TEORIA

GRAFURIL
OR

Costantea

Alexandra

, Pop Geor
geta
Cls XI A

0 Originile teoriei grafurilor se gasesc in

rezolvarea unor probleme de jocuri si

amuzamente matematice,care au
atras atentia unor matematicieni de
seama cum ar fi: Euler, Hamilton,
Cayley, Sylvester, Birkoff.
Data nasterii teoriei grafului este
considerata a fi anul 1736, cand
matematicianul Leonhard Euler a
publicat un articol in care a clarificat
problema celor 7 poduri si a prezentat
metode pentru rezolvarea altor
probleme de acelasi tip.

0 Cu 200 ani mai tarziu aparea la

Leipzic prima carte de teorie a

grafurilor al carei autor este
matematicianul maghiar Denes
Koreg. In amintirea contributiei lui
Euler unele notiuni si tipuri de
grafuri de care acesta s-a ocupat
sunt denumite de catre Koreg lant
eulerian ,graf eulerian,etc. Un alt
matematician care s-a ocupat de
aceleasi probleme ca si Euler, dar
care si-a publicat rezolvarile
cercetarilor sale in anul 1873 a fost
Carl Hierholzer.

0 Alte izvoare ale teoriei grafurilor

sunt:studiul retelelor electrice,

problema celor 4 culori, aplicatiile
teoriei grafurilor in chimie(initiate
de Cayley), probleme
hamiltoniene, grafuri planare.
Fizicianul Kirchoff a studiat la
mijlocul secolului al XIX-lea retele
electrice cu metode care apartin
astazi teoriei grafului, contribuind
la dezvoltarea acestei teorii.

0 Termenul graf a fost folosit pentru

prima data in sensul sau actual in

1878 de matematicianul Sylvester.
0 Teoria grafurilor are numeroase
apeluri in chimie, contribuind in mare
masura la rezolvarea problemelor de
numarare a grafurilor apartinand
unor clase speciale.
0 Teoria grafurilor este folosita in
domenii variate: de la chimie la
economie, de la studiul retelelor
electrice la critica textelor de politica,
devenind o disciplina majora.

Problema celor 7 poduri

0 Adeseori suntem tentati sa credem

simplul fapt de a traversa strazi sau

poduri nu implica nici o idee deosebita.
Iata nsa ca exista o celebra problema
de traversare n care singura idee
implicata este aceea de traversare,
problema celor sapte poduri din
Knigsberg. Aceasta banala si totusi
foarte controversata problema a dus la
aparitia si dezvoltarea teoriei grafurilor.
Problema se pune cam asa:
Orasul Knigsberg era asezat pe coasta
Marii Baltice, la gurile rului Pregel. Pe
ru erau doua insule legate de tarmuri si
ntre ele de sapte poduri ca n figura.

0 Oamenii care cutreierau aceste insule au observat ca daca porneau de pe

malul sudic al rului, nu puteau sa-si planifice plimbarea astfel nct sa

traverseze fiecare pod o singura data. Se parea ca ori trebuia sa sara un pod
ori sa-l traverseze de doua ori.
n anul 1735 Euler a descoperit ca nu mai are rost sa se ncerce, propunnd
urmatoarea analiza a problemei, din punct de vedere matematic:
Sa consideram mai nti insula estica:
0 Sunt trei poduri care duc la ea. Deoarece se pleaca de pe malul sudic,
nseamna ca se pleaca din afara insulei estice.
0 Deoarece fiecare din cele trei traversari trebuie efectuate o singura data,
plimbarea trebuie sa se termine pe insula estica.

0 Sa consideram acum insula vestica: Sunt cinci poduri care duc pe ea,

iar cinci este din nou numar impar. Asadar plimbarea ncepe n afara
insulei, si deci trebuie sa se termine pe insula vestica.
0 Aceasta nseamna ca plimbarea se termina n doua locuri diferite
simultan ceea ce e imposibil. Solutia data de Euler este tipica pentru
personalitatea si ingeniozitatea sa. Tot el a scris n anul 1736 prima
lucrare de teorie a grafurilor despre problema acestor sapte poduri.

Problema celor 4 culori

0 O problema celebra n teoria grafurilor este

problema celor patru culori. Ea este mentionata

ntr-o scrisoare din 1852 adresata de catre
matematicianul De Morgan lui sir William
Hamilton, unde se referea la o ntrebarea pusa de
studentul Francis Guthrie: daca o harta oarecare
se poate colora cu cel mult patru culori astfel nct
orice doua tari care au o frontiera comuna si care
nu se reduce la un punct sa aiba culori diferite.
0 Raspunsul la aceasta problema a fost obtinut n
1976 cu ajutorul unor programe de calcul de catre
Appel si Haken. Legat de aceasta problema, s-a
introdus numarul cromatic al unui graf neorientat
ca fiind numarul minim de culori cu care se pot
colora vrfurile sale astfel nct orice muchie sa
aiba capetele diferit colorate.

Grafuri din viata de zi cu zi

Atunci cand cineva vorbeste urat despre iphone

E inevitabil

Pe care parte a drumului conduc?

Ce contine o revista pentru femei