) + 5003 + 6283 = M1000 + 6283 = M1000 + . . . 172 =
. . . 172.

4m + 3
VIII.163. Determinati valorile ntregi ale lui m pentru care num
arul
m5
este rational.
Bogdan Chiriac,
Bac
au

4m + 3
4m
+
3
a
Solutie. Fie
= , cu a, b N , (a, b) = 1 (evident ca
m5
b
m5
5a2 3b2
23b2
este strict pozitiv pentru m Z). Obtinem ca m =
= 5 2
.
4b2 a2
4b a2
2
2 2
2 2
2
2
Cum (4b a , b ) = (a , b ) = 1, rezulta ca 4b a divide 23, deci (2b a)(2b +
a) {1, 23}. Dintre sistemele care se pot forma, singurul cu solutii naturale este
2b a = 1, 2b + a = 23, prin urmare a = 11, b = 6, adica m = 31.
VIII.164. Fie a, b, c, d patru numere reale strict pozitive astfel nc
at ab(c + d)
(a + b)cd si ab + cd (a + b)(c + d). Comparati numerele a + b si c + d.
Dan Nedeianu, Drobeta Tr. Severin
Solutie. Vom demonstra ca a + b > c + d; pentru aceasta, sa presupunem, prin
absurd, ca a + b c + d. Inmultind membru cu membru inegalitatile din enunt,
obtinem ca ab(c + d)(ab + cd) (a + b)2 cd (c + d). Insa (a + b)2 4ab si atunci
ab(c + d)(ab + cd) 4abcd(c + d), deci ab + cd 4cd, asadar ab 3cd. Pe de alta
144

parte, ab + cd (a + b)(c + d) (a + b)2 4ab, de unde cd 3ab. Ar rezulta ca

cd 3ab 9cd, imposibil; ram
ane astfel adevarata armatia initiala.

Clasa a IX-a
IX.136. Fie a, b, c (0, ) cu a b c = 1. Demonstrati c
a
ab
bc
ca
9
+ 2
+ 2
3
.
b2 + c2
c + a2
a + b2
a + b3 + c3 + a + b + c
Sven Cortel si Kinga Ratiu, elevi, Satu Mare
Solutie. Conform inegalit
a

t
om, membrul stang al inegalitatii din
ii lui
Bergstr

( ab + bc + ca)2
. Din inegalitatea mediilor, avem ca
enunt este cel putin egal cu
2(a2 + b2 + c2 )

3
ab + bc + ca 3 abc = 3, iar 2a2 a + a3 , 2b2 b + b3 , 2c2 c + c3 , de unde
rezulta cerinta problemei. Egalitatea se atinge pentru a = b = c = 1.
IX.137. Fie ABCD un patrulater inscriptibil. Not
am cu H1 , H2 , H3 si H4
ortocentrele triunghiurilor DAB, ABC, BCD respectiv CDA si cu G1 , G2 , G3 si
G4 centrele de greutate ale triunghiurilor AH1 B, BH2 C, CH3 D respectiv DH4 A.
Demonstrati c
a patrulaterele ABCD si G1 G2 G3 G4 au acelasi centru de greutate dac
a
si numai dac
a ABCD este dreptunghi.
Florin St
anescu, G
aesti
Solutie. In raport cu centrul O al cercului circumscris patrulaterului ABCD,
=

vectorii de pozitie ai punctelor din problema sunt:
rH
r
D + rA + r B , rH2 =
1

r
A + rB + rC , rH3 = rB + rC + rD , rH4 = rC + rD + rA ; rG1 = (2rA + 2rB + rD ),
3

= 1 (2

1


1

rG
r
B +2rC + rA ), rG3 = (2rC +2rD + rB ), rG4 = (2rD +2rA + rC ). Centrul
2
3
3
3
1

de greutate al patrulaterului ABCD are vectorul de pozitie

r 1 = (
rA + r
B + rC + rD ),
4

iar centrul de greutate al patrulaterului G1 G2 G3 G4 are vectorul de pozitie

r2 =
5

(rA + rB + rC + rD ). Evident ca r 1 = r2 rA + rB + rC + rD = 0 ABCD

12
este dreptunghi; propunem cititorului sa demonstreze riguros ultima echivalenta.
IX.138. Fie M un punct variabil n interiorul sau pe laturile triunghiului ascutitunghic ABC. Ar
atati c
a M B 2 + M C 2 M A2 AB 2 + AC 2 .
Ovidiu Pop, Satu Mare
Solutie. Fie D simetricul punctului A fata de mijlocul O al segmentului BC.
A
Folosind teorema medianei n triunghiurile M BC si
2
2
2
2(M
B
+
M
C
)

BC
M AD, obtinem ca M O2 =
=
4
2(M A2 + M D2 ) AD2
M
, de unde M B 2 + M C 2
4
2
2
C
B
BC AD
O
M A2 = M D 2 +
. Cum unghiul A este
2
ascutit, cea mai mare distant
a dintre doua puncte situate pe laturile sau n interiorul paralelogramului ABDC
D

145

este diagonala AD. Rezulta ca M D2 AD2 = 4AO2 = 2(AB 2 + AC 2 ) BC 2 . AstBC 2 AD2

BC 2 + AD2
fel, M B 2 + M C 2 M A2 AD2 +
=
= AB 2 + AC 2 , ceea
2
2
ce trebuia demonstrat.
b = 90 si m(C)
= 30 .
IX.139. Se consider
a triunghiul dreptunghic ABC cu m(A)
Fie O si F picioarele medianei, respectiv n
altimii din A, iar E este un punct astfel
nc
at F (AE), F E = F B. Not
am cu M simetricul lui A fat
a de E si cu D
intersectia dreptelor M O si AC. Demonstrati c
a CO = CD.
Eugeniu Bl
ajut, Bac
au
Solutia 1.Fie AB = 2a; se observ
a
imediat
c
a
OF
=
F
B
=
F
E
=
a,
AF
=
a
3,

M E = a(1 + 3), F M = a(2 + 3). In triunghiul C

MF

=
dreptunghic F OM, avem ca tg M
OF =
OF

a(2 + 3)

= 2 + 3, prin urmare m(M

OF ) = 75 .
N
a
O
= 75 , de unde m(CDO)
=
Rezulta ca m(COD)
180 30 75 = 75 . Astfel, triunghiul COD este D
E
isoscel, cu CO = CD.
F
Solutia 2 (a autorului). Notam cu N mijlocul
segmentului OM ; atunci EN este linie mijlocie n
1
B
AOM, deci N E = OA = a si N EAO. De- A
2

) = 150 , iar triunghiul EF N este isoscel,

ducem ca m(N
EF ) = 180 m(OAF

cu EF = N E = a. Obtinem ca m(N
F E) = 15 , asadar m(OF
N ) = 75 . Pe de
alta parte, N F este mediana ipotenuzei n F OM, prin urmare N F = N O, de unde

m(N
OF ) = 75 si solutia continua ca mai sus.
IX.140. Determinati numerele naturale nenule n pentru care
(x + y)n (xn + y n ) = nxy(x + y)(x2 + xy + y 2 )

n3
2

, x, y R.

Ionel Tudor, C
alug
areni
n3
Solutie. Pentru x = y = 1, obtinem ca 2n 2 = 2n 3 2 . Aceasta egalitate
este falsa daca n este par, ntrucat membrul stang este numar rational, iar ce drept
este irational. Fie deci n = 2k + 1, k N, astfel ncat 22k+1 2 = 2(2k + 1)3k1 ,
adica 4k = 1 + (2k + 1)3k1 ; aceasta egalitate se verica pentru k {1, 2, 3} si nu este
adevarat
a pentru k = 0 si k 4, ntrucat se dovedeste usor, prin inductie matematica,
inegalitatea 4k > 1 + (2k + 1)3k1 , k 4. Inseamna ca singurele valori ale lui n care
ar putea solutii ale problemei sunt n {3, 5, 7}. Identitatile:
(x + y)3 (x3 + y 3 ) = 3xy(x + y);
(x + y)5 (x5 + y 5 ) = 5xy(x + y)(x2 + xy + y 2 );
(x + y)7 (x7 + y 7 ) = 7xy(x + y)(x2 + xy + y 2 )2
ind adevarate pentru orice x, yR, rezulta ca valorile cautate ale lui n sunt 3, 5 si 7.
146

Clasa a X-a
X.136. Fie numerele naturale nenule a1 , a2 , . . ., an , n2. Determinati numerele
n
n

P
P
complexe z1 , z2 , . . ., zn , de modul 1, cu proprietatea c
a
|1ziai |+ |1+ziai |=2n 2.
i=1

i=1

Sven Cortel, elev, Satu Mare

Solutie.
Fie
a

s
i
z
=
cos
2t
+
i
sin
2t
un
num
ar complex de modul 1; atunci

2
a
2
|1 z | = (1 cos 2at) + sin 2at = 2 2 cos 2at = 2| sin at| si, analog, |1 + z a | =
r

sin2 at + cos2 at
a
a
2| cos at|, deci |1 z | + |1 + z | = 2(| sin at| + | cos at|) 4
= 2 2.
2

k
Egalitatea se atinge cand sin at = cos at, adica pentru t =
+
, k Z sau
4a
a
3 k
t=
+
, k Z.
4a
a
n
P
Din cele de mai sus rezulta ca, n general, are loc inegalitatea
|1 ziai | +
n
P

i=1

(4k + 1)
2n 2. Intruc
at se atinge egalitatea, obtinem ca zi = cos
+
2ai
i=1
(4k + 1)
(4k + 3)
(4k + 3)
i sin
, k Z sau zi = cos
+ i sin
, k Z, oricare ar
2ai
2ai
2ai
i {1, 2, . . . , n}.
|1 +

ziai |

X.137. Fie a, b N. Rezolvati n C ecuatia |z + a| + |z b| + |a b| = 2.

Gheorghe Iurea, Iasi
Solutie. Dac
a z C veric
a relatia din enunt, atunci 2 = |z +a|+|z b|+|ab|
|z + a z + b| + |a b| = |a + b| + |a b|. Din a, b N si |a + b| + |a b| 2, rezulta ca
(a, b) {(0, 0); (1, 0); (0, 1); (1, 1)}. Daca a = b = 0, ecuatia |z| = 1 admite solutiile
z = cos t + i sin t, t R. Daca a = 1, b = 0, ecuatia devine |z + 1| + |z| = 1, cu
multimea solutiilor S = [1, 0]. Daca a = 0, b = 1, ecuatia devine |z| + |z 1| = 1, cu
multimea solutiilor S = [0, 1]. In sfarsit, daca a = b = 1, ecuatia |z + 1| + |z 1| = 2
are solutiile S = [1, 1]. Pentru alte valori ale numerelor a si b, ecuatia nu are solutii.
X.138. Rezolvati ecuatia
log25 (24x + 22x ) + 24x + 22x = 4 + log5 (28x + 23x+3 + 242x ).
Dan Nedeianu, Drobeta Tr. Severin
Solutie. Deoarece (24x + 22x )2 = 28x + 23x+3 + 242x , ecuatia se poate scrie sub
forma [log5 (24x + 22x ) 1]2 = 5 (24x + 22x ) si atunci 24x + 22x 5. Insa, din
1
1
1
1
inegalitatea mediilor, avem ca 24x + 22x = 24x + x + x + x + x 5, cu egalitate
2
2
2
2
cand 24x = 2x , i.e. x = 0. Se verica faptul ca x = 0 este solutie a ecuatiei, prin
urmare S = {0}.
X.139.
i ecuatiile:

Rezolvat
n
a) [ n n + n2
] = n;

n1
b) [ n1 n +
n2 ] = n.
Ionel Tudor, C
alug
areni
147

Solutie. a) Pentru a avea sens radicalii, se impune

ca
n N, n 2. Prin inductie

3
n
3
n
matemtic
a
se
arat
a
c
a
3

n
,
n

N,
de
unde
n

3, n N, n 2. Rezulta

n
n
ca n2 3 9, prin urmare n n + n2 3 3 + 3 9 < 2 + 3 = 5. Deducem ca ecuatia
data nu are solutii n 5. Vericand direct valorile n {2, 3, 4}, gasim ca unica solutie
a ecuatiei este n = 3.
b) Se impune conditia n N, n 3. Se verica faptul ca n = 3 si n = 5 nu verica
ecuatia, iar n = 4 este solutie; vom arata ca nu exista solut
6. Prin inductie

ii n
3
n1
3
n1
matematic
a
se
demonstreaz
a
c
a
3
>
n
,
n

6,
deci
n
<
3,
n N, n 6.

n1
n1
Atunci
n2 < 3 9, asadar n1 n +
n2 < 3 3 + 3 9 < 2 + 3 < 6. Ramane ca
ecuatia data are unica solutie n = 4.
X.140. Dac
a n triunghiul ABC, cu notatiile uzuale, are loc egalitatea a2 + b2 +
2
2
2
c = p + 9r , atunci triunghiul este echilateral.
C
at
alin Calistru, Iasi
S2
2
3
Solutie. Observ
am ca pr =
= (p a)(p b)(p c) = p (a + b + c)p2 + (ab +
p
bc + ca)p abc = p3 + (ab + bc + ca)p 4Rrp, de unde ab + bc + ca = p2 + r2 + 4Rr. Pe
de alta parte, ab + bc + ca a2 + b2 + c2 = p2 + 9r2 si atunci p2 + r2 + 4Rr p2 + 9r2 ,
prin urmare R 2r. Rezulta ca se atinge egalitatea n inegalitatea lui Euler R 2r,
adica triunghiul este echilateral.

Clasa a XI-a
XI.136. Fie A, B M2 (R) astfel nc
at det A = 9, det B = 4 si det (A + B) = 1.
Determinati x R pentru care num
arul det(A + xB) este minim.
R
azvan Ceuc
a, student, Iasi
Solutie. Fie f (x) = det(A + xB) = det A + mx + (det B)x2 = 4x2 + mx + 9.
Cum f (1) = det(A + B) = 1, obtinem ca 4 + m + 9 = 1, deci m = 12. Atunci
3
f (x) = 4x2 12x + 9 = (2x 3)2 0, valoarea minima 0 atingandu-se pentru x = .
2

XI.137. Fie a (0, 1) [2,) si sirul (xn )n1 definit prin x1 = a, xn+1 =

2a xn+1
a + xn , n 1. Not
am yn =
, n N .
a xn
2
a) Demonstrati c
a yn >
, n N .

2 2a + 1 + 1 + 4a
1
b) Dac
a a (0, 1), ar
atati c
a, n plus, yn <
, n N .
2a + a
Gheorghe Costovici,
Iasi
1 + 1 + 4a
Solutie. a) Se demonstreaza, prin inductie matematica, faptul ca xn <
,
2

2a a + xn
a xn
1

n N . Atunci yn =
=
=
>

a xn
(a xn )( 2a + a + xn )
2a + xn+1
1
2

=
, n N .

1+ 1+4a
2
2a
+
1
+
1
+
4a
2a +
2
b) Se demonstreaza prin inductie ca, pentru a (0, 1), xn > a, n N . Atunci
1
1
<
, n N .
yn =
2a + xn+1
2a + a
148

XI.138. Fie (xn )n1 un sir de numere reale monoton si convergent. Ar

atati c
a
sirul (yn )n1 , yn =

n
P

(xk+1 xk )2013 are aceeasi monotonie cu (xn )n1 si este, de

k=1

asemenea, convergent.

Silviu Boga, Iasi

Solutie. Cum yn+1 yn = (xn+2 xn+1 )2013 , diferenta xn+2 xn+1 are semn
constant pentru n N si 2013 este numar impar, rezulta ca (yn )n1 are aceeasi
monotonie cu (xn )n1 . Datorita convergentei lui (xn )n1 , sirul zn = (xn+1 xn )2012
este marginit superior de M ; atunci |yn | =

n
P

n
P

|xk+1 xk |zk

k=1

|xk+1 xk |M =

k=1

|xn+1 xn |M (am tinut seama de faptul ca toate diferentele xk+1 xk au acelasi semn).
Deoarece (xn )n1 este marginit, rezulta ca (yn )n1 este marginit, deci convergent.

XI.139. Dac
a p N, p 2, calculati lim n e n+1 + n+2 +...+ pn p .
n

escu si LiviuSmarandache, Craiova

Lucian Tut

1
1
1
+
+ ... +
=
n
+
1
n
+
2
pn

1
1
1
1
lim
1 + + ... +
ln pn 1 + + . . . + ln n + ln pn ln n = c
n
2
pn
2
n
c + ln p = ln p, asadar avem de-a face cu o nedeterminare de tipul 0. Notand xn =
1
1
1
+
+. . .+
ln p, limita din enunt devine: L = lim n(exn +ln p eln p ) =
n
n+1 n+2
pn
exn 1
xn
xn+1 xn
xn
lim n p(e 1) = lim np
xn = lim p 1 = p lim
1
1 = p
n
n
n
n
xn
n
n+1 n
Solutie. Observam ca lim

p
P

lim

i=1

p1
P
i=1

1
np+i

p
p(n+1)

1
n(n+1)

lim

p
P

= p lim

n(p i)
np2 + pi

= p

p1
P
i=1

i=1

1
np+i

1
n(n+1)

1
np+p

= p lim

p1
P

n i=1

(p i)n(n + 1)
=
(np + i)(np + p)

pi
p p(p 1)
1p
= 2
=
.
p2
p
2
2

XI.140. Dac
a A, B M2 (R), ar
atati c
a 2(det A)2 + det (AB + BA) + 2(det B)2
2
2
det (A B ) + 4det AB.
Mih
aly Bencze, Brasov
Solutie. Daca U, V M2 (C), are loc egalitatea
()

det(U + V ) + det(U V ) = 2det U + 2det V.

Consider
and n (*) U = A2 + B 2 si V = i(AB BA), unde i este unitatea imaginara,
obtinem ca
2det(A2 + B 2 ) 2det(AB BA) = det(A2 + iAB iBA + B 2 )+
+ det(A2 iAB + iBA + B 2 ) = det(A iB)det(A + iB)+
+ det(A + iB)det(A iB) = 2det(A + iB)det(A + iB) =
= 2|det(A + iB)|2 0,
149

prin urmare det(A2 +B 2 ) det(ABBA). Insa, conform (*), avem ca det(A2 +B 2 ) =

2det A2 +2det B 2 det (A2 B 2 ), iar det(AB BA) = 2det AB +2det BAdet(AB +
BA) = 4det AB det(AB + BA); nlocuind, obtinem concluzia problemei.

Clasa a XII-a
Z

x2013 + ax1006
dx, x (0, ), a, b > 0.
(x1007 + b)2013
C
at
alin Cristea, Craiova
Z 2013
Z 1006 1007
Z
x
+ ax1006
x
(x
+ b)
x1006 (a b)
Solutie.
dx
=
dx
+
dx =
(x1007 + b)2013
(x1007 + b)2013
(x1007 + b)2013
Z
Z
1
(x1007 + b)
ab
(x1007 + b)
1
1
dx+
dx =

1007
2012
1007 (x
+ b)
1007 (x1007 + b)2013
2011 1007 (x1007 + b)2011
ab
1

+ C.
1007 2012 (x1007 + b)2012
h 
cos 2011x
XII.137. Determinati primitivele functiei f : 0,
R, f (x) =
.
2
cos2013 x
LiviuZ Smarandache si Lucian
Tutescu, Craiova
Z
Z
cos(2012x x)
cos 2012x cos x
Solutie. Avem:
f (x)dx =
dx =
dx +
2013 x
cos2013 x
Z
Zcos
Z

sin 2012x
cos 2012x
1
sin 2012x sin x

dx =
dx +
dx =
2013 x
2012 x
2012 x
cos
cos
cos
Z
Z

2012 Z
cos 2012x
cos 2012x
sin 2012x
1
sin 2012x
dx =
dx +

dx +
2012 x
2012 x
cos2012 x
2012

cos
cos
2012
cos2012 x
Z
sin 2012x
cos 2012x
sin 2012x

dx =
+ C.
2012 cos2012 x
cos2012 x
2012 cos2012 x
XII.136. Calculati

XII.138. Ar
atati c
a r
ad
acinile polinomului X 3 + aX 2 + bX + c sunt n progresie
geometric
a dac
a si numai dac
a a3 c = b3 .
Temistocle Brsan, Iasi
Solutie. T
inand cont de relatiile lui Vi`ete, avem: a3 c = b3 (x1 + x2 + x3 )3
x1 x2 x3 = (x1 x2 + x2 x3 + x3 x1 )3 x1 x2 x3 (x31 + x32 + x33 ) = x31 x32 + x32 x33 + x31 x33
(x21 x2 x3 )(x32 x23 x1 x33 x1 x32 + x21 x2 x3 ) = 0 (x21 x2 x3 )(x22 x1 x3 )(x23 x1 x2 ) =
0 x21 = x2 x3 sau x22 = x1 x3 sau x23 = x1 x2 , adica radacinile polinomului dat sunt
n progresie geometrica.
XII.139. Pe multimea nevid
a G se consider
a operatia asociativ
a ,, n raport cu
care are loc regula de simplificare la st
anga si astfel nc
at exist
a a G cu axa = x3 ,
x G. Demonstrati c
a (G, ) este grup abelian.
D.M. B
atinetu-Giurgiu, Bucuresti si Neculai Stanciu, Buz
au
3
Solutie. Avem: a(ax)a = (ax) a(axa) = ax(axa)x axa = x(axa)x
x3 = xx3 x x = x3 , x G. In particular, a3 = a si atunci a3 x = ax, x G, deci
a2 x = x, x G. Inlocuind pe x cu xa, deducem ca a2 xa = xa a (axa) = xa
ax3 = xa ax = xa, x G. Atunci a2 x = a(ax) = a(xa) = (ax)a = (xa)a = xa2
si, cum a2 x = x, x G, rezulta ca a2 x = xa2 = x, x G, adica a2 este elementul
neutru al operatiei ,,; notam e = a2 .
150

Am vazut ca x3 = x = xa2 , x G. Simplicand la stanga cu x, obtinem ca

x = e, x G. Aceasta egalitate arata ca orice x G este inversabil, cu x1 = x.
In plus, xy = (xy)1 = y 1 x1 = yx, x, y G, asadar (G, ) este grup abelian.
XII.140. Fie a > 0 si cercurile de ecuatii
C1 : (x a)2 + y 2 = a2 si
2
2
2
C2 : (x + a) + y = a . Determinati aria minim
a a unei elipse care are drept axe de
simetrie axele de coordonate si este tangent
a exterior n c
ate dou
a puncte la fiecare
dintre cercurile date.
Adrian Corduneanu, Iasi
x2 y 2
Solutie. Fie A(a, 0) centrul lui C1 , E : 2 + 2 = 1 ecuatia unei elipse ca n enunt,

y
P (x0 , y0 ) punctul de tangent
a situat n primul cadran,
iar d tangenta comun
a n P la cele doua curbe. Panta
1
a x0
tangentei la C1 n P este md =
=
<
mAP
y0
0, iar panta tangentei la elipsa n P se obtine prin
d
2y y
2x
derivare, din 2 +
=
0,
pentru
x
=
x
,
deci
0
P

2
2

x0

este y (x0 ) = 2
. Egaland cele doua pante,
x
y0

a
O
2
2
A
obtinem ca = 1
. Cum P E, avem ca
x0
x20 y02
+
= 1, iar din P C1 deducem ca (x0 a)2 + y02 = a2 . Din aceste trei egalitati,
2 2
3/2
ax20
ax0
rezulta ca 2 =
, iar 2 = ax0 . Aria elipsei va A = =
.
x0 a
(x0 a)1/2
Minimul ariei se atinge odata cu patratul sau, deci avem de determinat minimul
x3
, cu a < x < 2a. Gasim imediat ca punctul de minim este
functiei f (x) =
xa

3a
3 3
x0 =
, iar valoarea minima a ariei este Amin =
a2 .
2
2
2

Solutiile problemelor pentru preg

atirea
concursurilor propuse n nr. 1/2013
A. Nivel gimnazial
G236. Determinati numerele naturale a, b, c, d si e, strict mai mari ca 1, cu
proprietatea c
a a + b + c + d + e = abcde 95.
Titu Zvonaru, Com
anesti
Solutie. Presupunem ca a b c d e 2; atunci 95 + 5a 95 + a + b +
c + d + e = abcde a 2 2 2 2 = 16a, de unde a 8.
Daca a = 8, rezulta ca 103 + b + c + d + e = 8bcde si, procedand ca mai nainte,
obtinem ca 103 + 4b 64b, deci 60b 103 si nu avem solutii n acest caz. La fel se
arata ca nu avem solutii cand a = 7. Daca a = 6, deducem ca 101+b+c+d+e = 6bcde,
deci 101 + 4b 48b, prin urmare b = 2. Rezulta ca c = d = e = 2 si, nlocuind n
151

ecuatia initiala, obtinem o contradictie. Analog, nu vor conveni nici valorile a = 5 si

a = 4.
Deoarece 95 + 5 2 = 25 , ramane doar posibilitatea a = 3. Atunci, unul, doua,
trei, patru sau cinci dintre numerele cautate sunt egale cu 3, iar celelalte sunt 2. Prin
veric
ari directe, solutiile sunt (3, 3, 3, 2, 2) si permutarile acesteia.
G237. Ar
atati c
a exist
a n numere naturale distincte a1 , a2 , . . . , an pentru care
suma a1 + a1 + . . . + an este p
atrat perfect, iar a21 + a22 + . . . + a2n este cub perfect.
Gheorghe Iurea, Iasi
Solutie. Caut
am numere de forma ai = k i, i = 1, 2, . . . , n, unde k N ; atunci
n(n + 1)
n(n + 1)(2n + 1)
S = a1 + a2 + . . . + an = k
, iar T = a21 + a22 + . . . + a2n = k 2
.
2
6
n(n + 1) 2
u , u N . In acest
Pentru ca S s
a e patrat perfect, vom considera k =
2
n3 (n + 1)3 3
2n + 1
fel, T devine egal cu
u u
si, alegand u = 3(2n + 1)2 , vom avea T
8
3
9
cub perfect. In concluzie, putem considera ai = k i, unde k = n(n + 1)(2n + 1)4 .
2
G238. Se consider
a numerele reale x, a1 , a2 , . . . , a100 . Dac
a 51 dintre numerele
a1 + a2
a1 + a2 + . . . + a100
a1 ,
,...,
sunt egale cu x, ar
atati c
a m
acar dou
a dintre
2
100
numerele ai , i = 1, 100, sunt egale cu x.
C
at
alin Budeanu, Iasi
b1 + b2
Solutie. Fie b1 = a1 x, b2 = a2 x, . . . , b100 = a100 x; atunci
=
2
b1 + b2 + . . . + b100
a1 + a2 + . . . + a100
a1 + a2
x, . . . ,
=
x. Din ipoteza rezulta
2
100
100
b1 + b2
b1 + b2 + . . . + b100
ca 51 dintre numerele b1 ,
,...,
sunt nule, prin urmare 51
2
100
dintre sumele s1 = b1 , s2 = b1 + b2 , . . . , s100 = b1 + b2 + . . . + b100 , n numar de
100, sunt nule. Macar doua perechi dintre cele 51 de sume nule au indici consecutivi:
sm = sm+1 = 0 si sn = sn+1 = 0, cu m, n {1, 2, . . . , 99}, m = n. Atunci bm+1 =
sm+1 sm = 0 si bn+1 = sn+1 sn = 0, prin urmare am+1 = an+1 = x.
G239. Determinati valorile num
arului real k, dac
a
a31 + . . . + a32013 + 4026 k(a1 + . . . + a2013 ), ai [2, ).
Lucian Tutescu, Craiova si Marian Voinea, Bucuresti
Solutie. Consider
and a1 = . . . = a2013 = 1, obtinem k 3. Pentru a1 = . . . =
a2013 = 2, gasim k 3 si, de aici, k = 3. Demonstram n continuare ca valoarea
k = 3 este convenabil
a.Cum x3 3x + 2 = (x + 2)(x 1)2 0, x [2, +), rezulta
3
ca x + 2 3x, x [2, ). Dand lui x valorile a1 , a2 , . . . , a2013 si sumand relatiile
obtinute, deducem ca a31 + . . . + a32013 + 4026 3(a1 + . . . + a2013 ), ai [2, ).
n
P

G240. Se consider
a E(x1 , x2 , . . . , xn ) =
R, n 16, cu

n
P

i=1

xi +2

xi xj , unde x1 , x2 , . . . , xn

1i<jn

x2i = 1. Determinati valorile extreme ale acestei expresii.

i=1

Petru Asaftei, Iasi

152

Solutie. Observ
am ca E =
1
5
=
4
4

n
P

xi +

i=1

x3 = x5 = . . . = x15
5
urmare Emin = .
4

1
2

P
i<j

xi +

i=1

n
P

xi

n
P
i=1

i=1

x2i =

n
P

xi

i=1

n
P

xi +

i=1

5
5
1
. Pentru x1 = x2 = x4 = x6 = . . . = x16 = ,
4
4
4
1
5
= , xk = 0 pentru k > 16, obtinem pentru E valoarea , prin
4
4

Utilizand inegalitatea (n 1)
1+2

n
P

n
P

x2i

i=1

xi xj 1 + (n 1) 1 = n, deci

n
P
i=1

xi xj , deducem ca

i<j

xi

n si atunci E

n
P

xi

i=1

n + (n 1).

1
Pentru x1 = x2 = . . . = xn = se atinge egalitatea, asadar Emax = n + n 1.
n

G241. In triunghiul ABC se consider

a cevienele concurente AA , BB si CC

astfel nc
at A B = A C, iar dreptele
BC si B
a n M .
 C se intersecteaz



2
1
1
a) Demonstrati c
a
=  .
M A
AB
AC
b) Determinati lungimea segmentului M A n functie de laturile triunghiului, atunci
c
and AA este bisectoare, respectiv n
altime.
Neculai Roman, Mircesti (Iasi)
2
Solutie. a) Presupunem, ca n gura, ca A B < A C; atunci
=
M A
1
1
A B AC + M A A B = M A
A
A B
A C
A C A B A C A B M C = A C M B
MB
A B
B
= (). Aplicand teorema lui Menelaus
MC
AC

n ABC cu transversala M C B , obtinem

M B BC C A
C
ca

= 1. Ins
a, din teorema lui
M C BA C B
AB BC CA
Ceva, = 1 si, de aici, rezulta ca
A C B A C B
AB
MB
B A
C
M
= , adica (*) este adevarat
a.
MC
AC
ac
ab
2
b) Daca AA este bisectoare, atunci BA =
si A C =
, deci
=
b+c
b+c
M A


2
2
b + c
b + c  |b c |
abc

, iar M A = 2
.
 ac ab  =
abc
|b c2 |
a2 + c2 b2
a2 + c2 b2
Daca AA este n
altime, atunci A B = c cos B = c
=
,
2ac
2a




 1
a2 + b2 c2
1
1

iar A C =
. Obtinem M A = a  2

.
2a
a b2 + c2
a2 + b2 c2 
Not
a. In cazul n care triunghiul este ascutiunghic si cele trei ceviene sunt
naltimile sale, regasim problema 25480 din Gazeta Matematic
a 2/2006.
153

 triunghiul ABC latura AB este fix

G242. In
a, iar lungimea laturii AC este

constant
a. Fie AA bisectoarea unghiului BAC, cu A BC. Ar
atati c
a dreapta
perpendicular
a n A pe AA trece printr-un punct fix.
Claudiu-S
tefan Popa, Iasi
Solutie. Fie d perpendiculara n A pe AA , {D} = d AB, {E} = d AC,
A
A M AC, M AB si A N AB, N AC. Vom arata ca
D este punctul x cautat; cum [AB] este x, ar sucient sa arat
am ca lungimea AD este constanta. Evident
N
ca triunghiul ADE este isoscel, deci A este mijlocul lui
M
DE. Atunci A N este linie mijlocie n ADE, prin
E d

urmare AD = 2A N = 2AM (deoarece AM A N este

romb). Aplicand de doua ori teorema lui Thales n tri- B
C
A
AB AC
unghiul ABC, obtinem ca AM =
. In con- D
AB + AC
2AB AC
cluzie, AD =
= constant, deci d trece prin punctul x D.
AB + AC
G243. Fie O intersectia diagonalelor trapezului ABCD, cu baza mare CD.
Punctele M si N sunt astfel nc
at AD separ
a M si O, BC separ
a N si O, iar
M AD N CB OAB. Ar
atati c
a BD AC > AB M N.
Cosmin Manea si Dragos Petric
a, Pitesti

Solutie. Cum AM D AOB, rezulta ca patrulaterul AM DO este inscriptibil,

In plus, m(M

= m(OAB)+

prin urmare AM
O ADO.
AO) = m(M
AD)+m(DAO)
AO
MO
= m(DAB),
asadar M AO DAB. Rezult
m(DAO)
a ca
=
, deci
AB
BD
AO BD = AB M O. Analog, din asemanarea N OC BDC obtinem ca BD
CO = N ODC. Adunand aceste relatii, deducem ca BDAC = ABM O+DC N O >
AB M O + AB N O = AB(M O + N O) AB M N.

Observatie. De fapt, punctele M, O si N sunt coliniare: m(M

ON ) = m(M
OA)+
+ m(BON
), iar M

BON
BCN
BAO,
asadar
m(AOB)
OA M
DA ABO,

+ m(AOB)
+ m(BAO)
= 180 .
m(M
ON ) = m(ABO)
G244. Fie V ABC un tetraedru, iar M, N, P mijloacele muchiilor V A, V B respectiv V C. Demonstrati c
a 2(AM BC + AN CA + AP AB ) < AV BC + AV CA + AV AB +
3AABC .
Mih
aly Bencze, Brasov
Solutie. Complet
am tetraedrul V ABC la prisma triunghiulara V BCV1 AC1 si
V1
e P1 mijlocul muchiei V1 C1 . Vom demonstra ca

2AP AB < AV AB + AABC (1). Inmultind cu 2 ambii

membri ai inegalitatii, avem:
V
(1) 2AABP P1 < AABV V1 + AABCC1
2 P P1 d(A, P P1 ) < CC1 d(A, CC1 )+
+ V V1 d(A, V V1 )
2d(A, P P1 ) < d(A, CC1 ) + d(A, V V1 )
2 AP2 < AC2 + AV2 ,

P1
C1
A

(2)
B

154

unde P2 , C2 , V2 sunt intersectiile dintre planul si P P1 , CC1 respectiv V V1 , iar este

planul ce contine punctul A si este perpendicular pe planul (V CC1 ). Se observa usor
ca AP2 este mediana n triunghiul AC2 V2 si atunci are loc inegalitatea (2), deci si (1).
Scriem cele doua inegalitati analoage lui (1) si, prin adunarea lor, rezulta concluzia.
G245. Un triunghi echilateral are v
arfurile n interiorul sau pe laturile unui
hexagon regulat de latur
a 1 si nu contine centrul hexagonului n interiorul s
au. Care
este lungimea maxim
a posibil
a a laturii triunghiului?
Marian Tetiva, B
arlad

Solutie. Raspunsul este 2/ 3. Daca hexagonul este ABCDEF, triunghiul AM N

pentru care latura M N are ca dreapta suport mediatoarea comuna a segmentelor BC
si EF realizeaz
a acest maxim (n
altimea sa are lungimea 1).
Pentru a vedea ca, ntr-adev
ar, aceasta este maximul cautat, sa consideram un
triunghi echilateral XY Z ale carui varfuri sunt situate n interiorul sau pe laturile
hexagonului regulat ABCDEF si astfel ncat centrul O al hexagonului nu apartine interiorului triunghiului XY Z. Interiorul triunghiului este intersectia benzilor deschise
delimitate de catre o latura a triunghiului si paralela la acea latura prin varful opus,
de aceea centrul hexagonului nu apartine macar uneia dintre cele trei benzi.
Sa admitem ca O nu apartine benzii delimitate de latura Y Z a triunghiului si
paralela prin X la Y Z si sa consideram paralela la Y Z prin O. Aceasta paralela
intersecteaz
a doua laturi opuse ale hexagonului si, tot fara a restrange generalitatea,
putem considera ca aceasta paralela intersecteaza pe AB n P si pe DE n Q. De
asemenea, datoria simetriei, putem presupune ca XY Z este inclus n pentagonul
P BCDQ. (La limita, cand paralela prin O la Y Z trece prin varfuri ale hexagonului,
pentagonul devine patrulater.) E clar ca naltimea din X a triunghiului XY Z este
cel mult egala cu cea mai mare dintre distantele de la punctele B, C, D ls dreapta
P Q, iar la randul ei, aceasta distant
a (oricare ar ea) este cel mult egala cu 1. De
exemplu, daca ne referim la distanta de la C la P Q, aceasta e cel mult egala cu
CO = 1 (perpendiculara e mai scurta decat oblica). In concluzie, lungimea naltimii
oricarui triunghi echilateral care ndeplineste conditiile din enunt este cel mult egala
cu 1, ceea ce nseamn
a ca lungimea laturii unui astfel de triunghi este cel mult egala
2
cu si cu asta solutia este completa.
3

B. Nivel liceal
L236. Pe sfera de centru si raz
a 7 se consider
a
punctele A, B, C astfel nc
at BC = 4, CA = 5 si
AB = 6. Perpendiculara pe planul triunghiului ABC n
centrul cercului nscris n acest triunghi intersecteaz
a
sfera n punctele M si N . Determinati lungimea segmentului M N .
Temistocle Brsan, Iasi
Solutie. Not
am cu O si I centrele cercurilor circumscris, respectiv nscris ale triunghiului ABC. Evident, O este proiectia lui pe planul (ABC). In
155

M
W
J C
O

I
A

B
N

a+b+c
15
ABC cunoastem lungimile laturilor, prin urmare p =
=
, S =
2
2

7
15 7
S
abc
8
p(p a)(p b)(p c) =
, r =
=
, R =
= , iar OI 2 = R2
4
p
2
4S
7
8
2Rr = . Daca J este mijlocul segmentului M N , atunci OIJ este dreptunghi, deci
7

8
335
2
2
2
J = . Din triunghiul dreptunghic JM obtinem ca JM = M J =
,
7
7

355
.
asadar M N = 2JM = 2
7
L237. Fie A1 , B1 , C1 mijloacele laturilor BC, CA respectiv AB ale triunghiului
ascutitunghic ABC. Coarda comun
a a cercurilor de diametre BB1 si CC1 intersecteaz
a B1 C1 n A2 ; construim analog punctele B2 si C2 . Demonstrati c
a dreptele
A1 A2 , B1 B2 si C1 C2 sunt concurente.
Neculai Roman, Mircesti (Iasi)
Solutie. Fie E al doilea punct de intersectie dintre cercul de diametru BB1
A
si dreapta B1 C1 , iar D al doilea punct de intersectie
dintre cercul de diametru CC1 si dreapta B1 C1 . Din

B1
C1
A2
B1 C1 BC si m(B
a
1 EB) = m(C1 DC) = 90 , rezult
D
E
ca BCDE este drepuntghi. Folosind triunghiurile
ctg B
dreptunghice BEC1 si CDB1 , obtinem ca
=
ctg C
B
A1
C
DB1
EC1
EC1
:
=
. Punctul A2 ind pe axa
BE
DC
DB1
radicala a cercurilor de diametre BB1 si CC1 , avem
A2 E A2 B1 = A2 C1 A2 D A2 C1 A2 B1 +EC1 A2 B1 = A2 C1 A2 B1 +A2 C1 DB1
EC1
A2 C1
ctg B
A2 C1
EC1 A2 B1 = A2 C1 DB1
=
. Astfel,
=
si, analog,
DB1
A2 B1
ctg C
A2 B1
ctg C
B2 A1
ctg A
C2 B1
A2 C1 C2 B1 B2 A1
=
, iar
=
. De aici,

= 1 si reciproca
ctg A
B2 C1
ctg B
C2 A1
A2 B1 C2 A1 B2 C1
teoremei lui Ceva conduce la concluzia problemei.
Not
a. D-l. Titu Zvonaru observa ca punctul de concurenta a dreptelor A1 A2 ,
B1 B2 si C1 C2 este, de fapt, izotomicul (n A1 B1 C1 ) ortocentrului triunghiului
A1 B1 C1 .
A
L238. Fie R un punct n interiorul triunghiului
ABC, iar {M } = AR BC, {N } = BR AC, {P } =
CR AB. Not
am cu , si m
asurile unghiurilor

AM B, BN C, respectiv CP A. Dac
a + C + A,
P g
+
+

B
+
C

s
i

A
+ B se afl
a n interN
h i
R
b
atati c
a R este centrul cercului nscris
valul 0, , ar
2
n triunghiul ABC.
a
Marius Dr
agan, Bucuresti B
M
Solutie. Din teorema lui Ceva (forma trigonomeC
sin( + B) sin( + C)
sin M AB sin N BC sin P CB

= 1

trica) obtinem:
sin M AC sin N BA sin P CA
sin( C) sin( A)
156

sin( + A)
= 1 sin(+B)sin(+C) sin(+A) = sin(C) sin(A) sin(B)
sin( B)
cos( + B A) sin( + C) cos( + B + + A) sin( + C) = cos( C
B) sin( A) cos( C + B) sin( A). Dupa transformarea produselor n
sume si efectuarea calculelor, gasim ca sin A cos( + + B + C) + sin B cos(
+ + A C) + sin C cos( + A + B) = 0 de unde, tinand seama de ipoteza

problemei, rezulta ca + +AC = + + B +C = + +B A = .

2
1
1
1
Solutia acestui sistem este = A + C, = A + C, = C + B, prin urmare R
2
2
2
este intersectia bisectoarelor triunghiului ABC.
L239. Fie ABCD patrulater circumscriptibil cu ABCD, iar A , B , C si D
sunt punctele de tangenta
ale cercului nscris cu laturile AB, BC, CD respectiv DA.
Se noteaz
a cu A , B , C , D simetricele punctelor A , B , C respectiv D fat
a de
mijloacele laturilor pe care se afl
a. Demonstrati c
a:
a) SA B C D SA B C D ;
b) SA B C D + SA B C D SABCD .
Marius Olteanu, Rm. V
alcea
Solutie. Not
am AA = AD = A B = DD = u, BB = A B = A A = B C =
v, CC = B C = C D = BB = w si DC = DD = D A = CC = t; e nca
O centrul cercului si r raza acestuia. Aplicand teorema naltimii n triunghiurile
dreptunghice AOD si BOC, obtinem ca ut = vw = r2 . Apoi, avem
SDC D =

r
2 tg D
uw sin D
uw
uwtr
2
t
=

= 2
=
uw

r2
2
2 1 + tg2 D
r
+ t2
1 + t2
2

si nca trei relatii similare. Astfel,

A B C D

vwt
uvw
uvt
uwt
= SABCD r 2
+ 2
+ 2
+ 2
r + t2
r + w2
r + v2
r + u2

Mai observam ca SDC D =

S

t2 sin D
t3
=r 2
, prin urmare
2
r + t2


A B C D

= SABCD r

t3
w3
v3
u3
+
+
+
r 2 + t2
r2 + w2
r2 + v2
r 2 + u2

a) T
inand seama de cele de mai sus, avem:
X uwt
X t3
X uwt
t3

r2 + t2
r2 + t2
ut + t2
ut + t2
v 2 + w2
uw + vt uw + vt
t2 + u 2
+

t+u
v+w
u+t
v+w
(t2 + u2 )(v + w) + (t + u)(v 2 + w2 ) (uw + vt)(u + v + w + t)

SA B C D SA B C D

(tw uv)(w + t u v) 0

r2
r2
t v
v
t



r2
r2
+t
v
v
t

(t2 v 2 )(r2 t r2 v + t2 v v 2 t) 0 (t v)2 (t + v)(r2 + tv) 0,

157

relatie adevarat
a. Se constata ca egalitatea se atinge n cazul n care ABCD este
romb.
b) Cum SABCD = r(u + v + t + w), inegalitatea de demonstrat revine la
X

X t3
uwt
+
u+v+t+w
r 2 + t2
r 2 + t2
v2 + w2
uw + vt uw + vt
t2 + u 2
+
+
+
u+v+t+w

t+u
v+w
t+u
v+w
(t2 + u2 )(v + w) + (t + u)(v 2 + w2 ) (uw + vt)(u + v + t + w)


(tv uw)(t + v u w) 0

r2
r2
w
w
t



t+

r2
r2

w
w
t

(t w)2 (t + w)(r2 + tw) 0,

inegalitate adevarat
a. Egalitatea se atinge n cazul n care ABCD este trapez isoscel.
Not
a. S-a primit solutie corecta de la prof. Nela Ciceu, Bacau.
L240. Demonstrati c
a n orice triunghi are loc inegalitatea
X c
2r X bc
+
3.
R
ab + ac
a+b

Marian Tetiva, B
arlad
Solutia 1 (a autorului). Inegalitatea rezulta n mod evident din identitatea
X c
2r X
abc
+
= 3.
2
2
R
(b + c)(a (b c) )
a+b

()

Pentru a vedea de unde se obtine aceasta, observam ntai ca avem

B+C
BC
A
BC
cos
= 2 sin cos
=
2
2
2
2
A
B
C cos B2 cos C2 + sin B2 sin C2
r a+b
= 2 sin sin sin
=
,
B
C
2
2
2
Ra+bc
sin 2 sin 2

cos B + cos C = 2 cos

A
(p b)(p c)
A
unde, pentru utlima egalitate, am folosit formulele sin =
, cos =
2
bc
2
r
p(p a)
si cele analoage. Pe de alta parte, cu teorema cosinusului, avem imediat
bc
cos B + cos C =

(b + c)(a2 (b c)2 )
.
2abc

Folosind acestea, precum si formulele obtinute prin permutari circulare, deducem ca

X

X c
1
R
=
3
cos B + cos C
r
a+b

=2

(b +

abc
,
(b c)2 )

c)(a2

de unde rezulta identitatea (*) si, de aici, inegalitatea din enunt.

158

Solutia 2 (Daniel V
acaru, Pitesti). Vom demonstra ca
bc
2(p a)
2r

;
R ab + ac
b+c

()

odata demonstrata aceasta inegalitate, scriindu-le si pe celelalte doua similare si

sumand, obtinem cerinta problemei.
Inegalitatea (**) se rescrie, succesiv, astfel:
r bc
r abc

pa

pa
R a
R a2
S 4S
4p(p a)(p b)(p c)
2 pa
pa
p a
pa2
4(p b)(p c) a2 (a + c b)(a + b c) a2 .

()

Aceasta ultima inegalitate rezulta imediat din inegalitatea mediilor M G M A si,

astfel, solutia este completa.
2r
2S 4S
Solutia 3 (Titu Zvonaru, Comanesti). Deoarece
=

=
R
p abc
8(p a)(p b)(p c)
8p(p a)(p b)(p c)
=
, avem:
pabc
abc

X c
X 8(p a)(p b)(p c)
2r X ab
c
+
3=
+
1 =
R
bc + ca
a+b
c2 (a + b)
a+b

X 2(p c)[4(p a)(p b) c2 ]

X 8(p a)(p b)(p c)
2(p c)
=
=

=
c2 (a + b)
a+b
c2 (a + b)
X 2(p c)(a b)2
X 2(p c)[(c a + b)(c + a b) c2 ]
=

0.
c2 (a + b)
c2 (a + b)

Avem egalitate daca si numai daca a = b = c.

Not
a. S-a primit solutie corecta de la elevul Ovidiu P
auc
a, Trusesti (Botosani).

3
3
cos x
2 2
sin x
leg
+

, x R. (In
atur
a cu
L241. Ar
atati c
a
2
2 x)2
2
(1
+
cos
9
(1 + sin x)
problema L211 din RecMat-2/2011.)
Dumitru Barac, Sibiu
a3
b3
Solutie. Notand sin x = a, cos x = b, avem de aratat ca
+

(1 + a2 )2
(1 + b2 )2

1
2 2
, a, b R cu a2 + b2 = 1. Observam ca pentru a = b = are loc egali9
2
t3
tatea. Folosim metoda parabolei tangente: cautam A, B R astfel ncat

(1 + t2 )2
2
At + B, t R (de fapt, este sucient pentru t [1, 1]). Impunem conditiile




 




t3
t3
2
2




=
(At
+
B)

s
i
=
(At
+
B)

 1 ; obtinem


2
2
2
2
(1 + t ) t= 1
(1 + t )
t= 1
t=
t= 1
2

159

2
A
5 2
2
= + B, respectiv A =
, deci B =
. Demonstram acum ca
9
2
27
54

t3
2
5 2 2
()

t +
, t R.
2
2
(1 + t )
27
54
Avem succesiv:

() 27t3 2 (10t2 + 1)(t4 + 2t2 + 1) 10t6 + 21t4 27t3 2 + 12t2 + 1 0

(t 2 1)2 [(5t2 + 5t 2 + 16)t2 + (2t2 + 2t 2 + 1)] 0,

iaraceasta inegalitate este adevarata ntrucat trinoamele 5t2 + 5t 2 + 16 si 2t2 +

2t 2 + 1 au discriminantii negativi. Acum, luand n (*) t = a si t = b si adunand
membru cu membru inegalit

atile obtinute, rezulta cerinta problemei.

3 3
2 2
este efectiv atinsa si este mai buna decat estimarea
Not
am ca marginea
9
16
din problema L211 citat
a.
L242. Un paralelipiped dreptunghic are dimensiunile x, y, z si diagonala d. Ar
atati
c
a
d4
d4
d4
27
+
+

,
4
4
4
4
4
4
ad + bx
ad + by
ad + bz
9a + b
oricare ar fi a, b > 0, 6a 5b. (
In leg
atur
a cu L231 din RecMat-2/2012.)
Titu Zvonaru, Com
anesti
d4
9
b(d2 + 3x2 )(d2 3x2 )
Solutie. Avem:

=
=
ad4 + bx4
9a + b
(ad4 + bx4 )(9a +
b)

2
2
2
2
2
2
2
2
2
2
b
(4x + y + z )(y x ) (4x + y + z )(z x )
+
, prin urmare
9a + b
ad4 + bx4
ad4 + bx4
X

d4
27
b X (4x2 + y 2 + z 2 )(y 2 x2 ) (4x2 + y 2 + z 2 )(z 2 x2 )

=
+
4
4
ad + bx
9a + b
9a + b
ad4 + bx4
ad4 + bx4


b X (4x2 + y 2 + z 2 )(y 2 x2 ) (x2 + 4y 2 + z 2 )(x2 y 2 )
=
+
=
9a + b
ad4 + bx4
ad4 + by 4
 2

x + 4y 2 + z 2
4x2 + y 2 + z 2
b X 2
(x y 2 )

=
=
9a + b
ad4 + by 4
ad4 + bx4
b X (x2 y 2 )2 [(b 3a)(x4 + y 4 ) 3az 4 + (5b 6a)x2 y 2 + (b 6a)(x2 z 2 + y 2 z 2 )
=
,
9a + b
(ad4 + by 4 )(ad4 + bx4 )

iar acest num

ar este cel mult egal cu 0 n conditiile din enunt (deoarece 5b 6a
implica b < 3a si b < 6a). Avem egalitate daca si numai daca x = y = z.
L243. Pentru m, n N si a, b, c R+ , demonstrati inegalitatea
am bm cm (an + bn + cn )2
3.
a3m+2n + b3m+2n + c3m+2n
(
In leg
atur
a cu problema VIII.149 din RecMat-1/2012.)
Neculai Stanciu, Buz
au
160

Solutia 1 (Emanuel Necula, elev, Campulung Muscel, Titu Zvonaru, Comanesti si Daniel V
acaru, Pitesti). Putem presupune ca a b c. Folosind
inegalitatea lui Cebsev, inegalitatea mediilor M A M G si binecunoscuta 3(x2 +
y 2 + z 2 ) (x + y + z)2 , obtinem:
3(a3m+2n + b3m+2n + c3m+2n ) = 3(a3m a2n + b3m b2n + c3m c2n )
(a3m + b3m + c3m )(a2n + b2n + c2n ) 3am bm cm (a2n + b2n + c2n )
am bm cm (an + bn + cn )2 .
Avem egalitate daca si numai daca a = b = c.
Solutia 2 (a autorului). Folosind inegalitatea

a+

b+

2
c

a+b+c
,
3

avem:
m

am bm cm (an + bn + cn )2 = [a 2 b 2 c 2 (an + bn + cn )]2 =

1

= [(am+2n bm cm ) 2 + (am bm+2n cm ) 2 + (am bm cm+2n ) 2 ]2

3(am+2n bm cm + am bm+2n cm + am bm cm+2n ).
Din inegalitatea mediilor ponderate obtinem ca
am+2n bm cm

m + 2n 3m+2n
m
m
a
+
b3m+2n +
c3m+2n
3m + 2n
3m + 2n
3m + 2n

si nca doua inegalitati similare. Adunandu-le membru cu membru, rezulta cerinta

problemei.
a are loc inegalitatea
L244. Fie a, b, c R+ , a b c. Demonstrati c
(a2 + c2 )(ab + ac + bc) 2ac(a2 + b2 + c2 ) 2c(a b)(a c)(b c).
Gabriel Dospinescu, Paris si Marian Tetiva, B
arlad
Solutia 1 (a autorului). Totul rezulta din identitatea
(a2 + c2 )(ab + ac + bc) 2ac(a2 + b2 + c2 ) 2c(a b)(a c)(b c) =
= c2 (a c)2 + 2c2 (a b)(b c) + 2c(a c)2 (b c) + (a c)3 (b c).
Propunem cititorului sa verice aceasta identitate, folosind eventual metoda normarii
(a se vedea, de exemplu, Inegalit
ati -idei si metode de Mihai Onucu Drimbe, Editura GIL, Zalau, 2003, pp. 79-80).
Inegalitatea din enunt nt
areste inegalitatea (G. Dospinescu):
a2 + c2
a2 + b2 + c2

, a b c > 0.
2ac
ab + ac + bc
Solutia 2 (Daniel V
acaru, Pitesti). Pornim din membrul stang:
M S = (a2 + c2 )(ab + bc) ac(a2 + c2 ) 2ac b2
(a2 + c2 )(ab + bc ca) (a2 + c2 ) b2 =
= (a2 + c2 )(ab + bc ca b2 ) = (a2 + c2 )(a b)(b c).
161

Ram
ane sa prob
am ca a2 + c2 2c(a c); acest lucru revine la a2 + 3c2 2ac, ceea
ce este evident, ntruc
at a2 + 3c2 a2 + c2 2ac.
Not
a. Am mai primit solutie corecta de la d-l. Titu Zvonaru.



k
k 
L245. Fie f, g : [0, 1] [0, 1] dou
a functii continue astfel nc
at f
g
n
n 

k
1
f g
, k, n N , k n. Demonstrati c
a cele dou
a functii sunt egale.
k
n
Florin St
anescu, G
aesti
Solutie (Moubinool Omarjee, Paris). Obtinem imediat ca


1 X k 
f
n
n
n

k
n

k=1

1 1X
k 
k

g
f g
.
n  n n
n

Functia f g ind continu

a, deci integrabila, limita sirului
1
n n

este nita; atunci lim

n
1 P
k
f g
n k=1
n

1 X k 
lim
f
n n
n
n

k=1

de unde

k
n

n
1 P
k
f g
n k=1
n

exista si

= 0. Deducem ca

 Z
k 
g
=
n 

x|f (x) g(x)|dx 0,

x|f (x) g(x)|dx = 0. Insa functia x 7 x|f (x) g(x)| este continua si

nenegativa; av
and integrala nula, rezulta ca functia este nula. De aici, obtinem ca
f (x) = g(x), x (0, 1]. Faptul ca f (0) = g(0) urmeaza din continuitatea functiilor
f si g n 0.
Z

Not
a. Autorul problemei arata mai nt
ai ca

P (x)f (x)dx =
0

P (x)g(x)dx,
0

oricare ar polinomul cu coecientii reali P si foloseste apoi faptul ca orice functie

continu
a pe un interval este limita uniforma a unui sir de functii polinomiale.
Am primit solutie corecta si de la d-l Daniel V
acaru.

Primul numar al Colectiei ,,Recreatii Matematice

1. D. Br
anzei, Al. Negrescu

Probleme de pivotare,

Ed. ,,Recreatii Matematice, Iasi, 2011 (208 pag.)

poate procurat printr-o simpla cerere la adresa: t birsan@yahoo.com si indicarea
adresei postale proprii. Cartea va trimisa cu plata ramburs la adresa indicata contra
sumei de 25 lei (inclusiv taxe postale).
162

Probleme propuse1
Clasele primare
P.269. Sapte forme geometrice sunt asezate astfel:  
Mutati trei forme astfel nc
at n sirul obtinut triunghiul sa e la mijloc, iar patratele
sa e de o parte si de alta a lui.
(Clasa I )
Mariana Manoli, elev
a, Iasi
P.270. Afati numerele naturale a si b astfel ncat a 26 = 4 b.
(Clasa I )
Denisa Apetrei, elev
a, Iasi
P.271. Din cei 28 elevi ai unei clase, 25 ndragesc fotbalul si 24 tenisul. Fiecare
dintre elevi ndr
ageste cel putin un sport. Cati elevi ndragesc un singur sport?
(Clasa I )
Mihaela Buleandr
a, elev
a, Iasi
P.272. In trei cutii sunt 80 de nasturi. Cati nasturi sunt n ecare cutie, daca n
primele doua cutii sunt 64 nasturi, iar n ultimele doua 41?
(Clasa a II-a)
Maria Racu, Iasi
P.273. Exist
a 12 numere mai mari ca zero, pare, diferite ntre ele si care sa aiba
suma 154?
(Clasa a II-a)
Dumitrita Grigoriu, elev
a, Iasi

P.274. Intr-o urna sunt 34 de jetoane, pe ecare ind scris un numar; exista
jetoane cu numere de paritati diferite. Dupa ce s-au scos mai mult de 14 jetoane cu
numere pare, n urna au ramas tot atatea jetoane cu numere pare. Cate jetoane cu
numere impare sunt n urna?
(Clasa a II-a)
Iustina Diaconu, elev
a, Iasi
P.275. Se da sirul de numere 0, 3, 6, 9, 12, . . . Cate numere din sir, mai mici decat
500, au suma cifrelor 18?
(Clasa a III-a)
Nicoleta Cump
at
a, elev
a, Iasi
P.276. S
a se ae a si b stiind ca au loc egalitatile: a : 2 15 = b : 3, a + b = 90.
(Clasa a III-a)
Alexandra Tololoi, elev
a, Iasi

P
P.277. In desenul alaturat, taiati un numar minim
O
de segmente, de aceeasi lungime cu segmentul AB, astfel
K
L
M
N
nat sa nu mai ram
an
a nici un patrat.
(Clasa a III-a)
Maria Nastasia, elev
a, Iasi
J
H
I
G
F
P.278. Suma a patru numere naturale diferite este S.
Daca adaug
am 2 la primul num
ar, scadem 2 din al doilea
numar, nmultim cu 2 al treilea num
ar si mpartim la 2 al A
B
E
D
C
patrulea num
ar, vom obtine acelasi rezultat. Aratati ca suma celor patru numere se
mparte exact la 9.
(Clasa a III-a)
Andreea Bzdg
a, elev
a, Iasi
P.279. Suma a trei numere naturale nenule este zecimea produsului lor, iar suma
ultimelor doua este zecimea primului numar. Aati suma celor 3 numere.
(Clasa a IV-a)
Amalia Munteanu, elev
a, Iasi
1 Se

primesc solutii p
an
a la data de 15 ianuarie 2014.

163

P.280. Fie abcde un numar cu suma cifrelor patru. Aratati ca, daca mpartim
acest num
ar la trei, obtinem restul 1.
(Clasa a IV-a)
Mihaela Glc
a, elev
a, Iasi
P.281. Fie un poligon cu 10 laturi astfel ncat oricare trei varfuri nu se aa
pe aceeasi dreapta. Cate segmente se formeaza prin unirea oricaror doua varfuri
nealaturate?
(Clasa a IV-a)
Andreea Simion, elev
a, Iasi

P.282. In 10 cosuri sunt mere, pere si gutui, n total 44 de fructe. In ecare cos
sunt fructe de toate felurile. Sa se arate ca exista doua cosuri care au acelasi numar
de mere, doua cosuri care au acelasi numar de pere si doua cosuri care au acelasi
num
ar de gutui.
(Clasa a IV-a)
Petru Asaftei, Iasi

Clasa a V-a
V.165. Aratati ca fractia

3n+2 5n + 3n 5n+2 15n

este reductibila.
abcabc
Nicolae Iv
aschescu, Craiova

V.166. Numere 1, 2, 2, 3, 3, 3, 4, 4, 4, 4, 5, 5, 5, 5, 5, . . . se scriu succesiv n cate una

din 2013 casute dispuse circular. In momentul n care ajungem la o casuta ocupata,
stergem num
arul deja existent si scriem noul numar. Aati suma numerelor scrise n
casute imediat dupa ce s-a scris primul 2013.
Silviu Boga, Iasi

1
V.167. In tabloul alaturat sunt scrise, n ordine crescatoare,
4
9
toate patratele perfecte care nu se divid cu 6. Daca pe randul
16 25
49
64 81 100 121
58 al 25-lea num
ar este x2 , determinati valoarea lui x.
..............................
Vlad Tuchilus, elev, Iasi
V.168. a) Aratati ca numarul 22013 nu poate scris ca suma de cel putin doua
numere naturale consecutive.
b) Scrieti num
arul 322013 ca suma de cel putin doua numere naturale consecutive.
Cate asemenea modalitati de scriere exista?
Elena Iurea, Iasi
V.169. Demonstrati ca numarul N = 22

2013

+ 27 se divide cu 31.
Tamara Culac, Iasi

V.170. Intr-o urna sunt 68 de bile. Doua persoane joaca urmatorul joc: ecare,
alternativ, scoate din urna ntre una si cinci bile, pana cand urna se goleste. Castiga
cel care a scos ultimul trei bile deodata. Care dintre cei doi jucatori are strategie de
castig?
Mihai Cr
aciun, Pascani
V.171. Consideram numarul n = 123 . . . 9, unde n ecare patratel se aa
unul dintre semnele ,, sau ,,:. Stiind ca n este numar natural, aratati ca este par
si cel putin egal cu 70.
Radu Miron, elev, Iasi
164

Clasa a VI-a
VI.165. Se considera un triunghi isoscel ABC, AB = AC, cu proprietatea ca ex = 90 . Determinati
ista punctul D pe latura BC astfel nc
at BD = 2DC si m(BAD)
masurile unghiurilor triunghiului.
Elena Iurea, Iasi
VI.166. Se considera triunghiul isoscel ABC, AB = AC, si e D si E picioarele
bisectoarelor din B, respectiv C. Punctul F este astfel ncat DF CE, DF = BD,
iar E si F sunt separate de AC. Demonstrati ca punctele B, C si F sunt coliniare.
Ion P
atrascu, Craiova
VI.167. Aratati ca nu exista numere prime de trei cifre, avand produsul acestor
cifre egal cu 210.
Mirela Marin, Iasi
1
1
1
VI.168. Demonstrati ca num
arul A =
+
+...+
nu este natural.
1007 1008
2013
Doina Stoica si Mircea Stoica, Arad
VI.169. Fie a N si num
arul n = a2 + a3 + . . . + a2013 . Demonstrati ca numarul
a+n
n

este natural nenul.

1 + a + a2
1 + a + a2 + a3
Ionel Tudor, C
alug
areni
VI.170. Stabiliti care este cel mai mare numar de numere prime care pot gasite
printre 15 numere naturale consecutive.
Constantin Dragomir, Pitesti
VI.171. Aratati ca exista o innitate de numere naturale a cu proprietatea ca a
si a + 1 sunt, ecare, suma a cate trei patrate perfecte nenule.
Nicolae Iv
aschescu, Craiova

Clasa a VII-a
VII.165. Fie a, x, y numere reale strict pozitive cu proprietatea ca x(y a)
y(a x). Demonstrati ca a2 xy.
Gheorghe Iacob, Pascani
VII.166. Daca x, y, z sunt numere reale pozitive, aratati ca
x2 + 4x + 4 + 8y y 2 + 4y + 4 + 8z
z 2 + 4z + 4 + 8x
+
+
48.
z
x
y
Bogdan Chiriac, Bac
au
VII.167. Dac
a ecuatia |x 1| + |x 2| + . . . + |x 2013| = y(y + 1) are o singura
solutie (x0 , y0 ) R R+ , calculati x0 + y0 .
Liviu Smarandache, Craiova
VII.168. Fie n N xat. Aratati ca exista p N astfel ncat numarul n2 + k 2
sa nu e patrat perfect, oricare ar k N, k > p.
Marian Pantiruc, Iasi
165

VII.169. Fie D piciorul bisectoarei din A n triunghiul ABC. Cercul de diametru

AD intersecteaz
a a doua oara laturile AB si AC n mijloacele lor. Ce particularitate
are triunghiul ABC? Dar raza cercului?
Temistocle Brsan, Iasi
VII.170. Se considera triunghiul ABC, dreptunghic n A. Punctele D, E, P
ACE,

si Q se aa pe segmentele AC, AB, CE, respectiv BD, astfel ncat ABD

DP CE si EQ BD.
a) Demonstrati ca punctele A, D, E, P si Q sunt conciclice.
b) Aratati ca DEQP este trapez daca si numai daca AB = AC.
Petru Asaftei, Iasi
b
VII.171. Fie M un punct pe latura BC a triunghiului ABC, cu unghiul A
ascutit. Perpendiculara n M pe BC taie dreapta AC n punctul N . Demonstrati ca
M N sin A + M C cos A CN. Cand se atinge egalitatea?
C
at
alin Calistru, Iasi

Clasa a VIII-a
VIII.165. Fie N si P centrele fetelor ABB A , respectiv ADD A ale unui paralelipiped dreptunghic ABCDA B C D . Daca exista un punct M pe diagonala (AC ),
diferit de mijlocul acesteia, cu proprietatea ca M N AB si M P AD , aratati ca
ABCDA B C D este cub.
S
tefan Dominte, elev, Iasi
VIII.166. Piramida patrulatera regulata V ABCD are muchia bazei AB = a si
n
altimea V O = h. Determinati raza sferei nscrisa n piramida.
Adrian Corduneanu, Iasi
VIII.167. Determinati numerele ntregi k pentru care numarul n = k 4 + 8k 3
35k 2 24k + 161 este natural prim.
Mihai Haivas, Iasi
VIII.168. Se considera sistemul de ecuatii

ax + by =
cx2 + dy 2 =

, a, b, c, d, , R .

Aratati ca sistemul are solutie unica daca si numai daca

a2 b2
2
+
=
. Aati solutia
c
d

sistemului n acest caz.

Temistocle Brsan, Iasi
VIII.169. Pentru a, b, c

R+ ,

demonstrati inegalitatea

a
b
c
3(a + b + c)
+ 2
+ 2

.
b2 + c2
c + a2
a + b2
2(a2 + b2 + c2 )
Marian Cucoanes, M
ar
asesti
166

VIII.170. Fie m N si numerele reale a si b cu a + b 0. Aratati ca a2m+1 +

am bm (a + b).
Ovidiu Pop, Satu Mare

2m+1

VIII.171. Demonstrati ca nu exista numere naturale nenule a, b si c pentru care

a(a2 b2 + 1) = c2 .
Cosmin Manea si Dragos Petric
a, Pitesti

Clasa a IX-a
IX.141. Dac
a a, b, c, d sunt numere reale pozitive, aratati ca
a + b2 + c4 + 4 b + c2 + d4 + 4 c + d2 + a4 + 4 d + a2 + b4 + 4
+
+
+
28.
d
a
b
c
C
at
alin Cristea, Craiova
IX.142. Determinati functiile f : R R cu proprietatea ca
f (x4 y 4 ) = (x y)(x2 + y 2 )(f (x) + f (y)), x, y R.
Lucian Tutescu, Craiova si Ion Nedelcu, Ploiesti
IX.143. Rezolvati n R8 sistemul
>
<x + y = 1
x2 + y 2 + 2x2 y 2 sin z = 1
>
:x3 + y 3 x6 y 6 sin3 z = 1.
3

Vasile Chiriac, Bac

au
IX.144. Se considera triunghiul ADE, dreptunghic n D, si triunghiul DAP ,
dreptunghic n A, astfel nc
at (AE) (DP ) = {G} si 2DE = AP.
a) Aratati ca exista o innitate de triunghiuri ABC n care AE este mediana, iar
AD este n
altime.
b) Demonstrati ca cercurile circumscrise tuturor triunghiurilor ABC trec prin
punctul P .
Romanta Ghit
a si Ioan Ghit
a Blaj

2r
ha
IX.145. Demonstrati ca n orice triunghi ABC are loc inegalitatea

,
ia
R
unde ha si ia reprezint
a lungimile n
altimii, respectiv bisectoarei din A.
Constantin Dragomir, Pitesti

Clasa a X-a
3

X.141. Rezolvati ecuatia 2013x + log2013 x = 2013x .

Lucian Tutescu, Craiova si Aurel Chirit
a, Slatina
X.142. Fie z1 , z2 , z3 trei numere complexe distincte, de modul 1, astfel ncat
z1 z2 z3 = (z1 + z2 + z3 )(z1 z2 + z1 z3 + z2 z3 ). Aratati ca cele trei numere sunt axele
varfurilor unui triunghi dreptunghic.
Ion Nedelcu, Ploiesti si Dimitru S
avulescu, Bucuresti
167

h

X.143. Determinati numerele reale x , + cu proprietatea ca 2013x +1 =
2
2012x + | sin x cos x|.
Sven Cortel, elev, Satu Mare
X.144. Fie H ortocentrul triunghiului ABC si M N BC, P QAC, RSAB astfel
nc
at M N P Q RS = {H}, iar punctele M, N, P, Q, R si S sunt situate pe laturile
triunghiului. Aratati ca:
PQ
RS
MN
+
+
= 4R;
a)
sin A sin B
sin C
3
8R
b) M N P Q RS .
3 3
Bogdan Victor Grigoriu, F
alticeni

X.145. Se considera triunghiul ABC cu m(A) = 90 si m(B) = 60 , iar punctele

iar
D si E de pe latura BC sunt astfel ncat AE este bisectoarea unghiului BAD,

AD = CE. Determinati masura unghiului CAD.

Titu Zvonaru, Com
anesti

Clasa a XI-a
XI.141. Fie matricele A, B M2 (R) cu AB = BA si det (A + iB) = 0. Calculati
determinantul matricei A5 + A4 B + AB 4 + B 5 , functie de a = det A.
Dan Popescu, Suceava
XI.142. Consideram ecuatia X 2 + Y 2 + Z 2 + In = XY + XZ + Y Z, unde X, Y, Z
sunt matrice din Mn (R), n 2, care comuta doua cate doua.
a) Aratati ca ecuatia nu are solutii pentru n impar.
b) Daca n este par, aratati ca ecuatia are o innitate de solutii.
Dumitru Cr
aciun, F
alticeni
2
2
XI.143. Intreh unghiurile triunghiului
ABC are loc relatia A = B + C 2 . De

.
monstrati ca A ( 2 1),
2
Ioan S
ac
aleanu, H
arl
au
XI.144. Sirul (xn )nN este astfel ncat x0 R\Q, iar xn (xn+1 1) = 1, n N.
Determinati limita sirului.
Mih
aly Bencze, Brasov
XI.145. Se considera functia derivabila f : [a, b] R cu f (a) = a si f (b) =
b. Demonstrati ca oricare ar n N , exista x1 , x2 , . . . , xn (a, b) astfel ncat
1
1
1
+
+ ... +
= n.

f (x1 ) f (x2 )
f (xn )
Dan Nedeianu, Drobeta Turnu Severin

Clasa a XII-a

x
x4 + x + 1
1
XII.141. Dac
a f : R R, f (x) =
,
calculat

i
lim
f (t)dt si
x x3 0
x2 + 1
Z 1
Z 1
2
f (x)
f (x)
dx
dx.
f (x)
0
0 f (x)
Constantin Dragomir, Pitesti

168

XII.142. Fie a R+ si funct

ia continua f : R R+ cu proprietatea ca f (x)
Z a
dx
.
f (x) = 1, x R. Calculati
2
a (x + 2013)(1 + f (x))
D.M. Batinetu-Giurgiu, Bucuresti si Neculai Stanciu, Buz
au
 

R
XII.143. Calculati (x sin x + cos x) 1 sin x 1 cos xdx, x 0,
.
2
Dan Nedeianu, Drobeta Turnu Severin
XII.144. Demonstrati ca nu exista numere naturale n si m astfel ncat 19 sa
divida 5n + 7m .
Marian Cucoanes, M
ar
asesti
XII.145. Fie (A, +, ) inel cu 1 = 0, avand un numar impar de elemente, n care
are loc implicatia: ,,daca x2 2xy + y 2 = 1 + 1 + 1 + 1, atunci x + y = 1 + 1 + 1 + 1.
Daca 1 + 1 nu este divizor al lui zero, demonstrati ca A este izomorf cu Z3 .
Florin St
anescu, G
aesti

Probleme pentru preg

atirea concursurilor
A. Nivel gimnazial
G246. Doi copii, A si B, joaca un joc. Acesta se desfasoara pe un careu format
din a b p
atr
atelele, n care a si b sunt numere naturale impare, propuse ecare de
catre unul dintre cei doi copii. Jucatorii bifeaza, pe rand, cate o casuta din careu,
astfel: A ncepe jocul prin bifarea unui patratel (m, n), unde m reprezinta linia, iar
n coloana patr
atelului bifat. Apoi, B bifeaza unul dintre patratelele (m 1, n 3)
sau (m 3, n 1), aat n interiorul careului. De ecare data cand un jucator vine
la rand, el alege o pozitie (p, q) deja bifata si are voie sa bifeze una dintre pozitiile
(p 1, q 3) sau (p 3, q 1) care este nca nebifata n careu. Pierde jucatorul care,
atunci cand i vine randul, nu mai are ce bifa.
Demonstrati ca A are strategie de castig.
Silviu Boga, Iasi
G247. Fie A = {1, 2, 3, . . . , n}, n 6, si X, Y doua submultimi disjuncte ale lui
A, X Y = A, av
and ecare cel putin trei elemente. Demonstrati ca exista x, y X,
x = y si a, b Y, a = b, astfel nc
at x y = a b.
Gheorghe Iurea, Iasi
G248. Dac
a a N ar
atati ca numarul 5a(a2 + 1) nu este patrat perfect.
Gheorghe Iurea, Iasi
m
4
G249. Rezolvati n numere naturale ecuatia 85 n = 4.
Cristinel Mortici, T
argoviste

3
3
G250. Demonstrati ca a + b 2 ab(a 2b)(b 2a), oricare ar numerele reale
pozitive a si b.
Gabriel Popa, Iasi
G251. Daca a, b, c sunt numere reale poztive cu ab + bc + ca = 3, aratati ca
a2 (b + c) + b2 (c + a) + c2 (a + b) 6.
Monica Golea, elev
a, Craiova
169

G252. Fie n N, n 2 si numerele reale pozitive x1 , x2 , . . . , xn . Daca S =

x1 + x2 + . . . + xn ,demonstrati ca

1
1
1
2
max x1 +
, x2 +
, . . . , xn +

.
S x1
S x2
S xn
n1
Ani Dr
aghici si Mariana M
arculescu, Craiova
G253. Fie M un punct oarecare pe latura AB a patratului ABCD. Bisectoarea

unghiului M
DC intersecteaza BC n N . Aratati ca BM + BN < AM + CN.
Cecilia Deaconescu, Pitesti
G254. Diagonalele trapezului ABCD se intersecteaza n O. Paralela prin O la
baza AB intersecteaz
a latura BC n P . Punctul Q este situat n semiplanul opus
celui determinat de dreapta AD si punctul B, iar dreptele QB si QC intersecteaza
AD n R, respectiv S. Demonstrati ca dreptele P Q, BS si CR sunt concurente.
Claudiu-S
tefan Popa, Iasi
G255. Fie AB si AC tangentele din punctul A la un cerc C (B si C ind punctele
al cercului C si
de tangent
a) si R regiunea din plan determinata de arcul mic BC
segmentele AB si AC. Demonstrati ca M N max(AB, AC), oricare ar punctele
M si N din R.
Marian Tetiva, B
arlad

B. Nivel liceal
b 90 , nscris n cercul C. Pe latura BC se consider
L246. Fie ABC cu m(A)
a
CAD
si ACB
BAD
. Cercul tangent dreptelor
punctele D si D astfel nc
at ABC
AD, BD si cercului C este tangent segmentului BD n M . Cercul tangent dreptelor

MN
AD , CD si cercului C este tangent segmentului CD n N . Aratati ca
21.
BC
Neculai Roman, Mircesti (Iasi)
L247. Pe laturile BC, CA si AB ale triunghiului ABC se considera punctele
A1 , B1 , respectiv C1 astfel ncat AB + BA1 = AC + CA1 , AB + AB1 = BC + CB1
si AC + AC1 = BC + BC1 . Daca A2 , B2 si C2 sunt punctele de tangenta ale cercului
nscris n triunghiul ABC cu laturile BC, CA, respectiv AB, aratati ca A1 B12 +B1 C12 +
C1 A21 A2 B22 + B2 C22 + C2 A22 .
Marius Olteanu, Rm. V
alcea
L248. Demonstrati ca n orice triunghi are loc inegalitatea
3(ra + rb + rc )
1
1
1
6

+
+

.
2
2p
ra + rb
rb + rc
rc + ra
5R + 2r
Andi Gabriel Brojbeanu, elev, T
argoviste

L249. Fie ABCD un patrulater atat inscriptibil, cat si circumscriptibil. Daca

p
e+f
notam cu e si f lungimile diagonalelor, demonstrati ca
.
ef
2 2Rr
Vasile Jigl
au, Arad
L250. Stabiliti pentru care dintre numerele 1, 2, . . . , 9 este adevarata egalitatea
2
4

+ tg
= 3n.
tg tg
n
n
n
Ionel Tudor, C
alug
areni
170

L251. Fie n N, n 2, si numerele reale nenegative x1 , x2 , . . . , xn cu proprietatea ca x21 + x22 + . . . + x2n = 3n2 . Demonstrati ca (x1 + x2 + . . . + xn )3
9n(x1 x2 + x1 x3 + . . . + xn1 xn ).
Lucian Tutescu si Ionut Iv
anescu, Craiova
L252. Fie n N, n 5, si numerele reale a1 < a2 < . . . < an . Se calculeaza
toate sumele ai + aj , i = j, obtin
and t rezultate distincte. Demonstrati ca t 2n 3
si ca t = 2n 3 daca si numai daca a1 , a2 , . . . , an este progresie aritmetica.
Titu Zvonaru, Com
anesti
L253. Fie a, b, c trei numere reale pozitive cu a c si x, y, z [a, c] astfel ncat
1 1 1
1 1 1
x + y + z = a + b + c si + + = + + . Aratati ca numerele x, y si z coincid
x y z
a b c
ntr-o anumit
a ordine, cu a, b si c.
Marian Tetiva, B
arlad
L254. Determinati numerele reale x, y, z din intervalul [1, 3] astfel ncat x2 + y 2 +
z = 14 si x3 + y 3 + z 3 = 36.
Marian Tetiva, B
arlad
2

L255. Se considera numerele reale a < c < b si sirul (xn )n1 . Orice subsir
convergent al sirului (xn ) are limita a sau limita b. Notam An = {k N|k n si
xk c} si Bn = {k N|k n si xk > c}. Daca exista si este nita si nenula limita
card An
x1 + xn + . . . + xn
L = lim
, aratati ca sirul yn =
este convergent si aati
n card Bn
n
limita sa (functie de a, b si L). Studiati si cazurile L = 0 si L = +.
Cristinel Mortici, T
argoviste

Training Problems for Mathematical Contests

A. Junior Highschool Level
G246. Two children, A and B, play a game. This takes place on a rectangular
square consisting of a b small squares, where a and b are odd natural numbers,
each of them proposed by one of the two children. The players mark, successively
and once at a time, a cell in the table as it follows : A begins the game by marking a
small square (m, n), where m represents the row and n the column of the marked
cell. Then, B marks one of the cells (m 1, n 3) or (m 3, n 1), situated inside
the big table. Every time when a player comes to his turn, he chooses an already
marked position (p, q) and he is allowed to mark one of the positions ( p 1, q 3)
or ( p 3, q 1) whick is still blank on the table. The player who has no more cell
to mark when its turn comes up loses the game. Prove that A has a strategy for
winning.
Silviu Boga, Iasi
G247. Let A = {1, 2, 3, . . . , n}, n 6, and X, Y be two disjoint subsets of the set
A, X Y = A, each of them consisting of at least three elements. Prove that four
elements x, y X, x = y and a, b Y, a = b exist such that x y = a b.
Gheorghe Iurea, Iasi
171

G248. If a N show that the number 5a (a 2 + 1) is not a perfect square.

Gheorghe Iurea, Iasi
m
4
G249. Solve in natural numbers the equation 85 n = 4.
Cristinel Mortici, T
argoviste

3
3
G250. Prove that a + b 2 ab(a 2 b)(b 2 a), any would be the positive real
numbers a and b.
Gabriel Popa, Iasi
G251. If a, b, c are positive real numbers such that ab + bc + ca = 3, show that
a2 (b + c) + b2 (c + a) + c2 (a + b) 6.
Monica Golea, elev
a, Craiova
G252. Let n N, n 2 and consider the positive real numbers x1 , x2 , . . . , xn .
If S = x1 + x2 + . . . + xn , prove that

max x1 +

1
1
1
, x2 +
, . . . , xn +
S x1
S x2
S xn

2
.
n1

Ani Dr
aghici si Mariana M
arculescu, Craiova
G253. Let M be an arbitrary point on the side AB of the square ABCD. The

angle bisector of M
DC intersects the side BC at point N . Show that BM + BN <
AM + CN.
Cecilia Deaconescu, Pitesti
G254. The diagonals of the trapezium ABCD cut each other at point O. The
line through O that is parallel to the base AB intersect the side BC at P . The point
Q is situated in the opposite half-plane to the one determine by line AD and point
B, and the lines QB and QC intersect AD at R, respectively at S. Prove that the
lines P Q, BS and CR are concurrent.
Claudiu-S
tefan Popa, Iasi
G255. Let AB and AC be the tangents from point A to a circle C (B and C

being the points of contact) and let R be the plane region closed by the small arc BC
of circle C and the line segments AB and AC. Prove that M N max(AB, AC),
any would be the points M and N in R.
Marian Tetiva, B
arlad

B. Highschool Level
b 90 , which is inscribed in
L246. Let us consider the triangle ABC with m(A)
CAD

the circle C. The points D and D are taken on the side BC such that ABC

and ACB BAD . The tangent circle to the lines AD, BD and to the circle C is
also tangent to the line segment BD at M . The circle tangent to the lines AD , CD

MN
and to circle C is tangent to the line segment CD at N . Show that
2 1.
BC
Neculai Roman, Mircesti (Iasi)
L247. Three points are consideered on the sides BC, CA and AB of the triangle
ABC, respectively denoted A1 , B1 and C1 , such that AB + BA1 = AC + CA1 ,

172

AB + AB1 = BC + CB1 and AC + AC1 = BC + BC1 . If A2 , B2 and C2 are the

contact points of the circle inscribed in triangle ABC with the sides BC, CA and
respectively AB, show that A1 B12 + B1 C12 + C1 A21 A2 B22 + B2 C22 + C2 A22 .
Marius Olteanu, Rm. V
alcea
L248. Prove that the following inequality holds in any triangle :
1
1
1
6
3(ra + rb + rc )

+
+

.
2
2p
ra + rb
rb + rc
rc + ra
5R + 2r
Andi Gabriel Brojbeanu, elev, T
argoviste
L249. Let ABCD be a bicentric quadrilateral, and let e and f denote the lengths
p
e+f
of its diagonals. Prove that
.
ef
2 2Rr
Vasile Jigl
au, Arad

L250. Establish which numbers n among 1, 2, . . . , 9 satisfy the equation tg

n
4
2
+ tg
= 3n.
tg
n
n
Ionel Tudor, C
alug
areni
L251. Let n N, n 2 and consider the nonnegative numbers x1 , x2 , . . . , xn
with the property that x21 + x22 + . . . + x2n = 3n2 . Prove that (x1 + x2 + . . . + xn )3
9 n (x1 x2 + x1 x3 + . . . + xn1 xn ).
Lucian Tutescu si Ionut Iv
anescu, Craiova
L252. Let n N, n 5 and the real numbers a1 < a2 < . . . < an . All the sums
ai + aj , i = j are calculated, giving distinct results. Prove that t 2 n 3 and that
t = 2 n 3 if and only if a1 , a2 , . . . , an is an arithmetic progression.
Titu Zvonaru, Com
anesti
L253. Let a, b, c be positive real numbers with a c and x, y, z [a, c] such
1 1 1
1 1 1
that x + y + z = a + b + c and + + = + + . Show that the numbers x, y
x y z
a b c
and z respectively coincide, in a certain order, with a, b and c.
Marian Tetiva, B
arlad
L254. Find the real numbers x, y, z in [1, 3] such that x2 + y 2 + z 2 = 14, and
x3 + y 3 + z 3 = 36.
Marian Tetiva, B
arlad
L255. The real numbers a < c < b and the sequence (xn )n 1 are considered.
Any convergent subsequence of sequence (xn ) has limit a or limit b. Let us denote
An = {k N | k n and xk c} and Bn = {k N | k n and xk > c}. If
card An
there exists the limit L = lim
and it is nite and nonzero, show that the
n card Bn
x1 + xn + . . . + xn
converges and nd its limit (as a function of a, b
sequence yn =
n
and L). Study the cases L = 0 and L = + as well.
Cristinel Mortici, T
argoviste

173

Pagina rezolvitorilor

CAMPULUNG
MUSCEL
Colegiul National ,,Dinicu Golescu. Clasa a X-a (prof. PETRISOR Constantin). NECULA Emanuel: IX(137,139), X(136-140), XI(136-138), G(239,243),
L.243.
GRAJDURI (IAS
I)
AnaS
coala Gimnazial
a ,,Valea Satului. Clasa a IV-a (prof.nv.primar URMA
ANDROI

Lacr
amioara). CAS
Gabriela: P(257,258,260,262,264); PETIEANU IonelaVasilica: P(257,258,260,262,264); RUSU Alexandra: P(257,258,260,262,264); STOICA Mariana-Ionela: P(257,258,260,262,264).
IAS
I
S
coala nr. 3 ,,Al. Vlahut
a. Clasa a VI-a (prof. MARIN Mirela). ENEA
Codrut: P(266,267), VI(158,161,163); POPOVICI Teodor-Andrei: P(266-268), VI(158,
160-163). Clasa a VII-a (prof. MARIN Mirela). CIOCOIU Alexandra: VI(158,163),
VII(160-162); CONDURACHE Alexandra: VI(158,163), VII(160-162); COSTEA Ale
xandru: VI(158,163), VII(160-162); MARIN Marius: VI(158,161), VII(160-162); MANZAT Rebecca: VI(158,163), VII(160-162); TROFIN Ana: VI(158,163), VII(160-162);
VLAD Ioana: VI(158,163), VII(160-162).
S
coala Gimnazial
a nr. 26 ,,G. Cosbuc. Clasa a IV-a (prof.nv.primar RACU
Sebastian-Andrei: P(255,261,263,265,266); GROSU Victor-AleMaria). CIOPEICA
ssandru: P(255,256,260-262,265); LUCHIAN Maria-Clara: P(255-258,260-262,265);
MANOLE Alexandra-Georgiana: P(255-262,265); PASNICU Cosmin-Constantin:

P(255-257,259-261,265); POPESCU Andrei-Eduard: P(255,259-261,265); RAILEANU

Ana-Maria: P(255-262,265); RAILEANU Razvan-Constantin: P(255-262,265); VASILE Raluca-Andreea: P(255-257,259-262).

S
coala nr. 33 ,,M. Kog
alniceanu. Clasa a III-a (nv. SIRBU Lenuta). CIOCOIU Alexandru Boris: P(261-266).
Liceul Economic ,,Virgil Madgearu. Clasa a IX-a (prof. OLENIUC Claudia).
JOLDESCU Petronela Lavinia: VII(159,160), VIII(158,159,162); LUNGU Adelina
Veronica: VII(159,160), VIII(158,159,162); PLOP Cosmin Alexandru: VII(159,160),
VIII(158,159,162). Clasa a X-a (prof. OLENIUC Claudia). GEORGESCU Razvan:
VIII(158,159,162), X.138, XI.136; GHERGHEL Petruta: VIII(158,159,162), X.138,

CatalinaXI.136; MARIN Ileana: VIII(158,159,162), X.138, XI.136; PLACINT

A
Alexandra: VIII(158,159,162), X.138, XI.136; SCRAB Bianca-Maria: VIII(158,159,
162), X.138, XI.136. Clasa a XI-a (prof. OLENIUC Claudia). SIRGHI Nicoleta: X(138,140), XI.136, XII(136,138); SOFRONEA Daniela: X(138,140), XI.136,
XII(136,138).
Colegiul National ,,Emil Racovit
a. Clasa a V-a (prof. BUDEANU Catalin).
OLENIUC Iulian: P(266,267), V.159, VI(158,160).
Cristian). POPA Ioana
Colegiul National Iasi. Clasa a VI-a (prof. LAZAR
Maria: VI(158-164), VII(158-163). Clasa a VIII-a (prof. POPA Gabriel). DOMINTE Stefan: VII(158-164), VIII(158-164).
174

Colegiul National ,,M. Eminescu. Clasa a V-a (prof. BLENDEA Gheorghe).

ALISTAR Stefan-Daniel: P(265-268), V.159; VASILIU Razvan Andrei: P(265-268),
V.159; ZAMCANU Andrei-Rares: P(265-268), V.159.
Liceul Teoretic ,,Miron Costin. Clasa a IV-a. LUCHIAN Denisa Alexandra:
P(260,263-268), V.161.

ROS
IORI (BACAU)
S
coala Gimnazial
a nr. 1. Clasa a VIII-a (prof. CICEU Nela). ONOFREI
Adina: VI(158,163), VII(158-163), VIII(159,161,162).

TARGOVIS
TE
S
coala ,,Vasile C
arlova. Clasa I (nv. ION Daniela). BACIU Maria Briana:
P(255-257,259,260).
TRUS
ES
TI (BOTOS
ANI)
Liceul Teoretic ,,Demostene Botez. Clasa a XII-a (prof. CULIDIUC Catalin).

Ovidiu: X.138, XI.136, XII(136-139), G.240, L.240.

PAUC
A

T
IGANAS
I (IAS
I)
S
coala Gimnazial
a cu clasele I-VIII ,,M. Kog
alniceanu. Clasa a II-a (prof.nv.

primar VOICU Ana). GANEANU

Andreea: P(255-258,260); PIU Eduard-Narcis:
P(255-258,260); PIU Iuliana: P(255-258,260); RUSU Alexandru-Gabriel: P(255-258,
260); SANDU Ruben: P(255-258,260). Clasa a III-a (nv. SAMSON Daniel-Mihai).
A

DUCA Daria-Cat
alina-Stela: P(263-267). Clasa a IV-a (prof.nv.primar BADIT
Aurica). DUCA Anamaria: P(261,263-267); DUCA Ema-Stefania: P(261,263-267);
Alexandra-Ionela: P(261,
DUCA Roxana-Georgiana: P(261,263-267); GHIOANCA
263-267); SANDU Marta: P(261,263-267); STEFANACHE Anamaria: P(261,263267); TICAN David-Petru: P(261,263-267). Clasa a V-a (prof. IACOB Aida Andreea). DUCA Adriana: P(265-267), V(159,160); DUCA Denis-Alexandru: P(265
267), V(159,160); GANEANU
Maria-Teodora: P(265-267), V(159,160); ROMANIUC
Georgiana: P(265-267), V(159,160). Clasa a VI-a (prof. IACOB Aida Andreea).
CAZADOI Ioana Cristina: P.265, V(159,163), VI.164, VII.158.

Elevi rezolvitori premiati

S
coala nr. 3 ,,Al. Vlahuta
, Iasi
MARIN Marius (cl. a VII-a): 2/2012(5pb), 1/2013(5pb), 2/2013(5pb).
S
coala nr. 26 ,,G. Cosbuc, Iasi
VASILE Raluca Andreea (cl. a IV-a): 2/2012(5pb), 1/2013(7pb), 2/2013(7pb).
S
coala nr. 33 ,,M. Kog
alniceanu
CIOCOIU Alexandru Boris (cl. a III-a): 2/2012(9pb), 1/2013(6pb), 2/2013(6pb).
S
coala Gimnazial
a ,,Valea Satului, Grajduri (Iasi)
175

RUSU Alexandra (cl. a IV-a): 2/2012(5pb), 1/2013(5pb), 2/2013(5pb).

STOICA Mariana Ionela (cl. a IV-a): 2/2012(5pb); 1/2013(5pb), 2/2013(5pb).
S
coala Gimnazial
a cu clasele I-VIII ,,M. Kog
alniceanu, T
ig
anasi (Iasi)
Alexanda-Ionela (cl. a IV-a): 2/2012(11pb); 1/2013(7pb), 2/2013(6pb).
GHIOANCA
S
TEFANACHE Anamaria (cl. a IV-a): 2/2012(11pb), 1/2013(7pb), 2/2013(6pb).
TICAN David-Petru (cl. a IV-a): 2/2012(11pb), 1/2013(7pb), 2/2013(6pb).
DUCA Anamaria (cl. a IV-a): 1/2012(6pb), 1/2013(7pb), 2/2013(6pb).
Liceul Teoretic ,,Miron Costin, Iasi
LUCHIAN Denisa Alexandra (cl. a IV-a): 2/2012(7pb), 1/2013(10pb), 2/2013(8pb).
Liceul Economic ,,Virgil Madgearu, Iasi

SIRGHI Nicoleta (cl. a XI-a): 1/2012 (5pb), 2/2012(5pb), 2/2013(5pb).

SOFRONEA Daniela (cl. a XI-a): 1/2012 (5pb), 2/2012(5pb), 2/2013(5pb).
Colegiul National ,,Emil Racovit
a, Iasi
OLENIUC Iulian (cl. a V-a): 2/2012(7pb), 1/2013(6pb), 2/2013(5pb).

IMPORTANT
In scopul unei legaturi rapide cu redactia revistei, pot fi utilizate urmatoarele
adrese e-mail: t birsan@yahoo.com si profgpopa@yahoo.co.uk . Pe
aceasta cale colaboratorii pot purta cu redactia un dialog privitor la materialele trimise acesteia, procurarea numerelor revistei etc. Sugeram colaboratorilor care trimit probleme originale pentru publicare sa le numeroteze
si sa-si retin
a o copie xerox a lor pentru a putea purta cu usurinta o discutie
prin e-mail asupra acceptarii/neacceptarii acestora de catre redactia revistei.
La problemele de tip L se primesc solutii de la orice iubitor de matematici
elementare (indiferent de preocupare profesional
a sau v
arst
a ). Fiecare dintre
solutiile acestor probleme - ce sunt publicate n revista dupa jumatate de
an - va fi urmata de numele tuturor celor care au rezolvat-o.
Adres
am cu insistent
a rug
amintea ca materialele trimise revistei
s
a nu fie (s
a nu fi fost) trimise si altor publicatii.
Rugam ca materialele tehnoredactate sa fie trimise pe adresa redactiei
nsotite de sierele lor (de preferinta n LATEX).
Pentru a facilita comunicarea redactiei cu colaboratorii ei, autorii materialelor sunt rugati sa indice adresa e-mail.

176

Revista semestrial RECREAII MATEMATICE este editat de ASOCIAIA

RECREAII MATEMATICE. Apare la datele de 1 martie i 1 septembrie i se
adreseaz elevilor, profesorilor, studenilor i tuturor celor pasionai de matematica
elementar.
n atenia tuturor colaboratorilor
Materialele trimise redaciei spre publicare (note i articole, chestiuni de metodic,
probleme propuse etc.) trebuie prezentate ngrijit, clar i concis; ele trebuie s prezinte
interes pentru un cerc ct mai larg de cititori. Se recomand ca textele s nu depeasc
patru pagini. Evident, ele trebuie s fie originale i s nu fi aprut sau s fi fost
trimise spre publicare altor reviste. Rugm ca materialele tehnoredactate s fie
nsoite de fiierele lor.
Problemele destinate rubricilor: Probleme propuse i Probleme pentru
pregtirea concursurilor vor fi redactate pe foi separate cu enun i demonstraie/rezolvare (cte una pe fiecare foaie) i vor fi nsoite de numele autorului, coala i
localitatea unde lucreaz/nva.
Redacia va decide asupra oportunitii publicrii materialelor primite.
n atenia elevilor
Numele elevilor ce vor trimite redaciei soluii corecte la problemele din rubricile
de Probleme propuse i Probleme pentru pregatirea concursurilor vor fi menionate
n Pagina rezolvitorilor. Elevii menionai de trei ori vor primi o diplom i un
premiu n cri. Elevii rezolvitori vor ine seama de regulile:
1. Pot trimite soluii la minimum cinci probleme propuse n numrul prezent
i cel anterior al revistei (pe o foaie va fi redactat o singur problem).
2. Elevii din clasele VI-XII au dreptul s trimit soluii la problemele propuse
pentru clasa lor, pentru orice clas mai mare, din dou clase mai mici i imediat
anterioare. Cei din clasa a V-a pot trimite soluii la problemele propuse pentru clasele a
IV-a, a V-a i orice clas mai mare, iar elevii claselor I-IV pot trimite soluii la
problemele propuse pentru oricare din clasele primare i orice clas mai mare. Orice
elev poate trimite soluii la problemele de concurs (tip G i L).
3. Vor fi menionate urmtoarele date personale: numele i prenumele, clasa,
coala i localitatea, precum i numele profesorului cu care nva.
4. Plicul cu probleme rezolvate se va trimite prin pot (sau va fi adus direct) la
adresa Redaciei:
Prof. dr. Temistocle Brsan
Str. Aurora, nr. 3, sc. D, ap. 6,
700 474, Iai
Jud. IAI
E-mail: t_birsan@yahoo.com

CUPRINS
Profesorul CONSTANTIN CORDUNEANU la aniversarea a 85 de ani (T. Brsan) ............. 89

ARTICOLE I NOTE
M. TRNUCEANU Grupuri finite cu proprietatea (P) .......................................................... 92
I. PTRACU Cercurile mixtliniare adjuncte nscrise asociate unui triunghi .......................... 96
D.M. BTINEU-GIURGIU, N. STANCIU Cteva aplicaii ale inegalitii
Ionescu- Weitzenbck ..................... 100
M. BENCZE Cteva generalizri i rafinri ale inegalitii x2 +y2 +z2 xy+yz+zx ................. 103

NOTA ELEVULUI
A.G. BROJBEANU Caracterizarea unor proprieti de perpendicularitate
n care sunt implicate punctele O, I, H, G, O9 ................... 106

CORESPONDENE
A. REISNER La cissode, podaire de la parabole ................................. 110
F. SMARANDACHE Another proof of the Ptracus theorem .. 114

CHESTIUNI METODICE
M. MONEA, S. MONEA Comentarii pe marginea unor probleme .......................................... 116
D. POPESCU Asupra unei clase de ecuaii/ inecuaii ............................................................... 119
F. STNESCU Rezolvarea unor ecuaii i inecuaii integrale .................................................. 122

CUM CONCEPEM ... CUM REZOLVM

M. TETIVA Merge i aa! ....................................................................................................... 126

COLI I DASCLI
A. NEICU Colegiul Naional tefan cel Mare Hrlu ........................................................ 129

CONCURSURI I EXAMENE
Concursul de matematic "Florica T. Cmpan", ed. a XIII-a, 2013 ..................................... 132

PROBLEME I SOLUII
Soluiile problemelor propuse n nr. 1/2013 ............................................................................. 136
Soluiile problemelor pentru pregtirea concursurilor propuse n nr. 1/2013 ........................... 151
Probleme propuse ......................................................................................................................... 163
Probleme pentru pregtirea concursurilor ................................................................................... 169
Training problems for mathematical contests ............................................................................ 171
Pagina rezolvitorilor .................................................................................................................... 174
Elevi rezolvitori premiai ............................................................................................................ 175
ISSN 1582 1765

8 lei