CAPITOLUL 9

CALCUL INTEGRAL

9.1. INTEGRALE GENERALIZATE

9.1.1. INTEGRALE CU LIMITE INFINITE

BREVIAR TEORETIC

Definiţie. Fie f : [a, ∞) → R o funcţie integrabilă pe orice interval

c
compact [a, c], c > a . Dacă lim ∫ f ( x)dx există şi este finită,
c→∞ a
∞
spunem că ∫ f ( x)dx este convergentă şi vom nota
a
∞ c
∫ f ( x)dx = lim ∫ f ( x)dx .
a c →∞ a

Criteriu de convergenţă. Fie f : [a, ∞) → R, a > 0, f ( x) > 0 ,

∀x ∈ [a, ∞) . Dacă lim xα ⋅ f ( x) = L ∈ R , atunci:
x →∞
∞
1) pentru α > 1 , rezultă că ∫ f ( x)dx este convergentă.
a
∞
2) pentru α ≤ 1 şi L ≠ 0 , rezultă că ∫ f ( x)dx este divergentă.
a
PROBLEME REZOLVATE

1. Folosind definiţia, să se studieze natura următoarelor

integrale şi în caz de convergenţă să se determine valoarea
acestora:
∞ 0
1
a) I 1 = ∫ e − kx dx, k ∈ R ; b) I 2 = ∫ dx ;
a −∞ x +2
2

∞ ∞
1 1
c) I 3 = ∫−∞ x 2 + 6 x + 12 dx ; d ) I 4 = ∫1 x α dx, α ∈ R ;
0 ∞
1
e) I 5 = ∫ x cos xdx ;
−∞
f ) I6 =
−1
∫x 2
+ 5x + 6
dx .

Rezolvare:
a ) Vom aplica definiţia din breviarul teoretic.
Funcţia f : [a, ∞) → R, f ( x) = e − kx este integrabilă pe orice
interval compact [a, c], c > a . Studiem existenţa şi valoarea limitei:

( e − ka 1
)
c 1 − kc
L = lim ∫ e − kx dx = lim − e − e − ka = − lim e − kc ,
c→∞ a c →∞ k k k c→∞
pentru k ≠ 0 .
1 − ka
• Pentru k > 0 avem lim e − kc = 0 ⇒ L = e , prin urmare
c →∞ k
∞
1 − ka
integrala este convergentă şi ∫ e − kx dx = e .
a
k
− kc
• Pentru k < 0 avem lim e = ∞ ⇒ L = ∞ , deci integrala este
c →∞

divergentă.
∞ ∞ c
• pentru k = 0 avem I 1 = ∫ e 0 dx = ∫ dx ; lim ∫ dx = lim x a = +∞ ,
c

c →∞ c →∞
a a a

rezultă că integrala este divergentă.

 1
b) Aplicăm definiţia. Funcţia f : (−∞,0] → R, f ( x) =
x +2 2

este integrabilă pe orice interval compact [−c,0], c > 0 . Vom studia

limita:
0 0
1
L = lim ∫ dx = lim ln⎛⎜ x + x 2 + 2 ⎞⎟ = ln 2 −
c →∞ −c x 2 + 2 c →∞ ⎝ ⎠ −c

2
− lim ln⎛⎜ − c + c 2 + 2 ⎞⎟ = ln 2 − lim ln = ln 2 ,
c→∞ ⎝ ⎠ c →∞ c + c 2 + 2
0
1
prin urmare integrala I 2 este convergentă şi ∫ dx = ln 2 .
−∞ x + 2
2

1
c) Funcţia f : R → R, f ( x) = este integrabilă pe
x + 6 x + 12
2

orice interval compact [−c, c], c > 0 . Vom studia limita:

x+3
c c
1 1 1
L = lim ∫ dx = lim ∫ dx = lim arctg =
− c x + 6 x + 12 − c ( x + 3) + 3
2 2
c →∞ c → ∞ c → ∞
3 3

1 ⎛ c+3 − c + 3⎞ 1 ⎛π π ⎞ π
= lim⎜⎜ arctg − arctg ⎟⎟ = ⎜ + ⎟= , rezultă
3 c →∞⎝ 3 3 ⎠ 3⎝2 2⎠ 3
∞
1 π
că integrala I 3 este convergentă şi I 3 = ∫ 2 dx = .
− ∞ x + 6 x + 12 3
1
d ) Funcţia f : [1, ∞) → R, f ( x) = α este integrabilă pe orice
x
interval compact [1, c], c > 1 . Studiem existenţa şi valoarea limitei:
c
1
L = lim ∫ dx . Pentru α ≠ 1 avem:
c →∞
1 xα
 c
x −α +1
c
1 1 1
L = lim ∫ α dx = lim = − lim c 1−α ;
c →∞ x c →∞ − α + 1 α − 1 α − 1 c →∞
1 1

• Dacă α < 1 ⇒ L = ∞ , rezultă că integrala este divergentă.

1
• Dacă α > 1 ⇒ L = , deci integrala este convergentă.
α −1
c
1
• Dacă α = 1 ⇒ L = lim ∫ dx = lim ln c = ∞ , prin urmare
c →∞ x c →∞
1

integrala este divergentă.

e) Aplicăm definiţia. Funcţia f : (−∞,0] → R, f ( x) = x cos x

este integrabilă pe orice interval compact [−c,0], c > 0 . Vom
studia limita:
0 0
⎛ 0
⎞
L = lim ∫ x cos xdx = lim ∫ x(sin x)' dx = lim⎜ x sin x −c − ∫ sin xdx ⎟⎟ =
0
⎜
c→∞ c→∞ c →∞
−c −c ⎝ −c ⎠
⎛ 1 cos ⎞
= lim(− c sin c + 1 − cos c ) = lim c⎜ − sin c + −
c
⎟ = lim f (c ) ;
c →∞ c →∞
⎝ c c ⎠ c →∞

pentru x n = 2nπ + π2 ⇒ lim f ( x n ) = −∞ ;

n→∞

pentru x n' = 2nπ − π2 ⇒ lim f ( x n' ) = ∞ , prin urmare nu există

n →∞
0 0
lim ∫ x cos xdx , deci integrala I 5 =
c →∞
−c
∫ x cos xdx
−∞
este divergentă.
 1
f ) Funcţia f : [−1, ∞) → R, f ( x) = este integrabilă
x + 5x + 6
2

pe orice interval compact [−1, c], c > −1 . Studiem limita:

c 1 c 1
L = lim ∫ dx = lim ∫ dx =
2
c → ∞ −1 x + 5 x + 6 c → ∞ −1 ( x + 5 ) 2 − ( 1 ) 2
2 2

c
x+2 ⎛ c+2 1⎞
= lim ln = lim ⎜ ln − ln ⎟ = ln 2 , prin urmare
c→∞ x + 3 −1 c→∞⎝ c + 3 2⎠
∞
1
integrala I 6 este convergentă şi I 6 = ∫ 2 dx = ln 2 .
−1 x + 5 x + 6

2. Utilizând criteriul de convergenţă, să se studieze natura

următoarelor integrale, iar în caz de convergenţă să se afle valoarea
acestora:
∞
∞ ∞
x2 3x + 4
dx ; c) ⌠
arctgx
a) I 1 = ∫ dx ; b) I 2 = ∫ 3 ⎮ dx .
0 1+ x
6
−1 x 2 x + 3
⌡ x2
1

Rezolvare:
x2
a ) Funcţia f : [0, ∞) → R, f ( x) = , are proprietatea că
1+ x6
x2
f ( x) > 0, ∀x ∈ [0, ∞) . Deoarece lim x α = 1 , pentru
x →∞ 1+ x6
α = 4 > 1 rezultă, conform criteriului de convergenţă enunţat în
breviarul teoretic, că integrala este convergentă.
Valoarea integralei este:
c
x2 ⎛1 c ⎞ 1 π
I = lim ∫ dx = lim⎜ arctgx 3 ⎟ = lim arctgc 3 = .
c →∞ 1 + x 6 c →∞ 3 c →∞ 3 6
0 ⎝ 0
⎠
 3x + 4
b) Funcţia f : [−1, ∞) → R, f ( x) = , are proprietatea
x 2x + 3
3

3x + 4 3
că f ( x) > 0, ∀x ∈ [−1, ∞) . Deoarece lim x α ⋅ = ,
x →∞
x 2x + 3
3 3
2
1
pentru α = < 1 rezultă, conform criteriului de convergenţă, că
3
integrala este divergentă.
c) Funcţia f : [1, ∞ ) → R, f ( x) =
arctgx
, are proprietatea că
x2
f ( x) > 0, ∀x ∈ [1, ∞ ) . Deoarece lim xα ⋅ arctgx = π pentru
x→∞ x2 2

α = 2 > 1 rezultă, conform criteriului de convergenţă, că integrala

este convergentă. Valoarea integralei este:

( ) ⎛ 1 dx ⎞⎟
c ' c
I = lim ∫ − 1 arctgx dx = lim ⎜ − arctgx 1 + ∫
c
c →∞ 1 x c → ∞⎜⎝ x 1 x x 2
+ 1 ⎟
⎠
=.
( )
2
c 2 xdx c dt
= π + lim 1 ∫ = π + 1 lim ∫
4 c→∞ 2 2 2
(
1 x x +1 )
4 2 c → ∞ t (t + 1)
1
=

2
c
= π4 + 12 lim ln + 12 ln 2 = π4 + 12 ln 2 .
2
c →∞ c + 1

∞
xm
3. Să se studieze natura integralei: I = ∫ dx, m ∈ R .
2 2x − 4x + 1
2

Rezolvare:
xm
Funcţia f : [2, ∞) → R, f ( x) = , are proprietatea că
2x 2 − 4x + 1
f ( x) > 0, ∀x ∈ [2, ∞) .
 xm 1
Avem că lim x α ⋅ = dacă şi numai dacă
x →∞ 2x − 4x + 1 2
2

α + m = 2 ⇔ α = 2 − m . Rezultă că:

• Pentru α = 2 − m > 1 ⇔ m < 1 , integrala este convergentă.

• Pentru α = 2 − m ≤ 1 ⇔ m ≥ 1 , integrala este divergentă.

4. Să se determine valorile parametrului n ∈ R pentru care

n
−1
∞ x2
integrala I = ∫ dx este convergentă.
11 35
0 5 2x +8

Rezolvare:
x 2 −1
n

Funcţia f : [0, ∞) → R, f ( x) = , are proprietatea că

11
5 2 x 35 + 8
f ( x) > 0, ∀x ∈ [0, ∞) .
n
−1
α x2 1
lim x ⋅ =
dacă şi numai dacă
11
x →∞
5 2x + 8 5 2
11 35

n 35 46 n
α + −1 = ⇔α = − .
2 11 11 2

Ca urmare a aplicării criteriului de convergenţă, avem că integrala

46 n 70
este convergentă dacă şi numai dacă α = − >1⇒ n < .
11 2 11
PROBLEME PROPUSE

Folosind definiţia, să se studieze natura următoarelor integrale şi

în caz de convergenţă să se determine valoarea acestora (notată I ):
∞
− ax
1. ∫ xe dx, a ∈ R R: divergentă dacă a ≤ 0 ; convergentă
0
dacă a > 0 şi I = 12 .
a
∞ 1
2. ∫ R: convergentă, I = 2π 3 .
2 9
0 x − 2x + 4
∞
3. ∫ sin xdx
0
R: divergentă.

0
1
4. ∫
−∞ x +42
dx ; R: divergentă.

∞ 2x + 1
5. ∫ 2
dx R: divergentă.
3 x + 4x + 3
−1 1
6. ∫ dx, α ∈ Z R: divergentă pentru α ≤ 1 , convergentă
α
−∞ x
(−1) 1 −α

pentru α > 1 şi I = .
1−α
∞
7. ∫ x sin dx R: divergentă.
−∞
∞
8. ∫ xa
x
dx, a > 0 R: convergentă pentru a ∈ (0,1) şi
−1
ln a − 1
I = −a ⋅ ; divergentă pentru a ≥ 1 .
ln 2 a
 ∞

∫ cos
2
9. xdx R: divergentă.
0
−2
1
10. ∫
−∞ x2 −1
dx R: divergentă.

∞ 1
11. ∫ dx R: convergentă şi I = 2 .
3
e x ln x
∞
2x − 1 π 3
12. ∫x
1
3
+1
dx R: convergentă şi I =
9
+ ln 2 .

∞ 1 π 2
13. ∫ dx R: convergentă şi I = .
4 2
−∞ x + 1
∞
14. ∫ e − ax cos x dx, a ∈ R R: divergentă dacă a ≤ 0 ; convergentă
1
a
dacă a > 0 şi I = 2 .
a +1
3π 2
∞
arctgx
15. ∫1 x 2 + 1 dx R: convergentă şi I =
32
.
∞
ln x
16. ∫
1 x α
dx, α ∈ R R: divergentă dacă α ≤ 1 ; convergentă

dacă α > 1 şi I = 1 .
(α − 1)2
Utilizând criteriul de convergenţă pentru funcţii pozitive, să se
studieze natura integralelor următoare şi, dacă este posibil, să se
determine valoarea lor.
∞

17. ⌠
arctgx
⎮ dx R: divergentă.
⌡ x
1
 ∞ 2x + 3
18. ∫ dx R: divergentă.
3
−1 x 5 x + 6
∞
19. ⌠
⎮
arctgx
dx R: convergentă şi I = π + 1 − 1 ln 2 .
4 12 6 6
⌡ x
1
∞
20. ⌠
⎮
1
dx R: convergentă şi I = 4π 3 .
27
⌡ x 2 − 5 x + 13
1
∞ 3x 2 + 4
21. ∫ dx R: divergentă.
3
1x 2x5 + 3
∞
1
22. ∫x dx R: convergentă şi I = π 3 − 1 ln 3 .
2
3
−1 18 6
∞ 5
3x + 5
23. ∫x
−1
2
+ 2x + 4
dx . R: convergentă.

Să se studieze natura integralelor:

∞
xm
24. ∫2 x 2 + 2 x + 4 dx, m ∈ R .
R: convergentă dacă m < 1 , divergentă dacă m ≥ 1 .
∞
x2
25. ∫0 x m + 3x + 1 dx, m ∈ R .
R: divergentă dacă m ≤ 3 , convergentă dacă m > 3 .
 ∞ 7
2x − 1
26. ∫ (3x − 2)
1
m
4x + 3
dx, m ∈ N , m ≥ 2

R: convergentă dacă m < 7 , divergentă dacă m ≥ 7 .

Să se determine mulţimea valorilor parametrilor a, b, c ∈ R

pentru care următoarele integrale sunt convergente:
∞
5 + 5 2 x 2 a +1
27. ∫1 3x 7 + 4 dx . R: a < 29 .
2

∞ x3 2x5
28. ∫ dx . R: b > 11 .
b 3
0 9x + 1
∞
x + x 3c −1
29. ∫
2
4
2x − 1
dx . R: c ∈ ∅ .
9.1.2. INTEGRALE DIN FUNCŢII NEMĂRGINITE

BREVIAR TEORETIC

Definiţie. Fie f : (a, b] → R o funcţie integrabilă pe orice interval

b
compact [c, b] ⊂ (a, b] şi lim f ( x) = ∞ . Dacă lim ∫ f ( x)dx
x→a ε →0 a +ε
ε >0
b
există şi este finită, vom spune că ∫ f ( x)dx este convergentă şi
a
b b
vom nota ∫ f ( x)dx = lim ∫ f ( x)dx .
a ε →0 a +ε
ε >0

Criteriu de convergenţă. Fie f : (a, b] → R, f ( x) > 0, ∀x ∈ (a, b]

şi lim f ( x) = ∞ .
x→a
b
1) Dacă lim ( x − a ) β ⋅ f ( x) = A ∈ R , pentru β < 1 atunci ∫ f ( x)dx
x→a a
x>a
este convergentă.
2) Dacă lim ( x − a ) β ⋅ f ( x) = A ∈ R * , pentru β ≥ 1 atunci
x→a
x>a
b
∫ f ( x)dx este divergentă.
a
PROBLEME REZOLVATE

1. Folosind definiţia, să se studieze natura următoarelor

integrale şi în caz de convergenţă să se determine valoarea
acestora:
0 2
1 1
a) I 1 = ∫ dx ; b) I 2 = ∫ 2 dx ;
−3 9 − x −1 x − 6 x + 8
2

b e
1 1
c) I 3 = ∫ dx, p ∈ R ; d ) I 4 = ∫ dx ;
a (x − a ) p
1
x ln x

Rezolvare:
1
a) Fie f : (−3,0] → R, f ( x) = . Cum
9 − x2
1
lim = +∞ ,
x → −3
x > −3 9 − x2
rezultă că funcţia este nemărginită în unul din punctele domeniului
de integrare.
Avem că f este continuă, deci integrabilă pe orice interval compact
[c,0] ⊂ (−3,0] .
Studiem existenţa şi valoarea limitei:
0
−3+ε ⎞ π
0
1 x ⎛
lim
ε →0 ∫ 9-x 2
dx = limarcsin
ε →0 3 − 3+ ε
= lim⎜ 0 − arcsin
ε →0
⎝ 3
⎟= ,
⎠ 2
ε > 0 − 3+ ε ε >0 ε >0
0
1 π
deci integrala este convergentă şi I 1 = ∫
−3 9− x 2
dx =
2
.

1
b) Fie f : [−1,2) → R, f ( x) = . Cum lim f ( x) = +∞ ,
x − 6x + 8
2 x→2
x< 2

rezultă că funcţia este nemărginită în unul din punctele domeniului

de integrare.
Funcţia f este continuă, deci integrabilă pe orice interval compact
[−1, c] ⊂ [−1,2) .
Studiem existenţa şi valoarea limitei:
2 −ε 2 −ε 2 −ε
1 1 ⎛1 x−4 ⎞
lim
ε →0 ∫ x − 6x + 8
2
dx = lim
ε →0 ∫ ( x − 3) − 1
2
dx = lim⎜⎜ ln
ε
⎟
2 x − 2 ⎟⎠
=
ε >0 ⎝
→ 0
ε > 0 −1 ε >0 −1 −1

1 ⎛ 2+ε 5⎞
= lim⎜ ln − ln ⎟ = ∞ , deci integrala este divergentă.
2 εε →
>0 ⎝
0 ε 3⎠
1
c) Funcţia f : (a, b] → R, f ( x) = este nemărginită şi
(x − a ) p
integrabilă pe orice interval compact [c, b] ⊂ (a, b] . Studiem limita:
b 1 1 b
L = lim ∫ dx = lim ( x − a )1− p =
ε → 0 a +ε ( x − a ) p 1 − p ε →0 a +ε
ε >0 ε >0
⎛ ⎞
1 ⎜ ⎟
1− p , pentru p ≠ 1 .
⎜ (b − a )
1− p
= − lim ε ⎟
1− p ⎜ ε →0 ⎟
⎝ ε >0 ⎠

• Dacă p < 1 avem L =

(b − a )1− p , deci integrala este
1− p

convergentă şi are valoarea: I 3 = ∫

b
1
dx =
(b − a )1− p .
a (x − a ) p 1− p
• pentru p > 1 avem L = ∞ , deci integrala este divergentă.
• pentru p = 1 avem
b
1
∫ε x − a dx = lim = ln(b − a ) − lim ln ε = +∞ ,
b
L = lim ln x − a a +ε
ε →0 ε →0 ε →0
ε >0 a + ε >0 ε >0

prin urmare integrala este divergentă.

 1
d ) Fie f : (1, e] → R, f ( x) = . Cum lim f ( x) = +∞ ,
x ln x x →1
x >1
rezultă că funcţia este nemărginită în unul din punctele domeniului
de integrare.
Funcţia f este continuă, deci integrabilă pe orice interval compact
[c, e] ⊂ (1, e] .
Studiem existenţa şi valoarea limitei:
e 1 e
lim ∫ dx = lim ln(ln x) 1+ ε = − lim ln(ln(1 + ε )) = ∞ , deci
ε → 0 1+ ε x ln x ε →0 ε →0
ε >0 ε >0 ε >0
integrala este divergentă.

2. Folosind criteriul de convergenţă pentru funcţii pozitive să se

studieze natura următoaelor integrale şi, dacă este posibil, să se
determine valoarea acestora:
2
1 4 1
a) ∫ dx ; b) ∫
3
dx ;
4− x 1 x − 3x + 2
2
0
b 1
c) ∫ dx, a < b .
a ( x − a )(b − x)

Rezolvare:
1
a ) Fie f : [0,2) → R, f ( x) = . Avem:
4 − x2
1
lim = +∞ . Vom aplica criteriul de convergenţă enunţat în
x →2
x<2 4 − x2
breviarul teoretic. Avem că f ( x) > 0, ∀x ∈ [0,2) şi.
lim
(2 − x )α = lim
(2 − x )α =
1 1
pentru α = < 1 , deci,
1 1
x→2
x< 2 4 − x2 x < 2 (2 + x ) 2 (2 − x ) 2
x→2 2 2
conform criteriului de convergenţă, rezultă că integrala este
convergentă. Valoarea integralei este:
2 −ε 2 −ε
1 x 2−ε π
I = lim ∫ dx = lim arcsin = lim arcsin = .
ε →0 0 4 − x2 ε →0 20 ε →0 2 2
ε >0 ε >0 ε >0
1
b) Fie f : (1,4] → R, f ( x) = .
x 3 − 3x + 2
1 1
Avem lim = lim = +∞ . Avem că
x →1 x 3 − 3 x + 2 x →1 ( x − 1) 2 ( x + 2)
x >1 x >1
f ( x) > 0, ∀x ∈ (1,4] şi.

lim
(x − 1)α = 1 pentru α = 2 > 1 , deci, conform criteriului
x →1 ( x − 1) 2 ( x + 2)
x >1
de convergenţă, rezultă că integrala este divergentă.

1
c) Fie f : (a, b) → R, f ( x) = . Scriem
( x − a )(b − x)
b 1 c 1
∫ dx = I1 + I 2 , unde I1 = ∫ dx şi
a ( x − a )(b − x) a ( x − a )(b − x)
b 1
I2 = ∫ dx , a < c < b .
( x − a )(b − x)
c
1
Avem că lim = +∞ şi f ( x) > 0, ∀x ∈ (a, c] ;
x → a ( x − a )(b − x)
x>a
 1 1 1
lim ( x − a )α = pentru α = < 1 , prin
x→a ( x − a )(b − x) b−a 2
x>a
urmare integrala I1 este convergentă.
1
Avem că lim = +∞ şi f ( x) > 0, ∀x ∈ [c, b) ;
x → b ( x − a )(b − x )
x <b
1 1 1
lim (b − x)α = pentru α = < 1 , deci
x →b ( x − a )(b − x) b−a 2
x <b
integrala I 2 este convergentă.
În concluzie, integrala I = I1 + I 2 este convergentă.
Pentru a calcula I1 şi I 2 , facem schimbarea de variabilă:
x = a + (b − a) sin 2 t ⇒ dx = 2(b − a ) sin t cos tdt ;
Obţinem:
b −ε 1
I = I1 + I 2 = lim ∫ dx =
ε →0 a +ε ( x − a )(b − x)
ε >0
ε
arccos b−a
1
= lim ∫ ⋅ 2(b − a ) sin t cos t dt =
ε →0 arcsin ε
(b − a ) 2 sin 2 t ⋅ cos 2 t
ε >0 b−a

ε
arccos b−a ε
arccos
= lim ∫ 2dt = lim 2t arcsin
b−a
ε
=π .
ε →0 arcsin ε ε →0 b−a
ε >0 b−a
ε >0
PROBLEME PROPUSE

Folosind definiţia, să se studieze natura următoarelor integrale şi

în caz de convergenţă să se determine valoarea acestora (notată I ):
0 1
1. I1 = ∫ dx . R: convergentă şi I = π .
2 2
−1 1− x
3 1
2. I 2 = ∫ dx . R: divergentă.
2
1 x − 8 x + 15
b 1
3. I 3 = ∫ dx, m ∈ R . R: convergentă şi
a (b − x )
m

I=
(b − a )1− m dacă m < 1 , divergentă dacă m ≥ 1 .
1− m
e 1
4. I 4 = ∫ dx . R: divergentă.
3
1 x ln x

Folosind criteriul de convergenţă pentru funcţii pozitive să se

studieze natura următoaelor integrale şi dacă este posibil să se
determine valoarea acestora:
4 1
5. ∫ dx . R: convergentă şi I = π .
2 2
0 16 − x
1 1
6. ∫ 3
dx . R: divergentă.
−2 x − 3 x − 2
b 1
7. ∫ dx, a < b . R: divergentă.
a ( x − a )(b − x)
5 1
8. ∫ dx . R: convergentă şi I = π .
3 ( x − 3)(5 − x)
 Să se studieze natura integralelor:
1
e
⌠ 1
9. ⎮ dx . R: divergentă.
⌡ x ln x
0
−1
⌠
10. ⎮
1
dx . ( )
R: convergentă şi I = − ln 3 − 2 2 .
⌡ x2 −1
−3

Utilizând criteriul de convergenţă pentru funcţii pozitive să se

studieze natura integralelor, şi, în caz de convergenţă, să se
determine valoarea lor:
1 1
11. ∫ dx . R: convergentă şi I = π 3 .
0 ( x + 3) x 9
3
1
12. ∫
0 (3 − x) x
dx . R: convergentă şi I = π .

3 1
13. ∫ dx . R: divergentă.
2
x − 3x + 2
2
Să se precizeze mulţimea valorilor parametrilor reali m, n, p
pentru care următoarele integrale sunt convergente:
1 5
2x 4 + 1
14. ∫ dx . R: n < 1 .
x 2n 2
0
2 x2 +1
15. ∫ dx, m ∈ N , m ≥ 2 . R: m ∈ N , m ≥ 2 .
1 x5 + x − 2
m
 9.1.3. INTEGRALE EULERIENE

BREVIAR TEORETIC

∞
• Integrala gamma: Γ(a ) = ∫ x a −1e − x dx; a > 0 .
0
Proprietăţi:
1) Γ(1) = 1 .
2) Γ(a ) = (a − 1)Γ(a − 1), (∀)a > 1 .
3) Γ(n ) = (n − 1)!, (∀)n ∈ N .
⎛1⎞
4) Γ⎜ ⎟ = π .
⎝ 2⎠
1
• Integrala beta: β (a, b ) = ∫ x a −1 (1 − x )b−1 dx; a > 0, b > 0
0
Proprietăţi:
1) β (a, b ) = β (b, a ), ∀ a, b > 0
Γ(a )Γ(b )
2) β (a, b ) = , ∀ a, b > 0 .
Γ(a + b )
∞ x a −1
2) β (a, b ) = ∫ dx .
0 (1 + x )
a +b

π
3) Dacă a + b = 1 , atunci β (a, b) = .
sin (aπ )
PROBLEME REZOLVATE

Să se calculeze următoarele integrale:

+∞
1. I = ∫ x + 1 e − x −1dx .
−1
Rezolvare:
Folosim schimbarea de variabilă x + 1 = t ⇒ x = t − 1 ⇒ dx = dt .
Intervalul de integrare se modifică după cum rezultă din tabelul de
mai jos:
x −1 ∞
t 0 ∞
∞
Obţinem: I = ∫ t 2 e − t dt . Prin identificare cu formula de definiţie a
1

0
integralei gamma, rezultă a − 1 = 1 ⇒ a = 3 , prin urmare
2 2
I =Γ ( )= ( )=
3
2
1Γ 1
2 2
1
2
π .

+∞
2. I = ∫ x 5 e − 2 x dx .
0
Rezolvare:
Folosim schimbarea de variabilă 2 x = t ⇒ x = 1 t ⇒ dx = 1 dt .
2 2
x 0 ∞
t 0 ∞
∞ 5
⎛t⎞ 1 1 ∞ 5 −t 1 5! 15
Obţinem: I = ∫ ⎜ ⎟ e − t dt = ∫ t e dt = Γ(6 ) = = .
6 6
0⎝ 2 ⎠ 2 2 0 2 26 8

+∞
3. I = ∫ x 6 e − x dx .
2

−∞
Rezolvare:
Deoarece funcţia care trebuie integrată este pară, rezultă că
+∞
I = 2 ∫ x 6 e − x dx .
2

0
Folosim schimbarea de variabilă: x 2 = t ⇒ x = t ⇒ dx = 12 t − dt .
1 1
2 2

x 0 ∞
t 0 ∞
+∞ +∞ 5
⎛ 7 ⎞ 5 3 1 ⎛ 1 ⎞ 15
I = 2 ∫ t 3e −t 12 t − 2 dt = ∫ t 2 e −t dt = Γ⎜ ⎟ = ⋅ ⋅ Γ⎜ ⎟ =
1
π.
0 0 ⎝ 2⎠ 2 2 2 ⎝ 2⎠ 8

1
4. I = ∫ x ln 3 xdx .
0

Rezolvare:
Folosim schimbarea de variabilă: ln x = t ⇒ x = e t ⇒ dx = e t dt
x 0 1
t −∞ 0
0 0
I = ∫ e 2 t 3e t dt = ∫ t 3 e 2 dt
t 3t

−∞ −∞
Facem transformarea: 3t = − y ⇒ t = − 2 y ⇒ dt = − 2 dy
2 3 3
t −∞ 0
y ∞ 0
16 ∞
( ) ( )
0 3 16 32
I = ∫ − 23 y e − y − 23 dy = − ∫ y 3 e − y dy = − Γ(4) = − .
∞ 81 0 81 27
 ∞
5. I = ∫ e − x dx (integrala Euler-Poisson).
2

Rezolvare:
Folosim schimbarea de variabilă: x 2 = t ⇒ x = t 2 ⇒ dx = 1 t − 2 dt .
1 1

2
x 0 ∞
t 0 ∞
∞ ∞ 1 1 ⎛1⎞ π
I = ∫ e −t 12 t − 2 dt = 12 ∫ t − 2 e −t dt = Γ⎜ ⎟ =
1
.
0 0 2 ⎝ 2⎠ 2

∞ ln x
6. ∫ dx, a > 1 .
a
1 x

Rezolvare:
Folosim schimbarea de variabilă: ln x = t ⇒ x = e t ⇒ dx = e t dt .
x 1 ∞
t 0 ∞
∞ ∞
I = ∫ t e − at e t dt = ∫ t e − (a −1) t dt .
0 0
Folosim schimbarea de
variabilă: (a − 1)t = y ⇒ t = 1 y ⇒ dt = 1 dy .
a −1 a −1
t 0 ∞
y 0 ∞
∞
∫ y e dy = (a −1) Γ(2) = (a −1) .
1 −y 1 1
I=
(a −1)2 0
2 2
 ∞
⎛π ⎞
b

7. Integrala I = ∫ e − 0,5 x − x +1dx are forma ke a ⎜ ⎟ . Să se

2

−1 ⎝2⎠
determine valorile parametrilor reali k , a şi b .

Rezolvare:
∞ ∞
Avem că: I = ∫ e − 2 x − x +1dx = ∫ e − 2 dx =
1 2 x 2 + 2 x −1

−1 −1
2
⎛ x +1 ⎞
∞ − x + 2 x +1+ 3
2
∞ −⎜ ⎟
e ⎝ 2⎠ dx . Folosim schimbarea de variabilă:
3
= ∫ e 2 2 dx = e2 ∫
−1 −1
x +1
= t ⇒ x = 2t − 1 ⇒ dx = 2dt .
2
x −1 ∞
t 0 ∞

∞ ∞
π
I = e 2 ∫ e −t
2
2dt . Folosind faptul că ∫ e −t dt =
3 2
(integrala
0 0
2
1

⎛π ⎞2 3 π 3
Euler-Poisson), obţinem că I = e 2 = e ⎜ ⎟ , prin urmare
2 2

2 ⎝2⎠
3 1
valorile căutate ale celor trei parametri sunt: k = 1, a = , b = .
2 2

Să se calculeze următoarele integrale:

1 dx
8. I=∫ .
03 x 2 (1 − x )
Rezolvare:
1 1
= ∫ x − 3 (1 − x )− 3 dx . Prin identificare cu formula
dx 2 1
I=∫
03x 2 (1 − x ) 0
de definiţie a integralei beta, obţinem:
a − 1 = − 2 ⇒ a = 1 ; b − 1 = − 1 ⇒ b = 2 , prin urmare, având în
3 3 3 3
vedere definiţia şi proprietatea 3 pentru integrala beta, rezultă:

3 3
( )
I = β 1,2 =
π
sin π
=
2π
3
.
3

( )
1
9. I = ∫ x 8 1 − x 3 dx .
0

Rezolvare:
Facem schimbarea de variabilă x 3 = t ⇒ x = t 3 ⇒ dx = 1 t − 3 dt .
1 2

3
x 0 1
t 0 1
1 8 1 1 Γ(3)Γ(2) 1
I = 1 ∫ t 3 (1 − t )t − 3 dt = 1 ∫ t 2 (1 − t )dt = 1 β (3,2 ) = ⋅
2
= .
3
0
3
0
3 3 Γ (5) 12

( )1,5dx .
1
10. I = ∫ 3 x 1 − x 2
0

Rezolvare:
Facem schimbarea de variabilă: x 2 = t ⇒ x = t ⇒ dx = 1 t − dt .
1 1
2 2
2
x 0 ∞
t 0 ∞
 ( )1,5 dx = 12 ∫ t
1 1
Prin urmare, I = ∫ x 1 − x 2 (1 − t ) t − 2 dt =
1 1 3 1
3 6 2

0 0
11 1 ⎛ 2 5⎞
− 13
(1 − t )
3
= ∫t 2
dt = β ⎜ , ⎟ .
2 0 2 ⎝ 3 2⎠

∞ ∞
x x
11. Să se calculeze: a) I = ∫ dx ; b) I = ∫ dx .
0 (1 + x) 6
01 + x6
Rezolvare:
a) Prin identificare cu a doua formulă de definiţie a integralei beta
(proprietatea 2), obţinem: a − 1 = 1 ⇒ a = 2 ; a + b = 6 ⇒ b = 4 ,
Γ(2 ) ⋅ Γ(4 ) 1
prin urmare I = β (2, 4 ) = = .
Γ(6 ) 20
b) Facem schimbarea de variabilă x 6 = t ⇒ x = t 6 ⇒ dx = 1 t − 6 dt .
1 5

6
x 0 ∞
t 0 ∞
1 ∞ t 6 1 − 56 1 1 t− 3 1 1 2 1 π
( )
1 2
π 3
I= ∫ ⋅ t dt = ∫ = β 3, 3 = ⋅ π
= .
6 01 + t 6 6 01 + t 6 6 sin 9
3

12. Integrala I = ∫ (sin x )1,4 (cos x )− 0,6 dx are forma k ⋅ β ( p, q ) ,

2

0
unde k , p, q ∈ R; p, q > 0 . Să se afle valorile paramertilor k , p, q .

Rezolvare:
Folosim schimbarea de variabilă: sin 2 x = t ⇒ 2 sin x cos xdx = dt .
x 0 π
2
t 0 1
Transformăm funcţia care trebuie integrată astfel:
 π
12
I = ∫ (sin x) 0,4 (cos x) −1,6 2 sin x cos xdx =
20
π
12
= ∫ (sin 2 x ) 0,2 (cos 2 x) − 0,8 2 sin x cos xdx . Obţinem:
20
1 1 0, 2 1 1
I= ∫ t (1 − t )
−0,8
dt = β (1,2; 0,2 ) , deci k = ; p = 1,2; q = 0,2 .
20 2 2

3 dx
13. Să se calculeze integrala: I = ∫ .
− 4 6 ( x + 4 )(3 − x )5

Rezolvare:
3
Integrala se poate scrie: I = ∫ (x + 4)− 6 (3 − x )− 6 dx .
1 5

−4
Încercăm să facem schimbarea de variabilă
x + 4 = t ⇒ x = t − 4 ⇒ dx = dt .
x −4 3
t 0 7
Se observă că intervalul de integrare devine (0, 7 ) , prin urmare,
pentru a ajunge la intervalul (0,1) , vom folosi schimbarea de
x+4
variabilă = t ⇒ x = 7t − 4 ⇒ dx = 7dt .
7
x −4 3
t 0 1
1 1
Obţinem: I = ∫ (7t )− 6 (7 − 7t )− 6 7dt = 7 − 6 ⋅ 7 − 6 ⋅ 7 ∫ t − 6 (1 − t )− 6 dt =
1 5 1 5 1 5

0 0

( ) ( )
= β 56 , 16 = β 16 , 56 =
π
sin π6
= 2π .
PROBLEME PROPUSE

Să se calculeze valoarea următoarelor integrale:

∞ ∞
R: 80 2. ∫ x 7 e − x dx R: 3;
2
1. ∫ x 6 e −3 x dx
243
0 0
+∞

( ) 4. ∫ x e dx R:
2
1 4 −x 3
3. ∫ x − x 2 5 1
π
dx R: 2772
0 −∞ 4
+∞
1 π −x 2

5. ∫ x − x dx R: 8 2
6. ∫ e dx R: π
0 −∞
−1 0
(− x − 1)5 e x +1dx 8. ∫ x (1 + x ) dx R: 1
2 3
7. ∫ R: π
60
−∞ −1
0
5 x 0 2
9. ∫ x e dx R: − 120 10. ∫ x − 3x + 2 dx R: -1
x
−∞ −∞ e

( 1
) 2π 3
1 6 1 1
11. ∫ x14 1 − x 3 dx R: 6930 12. ∫ dx R:
0 03 x 2 (1 − x ) 3
2 ∞ x4
13. ∫ x 2 4 − x 2 dx R: π 14. ∫ dx R: 1
0 (1 + x )
6 5
0

( )4
1 1 1
15. ∫ x − x 2 dx R: 1 16. ∫ dx R: 2π
630
0 06 x 5 (1 − x )
1
πa 4
∫ x(ln x ) dx R: −
515 a
17. 18. ∫ x 2 a 2 − x 2 dx, a > 0 R:
8 16
0 0
∞ 1 π −2
19. ∫ dx R: 20. ∫ ( x + 2) 5 e x + 2 dx R: − 120
4 2 2
01 + x −∞
 ∞ x2
−
21. ∫
1 1
dx R: π 2 22. e∫ 2
dx R: 2π
0 4 x 3 (1 − x ) 0 2

(n )
∞
23. ∫ e − x dx; n > 0 R: 1 Γ 1
n

n
0
∞
m −xn
24. ∫ x e dx; m, n > 0 R: 1 Γ m +1
n
(n)
0
∞ ∞

25. ∫ ( x − 2) e 7 2− x
26. ∫ e
− x
dx R: 7 ! dx R: 2
2 0
π /2 +∞
27. ∫ sin 3 x cos 5 x dx R: 1 28. ∫ 7 x 5 e − x dx R: 7 ⋅ 11!
7

12
0 0
0
29. ∫ x 4 9 − x 2 dx R: 729 π
32
−3
+∞ ∞
− x2
x10
30. ∫ e dx R: 2π
2
31. ∫ dx R: 2π
−∞ 0 (1 + 2x 2 )3
1
1 π 1
32. ∫ ln x dx R: 33. ∫ dx R: 2π
2
0 − 3 6 ( x + 3)5 (1 − x )
∞
34. ∫ x n e − x dx; n ∈ N R: 0 , dacă n impar; Γ n +1 =
2

2
( ) (n − 1)!! π
n
,
−∞ 22
dacă n par
−1 3
dx R: π
dx
35. ∫ (x + 1)3 e x +1dx R: -3! 36. ∫
−∞ 1 (3 − x )(x − 1)
∞ 4
e x
37. ∫ 1 ln 3 x(1 − ln x) 4 dx R: 1 38.
x 280
0 1 + x 6
dx R: π
3 ∫
1
 a
4 2
− 2 πa 6
39. ∫ x a x dx R:
0 32
+∞ − 7

− x 2 + 2 x −4 π ∞ ⎛ x2 ⎞ 2
4⎜ 4 2
40. ∫ e dx R: 41. ∫ x 1 + ⎟ dx R:
2e 3 ⎜ ⎟
2 ⎠ 5
1 0 ⎝
∞
3
2n − x
42. ∫ x 5 9 − x 2 dx R: 5832 43. ∫ x e
35
dx; n ∈ N R:
n
n +1
3
Γ1 (n )
0 0 n
∞
44. ∫ x 3 e1− x dx R: 6e
0

( )p −1dx; p > 0 R: Γ( p) 46. ∫

1 ∞
1 x4 π 332
∫ ln x
( )2
45. dx R:
0 0 1 + 2x3 27

∞ ∞
e4 π 5 − ( x −1)
∫ (x − 1) e
n
− x 2 − 2 x +3
47. ∫ e dx R: 48. dx R:1
−1 2 1
∞ ∞ x3
n −x
dx R: π
2

49. ∫ x e dx; n ∈ N R: 50. ∫ 8

0 01 + x 8
0
6
51. ∫x 16 − x 2 dx R: 1280π
−4

( )4 dx R: 901 53.
1 π /2
4 2
52. ∫ x 5 1 − x 3 ∫ sin x cos x dx R: π
0 0

( )
∞ 1 1
2π 8 3 4
54. ∫ 3 dx R: 55. ∫ x 1 − x dx
0 x (1 + x ) 3
0
 ∞ 1 ∞
56. ∫ dx R: π3 1 π
( )
57. ∫ dx R:
6 2 3
01 + x
3
0 x 1+ x
∞ x2
58. ∫ dx R: π
(
0 1+ x 4 2
) 8 2

π /2 (m −1)!(n −1)!
59. ∫ sin 2m −1 x cos 2n −1 x dx; m, n ∈ N R: 2(m + n −1)!
0
− n +1
∞ 9
π ∞ ⎛ x2 ⎞ 2
60. ∫ e − 2 x + x +1dx R:
e
61. ∫ ⎜1 + ⎟ ; n∈ N*
2 8

2 ⎜ n ⎟⎠
−∞ −∞ ⎝
∞ ∞ x2
− 2 x 2 + 4 x +1 e 3 2π π 2
62. ∫ e dx R:
2
63. ∫
4
dx R:
4
−∞ 01 + x
∞ ∞
64. ∫ x − 2 e 2 − x dx R: π 65. ∫ x 3 e1− x dx R: 16
2
2 1

( )
1 5
66. ∫ x 3 1 − x 2 dx R: 1
84
0
∞ x4 3π 2
67. ∫
( )
dx R:
0 1 + 2x 2 3 128
∞
− 3x 2 − 6 x + 5
68. Integrala I = ∫ e dx are forma ke aπ b , unde
−1
k , a, b ∈ R . Să se afle valorile parametrilor k , a, b .
3
R: k = , a = 8 ,b = 1 .
6 2
π /2
69. Integrala I = ∫ sin 2 x cos 4 x dx are forma kπ a unde
0
k , a ∈ R . Să se determine valorile parametrilor k şi a .
1
R: k = ; a = 1 .
32
∞
70. Integrala I = ∫ x 2,5 e − 4 x dx = aΓ(b) , unde a, b ∈ R; b > 0 . Să
3

0
se determine valorile parametrilor a şi b .
( )4,8 dx = kβ ( p, q) , unde
1
71. Integrala J = ∫ x 3,6 1 − x 3
0
k , p, q ∈ R; p, q > 0 . Să se determine valorile parametrilor k , p, q .
2 m −1
1
72. Să se calculeze T = ∫ (1 + x) (1 − x) 2n −1
dx, m > 0, n > 0 .
2 m+n
−1 (1 + x )
 9.2. INTEGRALE DUBLE

BREVIAR TEORETIC

Fie D ⊂ R 2 un domeniu mărginit şi f : D → R o funcţie

integrabilă pe D . Calculăm I = ∫∫ f (x, y )dxdy .
D
Reguli de calcul

1. Dacă D este dreptunghiul [a, b]× [c, d ] , atunci:

b⎛ d ⎞ d⎛b ⎞
∫∫ f (x, y )dxdy = ∫ ⎜⎜ ∫ f ( x, y )dy ⎟⎟dx = ∫ ⎜⎜ ∫ f ( x, y )dx ⎟⎟dy
D a⎝ c ⎠ c⎝a ⎠

2. Presupunem că D este un domeniu închis, simplu in raport cu

{
axa Oy , adică D = (x, y ) ∈ R 2 / a ≤ x ≤ b, α (x ) ≤ y ≤ β (x ) , iar }
funcţia y → f ( x, y ) este integrabilă pe [α (x ), β (x )]. Atunci:
b ⎡ β ( x) ⎤
∫∫ f ( x , y )dxdy = ∫ ⎢ ∫ f (x, y )dy ⎥dx .
D a ⎢⎣α ( x ) ⎥⎦

3. Presupunem că D este un domeniu închis, simplu in raport cu

{
axa Ox , adică D = (x, y ) ∈ R 2 / a ≤ y ≤ b, α ( y ) ≤ x ≤ β ( y ) , iar }
funcţia x → f ( x, y ) este integrabilă pe [α ( y ), β ( y )] . Atunci:
b ⎡β ( y) ⎤
∫∫ f (x, y )dxdy = ∫ ⎢ ∫ f (x, y )dx ⎥ dy .
D a ⎢⎣α ( y ) ⎥⎦
4. Schimbarea de variabilă în integrala dublă: trecerea de la
coordonate carteziene la coordonate polare.

Considerăm transformarea: x = ρ cosθ , y = ρ sin θ , unde

ρ ≥ 0, θ ∈ [0, 2π ] . Rezultă că dacă ( x, y ) parcurge domeniul D ,
atunci ( ρ ,θ ) parcurge domeniul D * = [r1 , r2 ]× [θ1 ,θ 2 ] , unde
[r1 , r2 ] ⊂ [0, ∞ ) şi [θ1 ,θ 2 ] ⊂ [0, 2π ] . În aceste condiţii, rezultă că:
∫∫ f ( x, y )dxdy = ∫∫ f (ρ cosθ , ρ sin θ ) ρ dρ dθ .
D D*

Observaţie. Dacă D este un domeniu închis şi mărginit, atunci aria

suprafeţei D este: Aria (D ) = ∫∫ dxdy .
D
Formule ce vor fi utilizate:
• ecuaţia dreptei ce trece prin punctele A( x1 , y1 ) , B (x 2 , y 2 )
x y 1
este: x1 y1 1 = 0.
x2 y2 1
• ecuaţia cercului cu centrul A(a, b ) şi raza r este:
(x − a ) 2
+ ( y − b) = r 2 .
2
PROBLEME REZOLVATE

1. Se consideră D = [0,1]× [− 1, 0] şi f : R → R,
f (x, y ) = 2 x 2 y − xy 3 + 1 . Să se calculeze ∫∫ f (x, y )dxdy .
D

Rezolvare:

( ) ( )
1⎛ 0 ⎞ 1⎡ y =0 ⎤
I = ∫ ⎜ ∫ 2 x 2 y − xy 3 + 1 dy ⎟dx = ∫ ⎢ x 2 y 2 − 1 xy 4 + y ⎥ dx =
⎜ ⎟ 4 y = −1 ⎦
0 ⎝ −1 ⎠ 0⎣
1
( )
⎛ x3 x 2 ⎞
1 1 1 19
= ∫ − x + 1 x + 1 dx = ⎜ −
2
+ + x⎟ = − + +1 = .
4 ⎜ 3 8 ⎟ 3 8 24
0 ⎝ ⎠0

( )
2. Să se calculeze I = ∫∫ x 2 − y dxdy , unde
D
{
D = (x, y ) ∈ R 2 0 ≤ x ≤ 1; x − 2 ≤ y ≤ x 2 + 3 x − 1 . }
Rezolvare:
Deoarece domeniul D este simplu în raport cu axa Oy , obţinem:

( )
1 ⎛ x 2 + 3 x −1 ⎞
I = ∫⎜ ∫ x 2 − y dy ⎟ dx . Avem că:
⎜ ⎟
0⎝ x−2 ⎠

(x 2 − y )dy = 12 x 4 − x 3 − 2 x 2 + x + 32 , prin urmare

x 2 + 3 x −1
∫
x−2
1 1
⎛ 3⎞
I = ∫ ⎜ x 4 − x 3 − 2 x 2 + x + ⎟dx = 71 .
60
0⎝ 2 2⎠
3. Să se calculeze I = ∫∫ dxdy , unde
D
{
D = ( x, y ) ∈ R 2
y ≤ x − 2, y ≥ x 2 − x − 2 . }
Rezolvare:
Considerăm funcţiile f1 , f 2 : R → R , f1 ( x) = x 2 − x − 2 ,
f 2 ( x) = x − 2 . Determinăm punctele de intersecţie ale graficelor
⎧ 2
celor două funcţii, rezolvând sistemul ⎪⎨ y = x − x − 2 şi găsim
⎪⎩ y = x − 2
punctele A(0, − 2) şi B(2, 0) . Domeniul D este dat de suprafaţa
haşurată.
y y=f1(x)

y=f2(x)

0 B(2, 0) x

A(0, -2)

Observăm că D se mai poate exprima astfel:

{ }
D = (x, y ) ∈ R 2 0 ≤ x ≤ 2, x 2 − x − 2 ≤ y ≤ x − 2 , deci D este
simplu în raport cu axa Oy . Prin urmare, integrala devine:

( )
2⎛ x−2 ⎞ 2 2
y= x−2
I = ∫⎜ ∫ dy ⎟ dx = ∫ ⎛⎜ y y = x 2 − x − 2 ⎞⎟ dx = ∫ 2 x − x 2 dx = 4 .
⎜ ⎟ ⎝ ⎠ 3
0⎝ x2 − x−2⎠ 0 0
 4. Să se calculeze I = ∫∫ xdxdy , unde D este domeniul din figură.
D

A(0, 2)

(0, 1) D

(0, 0)
C(1, 0) x
Rezolvare:
x y 1
• Ecuaţia dreptei AC este: 1 0 1 = 0 ⇒ 2 x + y = 2 .
0 2 1
• Ecuaţia cercului de centru (0,1) si rază 1 este:
(x − 0)2 + ( y − 1)2 = 1 ⇔ x 2 + y 2 − 2 y = 0 .
• Coordonatele punctului B se determină rezolvând sistemul:
⎪⎧2 x + y = 2
⎨ 2 2
⇒
⎧ x = 0, y = 2
⎪
⎨ 4 2
; obţinem A(0, 2) (5 5 )
şi B 4 , 2 .
⎪⎩ x + y − 2 y = 0 ⎪ x = , y =
⎩ 5 5
Considerăm domeniul simplu în raport cu axa Ox . Cu notaţiile din
breviarul teoretic, punctul 2, avem:
a = 2 , b = 2 ; 2 x + y = 2 ⇒ x = (2 − y ) ⇒ α ( y ) = (2 − y ) ;
1 1
5 2 2
2 2
x + y − 2y = 0 ⇒ x = ± 2y − y 2
⇔ β ( y ) = + 2 y − y 2 . Rezultă:
 2⎛ 2 y− y2 ⎞ ⎛ 2 y− y2 ⎞
( )
2⎜ 2 ⎟ 2
⎜ ⎟ x 2 32 .
I = ∫⎜ ∫ xdx ⎟⎟ dy = ∫⎜ 2 ⎟ dy = − 18 ∫ 5 y − 12 y + 4 dy =
2 ⎜ 2− y 2 ⎜ ⎟ 2 75
5 ⎝ ⎠ 2− y
⎝ ⎠
2 5 5
2

5. Să se calculeze I = ∫∫ dxdy , unde domeniul D este dat de

D
suprafaţa haşurată.

y (1, 2)

(2, 1)
1

O 2 x

Rezolvare:
x y 1
Ecuaţia dreptei d1 este: 0 1 1 = 0 ⇒ y = x + 1 .
1 2 1
x y 1
Ecuaţia dreptei d 2 este: 1 2 1 = 0 ⇒ y = 3 − x .
2 1 1
Dorim să integrăm pe domenii simple în raport cu Oy . Vom descompune
D în reuniune a două domenii D1 , D2 care au interioarele disjuncte:
 y y (1, 2)
(1, 2)

D1
D2

O 1 x O 1 2 x

Pentru D1 avem a = 0 ; b = 1; α ( x) = 0, β ( x) = x + 1
1 ⎡ x +1 ⎤ 1 1
⎛1 2 ⎞ 3
I1 = ∫∫ dxdy = ∫ ⎢ ∫ dy ⎥ dx = ∫ ( x + 1)dx = ⎜ x + x ⎟ = .
D 0 ⎣⎢ 0 ⎦⎥ 0 ⎝2 ⎠0 2
Pentru D2 avem a = 1, b = 2; α ( x) = 0, β ( x) = 3 − x .
2
2 ⎡3 − x
⎤ 2 x2 3
I 2 = ∫∫ dxdy = ∫ ⎢ ∫ dy ⎥ dx = ∫ (3 − x)dx = 3 − = 3− .
D 1 ⎢⎣ 0 ⎥⎦ 1 2 2
1
Rezultă că I = I1 + I 2 = 3 .

6. Să se calculeze I = ∫∫ x 2 + y 2 dxdy , unde

D
{
D = ( x, y ) ∈ R 2
4 ≤ x + y 2 ≤ 9; y ≥ 0 .
2
}
Rezolvare:

Folosim trecerea la coordonatele polare:

⎧ x = ρ cosθ
⎨ , ρ ∈ [0, ∞ ), θ ∈ [0,2π ]
⎩ y = ρ sin θ
⎧4 ≤ x 2 + y 2 ≤ 9 ⎧2 ≤ ρ ≤ 3
⎨ ⇒⎨
⎩y ≥ 0 ⎩0 ≤ θ ≤ π
 {
Vom avea: D * = ( ρ ,θ ) ∈ R 2 2 ≤ ρ ≤ 3,0 ≤ θ ≤ π şi }
dxdy = ρ ⋅ dρdθ .
π ⎛3 ⎞ 1π 19
I = ∫∫ ρ 2 dρdθ = ∫ ⎜ ∫ ρ 2 dρ ⎟dθ = ∫ 19dθ = π .
⎜ ⎟ 30 3
D* 0⎝ 2 ⎠

7. Să se calculeze aria discului de rază r , unde r > 0 .

Rezolvare:
{
Avem de calculat aria domeniului D = (x, y ) ∈ R 2 / x 2 + y 2 ≤ r 2 . }
Conform observaţiei din breviarul teoretic, aria domeniului D este
egală cu ∫∫ dxdy .
D
Folosim trecerea la coordonatele polare :
⎧ x = ρ cosθ
⎨ , ρ ∈ [0, ∞ ), θ ∈ [0,2π ]
⎩ y = ρ sin θ
(x, y ) ∈ D ⇒ x 2 + y 2 ≤ r 2 ⇒ ρ ∈ [0, r ], θ ∈ [0, 2π ] . Prin urmare,
{ }
D * = ( ρ ,θ ) ∈ R 2 0 ≤ ρ ≤ r , 0 ≤ θ ≤ 2π şi dxdy = ρ ⋅ dρdθ . Prin
urmare,
2π ⎛ r ⎞ r 2 2π
∫∫ dxdy = ∫∫* ρ dρdθ = ⎜
∫ ⎜∫ ρ dρ ⎟ dθ = ∫ dθ = πr 2 .
⎟ 2 0
D D 0 ⎝0 ⎠

x2 + y2
8. Să se calculeze I = ∫∫ e dxdy unde
D
{
D = ( x, y ) ∈ R 2
1 ≤ x + y 2 ≤ 4, 0 ≤ x ≤ y .
2
}
Rezolvare:
Folosim trecerea la coordonatele polare:
⎧ x = ρ cosθ
⎨ , ρ ∈ [0, ∞ );θ ∈ [0,2π ] .
⎩ y = ρ sin θ
(x, y ) ∈ D ⇒ 1 ≤ x 2 + y 2 ≤ 4, 0 ≤ x ≤ y ⇒ ρ ∈ [1, 2], θ ∈ ⎡⎢π , π ⎤⎥ .
⎣4 2⎦
*
{
Avem: D = ( ρ ,θ ) ∈ R 2
1 ≤ ρ ≤ 2, π ≤ θ ≤ π
4 2
} şi
dxdy = ρ ⋅ dρdθ . Rezultă:
π

ρ 2 cos 2 θ + ρ 2 sin 2 θ ⎛2 ⎞
ρ dρ dθ = ∫ ⎜ ∫ ρ e ρ d ρ ⎟ d θ =
2

I = ∫∫ e
⎜ ⎟
D* π
4 ⎝1 ⎠

( )
π π
⎛ 2 2 ⎞ π
π
= ∫ ⎜ ρ e ρ − ∫ e ρ dρ ⎟dθ = ∫ 2e 2 − e − e 2 + e dθ = e 2θ
2 2

⋅ e2 .
2
=
⎜ 1 1 ⎟ π
4
4 ⎝ ⎠
π π 4
4

PROBLEME PROPUSE

(
1. Să se calculeze ∫∫ 5 x 3 y − 2 xy + 7 dxdy unde )
D
D = [− 2, 0]× [1, 2] . R: − 10 .
⎛ y⎞
2. Să se calculeze ∫∫ ⎜ x + ⎟dxdy unde
D⎝ x⎠
{ }
D = ( x, y ) ∈ R 2 1 ≤ x ≤ 3, 0 ≤ y ≤ x − 1 . R: 14 + 1 ln 3 .
3 2
1
3. Să se calculeze ∫∫ dxdy , unde
x + y +1
{ }
D

D = ( x, y ) ∈ R 2 y − x ≤ 1, x + y ≤ 3; x ≥ 0, y ≥ 0 . R: 2 − ln 2 .
 4. Să se calculeze ∫∫ (2 xy + x − 3) ydxdy
D
{
unde D = (x, y ) ∈ R 2
1 ≤ x ≤ 2; x 2 + 1 ≤ y ≤ x 2 − x + 3 . R: 4 . } 15
y−4
5. Să se calculeze ∫∫ dxdy unde
D x
{
D = (x, y ) ∈ R 2 1 ≤ x ≤ 4, 2 x − 1 ≤ y ≤ x 2 + 1 . R: 229 . } 9
y
6. Să se calculeze ∫∫ dxdy , unde
x
{ }
D

D = (x, y ) ∈ R 2 1 ≤ x ≤ 2, 2 x − 1 ≤ y ≤ x 2 . R: 7 − 1 ln 2 .
8 2

∫∫ e
−( x2 + y 2 )
7. Să se calculeze dxdy unde unde

( )
D

{
D = (x, y ) ∈ R 2 x 2 + y 2 ≤ 16, x ≥ 0, y ≥ 0 . R:
4
}
1 − e −16 π
.