Sunteți pe pagina 1din 42

CAPITOLUL 9 CALCUL INTEGRAL

9.1. INTEGRALE GENERALIZATE

9.1.1. INTEGRALE CU LIMITE INFINITE

BREVIAR TEORETIC

Definiţie. Fie f : [ a , ) R o funcţie integrabilă pe orice interval

compact [ a , c ], c > a . Dacă

lim

c →∞

c

a

f ( x ) dx există şi este finită,

spunem că

f ( x ) dx este convergentă şi vom nota

a

c

a

f ( x ) dx

=

lim

c

→∞

a

f ( x ) dx .

Criteriu de convergenţă. Fie f : [ a , )

x [ a , ) . Dacă

lim

x →∞

x

α

f x

(

)

=

L

R , a > 0,

R

, atunci:

f ( x ) > 0 ,

1)

2)

pentru α

> 1, rezultă că f ( x ) dx este convergentă.

a

pentru

α 1 şi

L 0 , rezultă că

a

f ( x ) dx este divergentă.

PROBLEME REZOLVATE

1. Folosind definiţia, să se studieze natura următoarelor

integrale şi în caz de convergenţă să se determine valoarea

acestora:

a

)

c

)

e

)

I

1

=

I =

3

I

5

=

a

kx

; b )

dx , k

e

−∞

1

R

2

x

+

6 x

+

12

dx

0

−∞

x cos xdx ; f )

I =

2

d )

;

I =

6

1

0 1 dx ; ∫ 2 x + 2 −∞ ∞ 1 I = ∫
0
1
dx
;
2
x
+ 2
−∞
1
I =
dx
,
α
4
α
x
1
1
dx
.
x
2 +
5 x
+
6

R

;

Rezolvare:

a )

Vom aplica definiţia din breviarul teoretic.

Funcţia

interval compact [ a , c ], c > a . Studiem existenţa şi valoarea limitei:

f

: [

a

, )

(

R f x

,

) =

e

kx

este integrabilă pe orice

L

= lim

c

→∞

c 1

e

a

kx

dx

=

lim

c →∞

k

pentru k 0 .

Pentru k > 0 avem

lim

c →∞

e

(

e

kc

integrala este convergentă şi

divergentă.

Pentru k < 0 avem

lim e

c →∞

e

a

kc

)

 

e

ka

 

1

=

 

k

 

k

 

1

ka

=

e

 

k

 

ka

e

 

.

= ∞

L

1

k

L

c

kc

e

ka

lim e

→∞

kc

,

= 0

, prin urmare

kx

dx =

= ∞ ⇒

, deci integrala este

pentru k = 0 avem

I

1

=

a

0

e dx

=

a

c

dx lim dx

;

c

→∞

a

=

lim x

c

→∞

c

a

= +∞

,

rezultă că integrala este divergentă.

1

b ) Aplicăm definiţia. Funcţia

f

: (

−∞ →

,0]

(

R f x

,

)

=

defini ţ ia. Func ţ ia f : ( −∞ → ,0] ( R f x

x 2 + 2 este integrabilă pe orice interval compact [c ,0], c > 0 . Vom studia limita:

0 0 1 ⎛ 2 ⎞ L = lim dx = lim ln ⎜ x
0
0
1
2
L =
lim
dx
=
lim ln
x
+
x
+
2
=
ln
2
c →∞ ∫
2
c
→∞
− c
x
+ 2
− c
2
2
− lim ln
c
+
2
=
ln
2
lim ln
= ln
2 ,
c
→∞
⎜ ⎛ − c +
c
→∞ c
2
+
c
+ 2
0 1
prin urmare integrala
I
2 este convergentă şi
dx = ln
2
.
∫ 2
x
+ 2
−∞
1
c ) Funcţia
f
: R
R , f ( x
)
=
este integrabilă pe
2
x
+
6
x
+
12
orice interval compact [− c , c ], c > 0 . Vom studia limita:
orice interval compact [− c , c ], c > 0 . Vom studia limita:
c
c
1
1
1
x + 3
L = lim
dx
= lim
dx
= lim
arctg
=
2
2
c →∞
x
+ 6
x
+ 12
c
→∞
(
x +
3)
+
3
c
→∞
3
3
c
c
c + 3
c
+ 3
1
⎛ π π
π
=
1 lim ⎜
arctg
− arctg
⎟ =
⎜ +
⎟=
, rezultă
3
c
→∞
3
3
2
2
3 ⎝
3
1
π
că integrala
I
este convergentă şi
I
= ∫
dx
=
3
3
x
2 +
6
x
+
12
.
−∞
1
d ) Funcţia
f : [1, ∞) →
R f x
,
(
) =
este integrabilă pe orice
α
x

interval compact [1, c ], c > 1. Studiem existenţa şi valoarea limitei:

L = lim

c →∞

c

1

1

x

α

dx . Pentru α 1 avem:

L = lim

c

→∞

c

1

1

dx = lim

x

α + 1

c

=

1

x

α

c →∞

α + 1

1

α

1

α

1

1

lim

c

→∞

c

1

α

;

Dacă α < 1 L = ∞ , rezultă că integrala este divergentă.

Dacă

α

1

> ⇒

L

=

1 , deci integrala este convergentă.

α

1

Dacă

α

=

1

L

⇒ =

lim

c

→∞

1 x

c 1

dx

=

lim ln

c

→∞

c

integrala este divergentă.

= ∞ , prin urmare

e ) Aplicăm definiţia. Funcţia f : (−∞,0]

R ,

f ( x ) = x cos x

este integrabilă pe orice interval compact [c ,0], c > 0 . Vom studia limita:

0

c

c

0

c

)

lim

L

=

c

→∞

x

cos

xdx

=

c

lim

→∞

=

lim

c

→∞

(

x

x

n

'

n

sin

=

=

c

+ −

1

2

n

π

2

n

π

+

π

2

π

cos

c

pentru

pentru

lim

c →∞

0

c

− ⇒

2

n

x cos

x

sin

x

0

0

c

)

x

(sin

)'

x dx

=

⎜ −

sin

lim

c

→∞

n

)

= −∞

sin xdx =

c

c

+

;

cos c ⎞ ⎟= lim

1

c

c

c

→∞

= lim

c

→∞

c

(

f c

;

lim

n

→∞

lim

→∞

f x

(

f x

(

'

n

)

I 5

= ∞

0

, prin urmare nu există

xdx , deci integrala

=

x cos xdx este divergentă.

−∞

1

f ) Funcţia

f

:[

− ∞ →

1,

)

R , f ( x

)

=

2

x +

5

+

6

este integrabilă

x pe orice interval compact [1, c ], c > −1. Studiem limita:

L =

lim

c 1

 

dx = lim

c 1

 

dx =

c

→∞

1

x

2

+ 5

x

+ 6

c

→∞

1

(

x +

5

2

)

2

(

1

2

)

2

=

lim ln

c

→∞

x

x

+ 2

3

c

+ 1

=

lim

c

→∞

⎛ ⎜ ln

c

c

2

+ 3

ln

2

+ 1 ⎟= ⎞ ln 2 , prin urmare

 

1

x

 

1

integrala

I

6

este convergentă şi

I =

6

2

dx = ln 2 .

 

+

5

x

+

6

 

2. Utilizând criteriul de convergenţă, să se studieze natura

următoarelor integrale, iar în caz de convergenţă să se afle valoarea acestora:

∞ ∞ 2 ∞ x 3 x + 4 ⌠ arctgx a ) I =
2
x
3 x +
4
arctgx
a )
I =
dx ; b ) I =
dx ; c )
dx
.
1
6
2
2
1 + x
3
x
2
x +
3
x
0
1
1
Rezolvare:
2
x
a ) Funcţia
f
:[0,
∞ →
)
R f x
,
(
)
=
, are proprietatea că
6
1
+ x

2

α x f ( x ) > 0, ∀x ∈[0, ∞) . Deoarece lim x
α x
f ( x ) > 0, ∀x ∈[0, ∞) . Deoarece
lim x
= 1
, pentru
6
1 + x
α = 4 > 1 rezultă, conform criteriului de convergenţă enunţat în
breviarul teoretic, că integrala este convergentă.
Valoarea integralei este:
x
→∞
c
2
x
c
1
3
3
I = lim
dx
= lim ⎜ ⎛ 1
arctgx
⎟= lim arctgc =
π .
6
c
→∞
1 + x
c
→∞
0
3
c
→∞
3
6
0

b ) Funcţia

f

:[

1, )

R , f ( x

)

că f ( x ) > 0, x [1, ) . Deoarece

3 x + 4 3 = x 2 x + 3
3
x +
4
3
= x
2
x +
3

, are proprietatea

lim

x

x

α

3

x +

4

3

x

3 2

x +

3

=

3 2

,

1

pentru α =

integrala este divergentă.

3

<

1 rezultă, conform criteriului de convergenţă, că

c ) Funcţia

f

[

: 1,

∞ → R f x =

,

)

(

)

arctgx

x

2

, are proprietatea că

f ( x ) > 0, x [1,). Deoarece

lim

x →∞

x

α

arctgx

π

=

x

2

2

pentru

α = 2 > 1 rezultă, conform criteriului de convergenţă, că integrala este convergentă. Valoarea integralei este:

I

=

=

c

(

1 )

x

'


1 dt

2 lim

c

1

⎞ ⎟

⎟ ⎠

= lim

π

4

c →∞

1

+ lim

c →∞

arctgx dx

=

lim

c →∞

c 1 x
c
1
x

arctgx

+

x

→∞

c

2

1

) =

t

(

t + 1

(

x

2

1

dx

+ 1

)

c 2 xdx

1

(

x

)

=

π

+

2

1

x

2

2

+ 1

4

c

π

4

+

1

2

lim ln

c

→∞

c

c

2

2

+ 1

+

1

2

ln 2

=

π

4

+

1

2

ln 2

.

=

.

3. Să se studieze natura integralei:

I

=

2

Rezolvare:

Funcţia

f

:[2,

)

∞→

R , f ( x

)

f ( x ) > 0, x [2,).

=

x

m

2

x

2

4

x

+

1

x

m

2

2

x

4

x

+

1

dx m

,

, are proprietatea că

R

.

lim x

x

→∞

α x

m 1

=

Avem că

2

2

4

x +

1

2

x α + m = 2 α = 2 m . Rezultă că:

dacă şi numai dacă

Pentru

α

=

2

m

> 1

m

< 1 ,

integrala este convergentă.

Pentru

α

= 2 m

1

m

1 ,

integrala este divergentă.

4. Să se determine valorile parametrului n R pentru care

integrala

I =

0

n

1

x 2

5

11 2

x

35 + 8

dx este convergentă.

Rezolvare:

Funcţia

f

:[0,

)

∞ →

(

R f x

,

)

f ( x ) > 0, x [0,) .

n

1

=

x

2 1

n

5

11 2

x

35 +

8

, are proprietatea că

lim

α

 

x 2

 

1

dacă şi numai dacă

x

 

=

x →∞

5

11

2

x

35

+

8

5

11

2

 

α + n − =

1

35

 

46

n

 
 

α =

 

.

 

2

11

11

 

2

Ca urmare a aplicării criteriului de convergenţă, avem că integrala

este convergentă dacă şi numai dacă

 

46

n

70

α

=

1

− > ⇒ n <

 

.

 

11

2

11

PROBLEME PROPUSE

Folosind definiţia, să se studieze natura următoarelor integrale şi în caz de convergenţă să se determine valoarea acestora (notată I ):

− ax 1. ∫ xe dx a , ∈ R R: divergentă dacă a ≤
− ax
1.
∫ xe
dx a
,
R
R: divergentă dacă a ≤ 0 ; convergentă
0
1
dacă a > 0
şi
I =
.
2
a
1
3
2. ∫
R: convergentă,
I =
.
2
9
0 x
2
x +
4
3. ∫
sin xdx
R: divergentă.
0
0
1
4.
dx
;
R: divergentă.
2
x
+ 4
−∞
2
x
+ 1
5.
dx
R: divergentă.
x 2 +
4 x
+
3
3
1
1
6.
dx
α ∈
Z
R: divergentă pentru α ≤ 1, convergentă
α ,
x
−∞
(
1 −
α
− 1
)
pentru α > 1 şi
I =
.
1 −
α
7. x sin dx
R:
divergentă.
−∞
x
8. 0
xa dx a >
,
R: convergentă pentru a ∈ (0,1) şi
− 1
ln
a −1
I
= − ⋅
a
; divergentă pentru a ≥ 1.
2
ln
a

9. ∫ cos 2 xdx R: divergentă. 0 − 2 1 10. ∫ dx R:
9.
cos
2 xdx
R: divergentă.
0
2
1
10.
dx
R: divergentă.
2
x
1
−∞
1
11.
dx R: convergentă şi I = 2 .
3
e x
ln
x
2 x − 1
+ 1
12.
dx
R: convergentă şi
I
=
+
ln 2
.
3
x
9
1
1
π
2
13.
dx
R: convergentă şi
I =
.
4
2
x +1
−∞
∞ − ax
14.
e
cos
x dx a
,
R R: divergentă dacă a ≤ 0 ; convergentă
1
a
dacă a > 0 şi
I =
.
a
2 + 1
2
arctgx
3
π
15.
dx
R: convergentă şi
I =
.
2
x
+ 1
32
1
∞ ln x
16.
dx
α ∈
R
R: divergentă dacă α ≤ 1; convergentă
α ,
1 x
1
dacă α > 1şi
I =
.
( α
1
) 2

Utilizând criteriul de convergenţă pentru funcţii pozitive, să se studieze natura integralelor următoare şi, dacă este posibil, să se determine valoarea lor.

⎮ ⌠

17.

arctgx

x

dx R: divergentă.

∞ 2 x + 18. ∫ 3 dx 3 x 5 x + 6 −
2 x +
18.
3 dx
3
x
5
x +
6
1
⎮ ⌡
arctgx
19.
dx
4
x
1
1
20.
dx
2
x
5
x
+
13
1
2
3 x +
21. ∫
4 dx
5
1
x
3 2
x +
3

22.

23.

2

1

1

3

x 1

dx

5

3 x +

5

2

x

+

2

x

+

4

dx .

R: divergentă.

R: convergentă şi

R: convergentă şi

I =

I =

R: divergentă.

R: convergentă şi

I

R: convergentă.

π 1 1 + − 12 6 6 4π 3 . 27 π 3 1
π
1
1
+ −
12
6
6
3
.
27
π
3
1
=

18

6

Să se studieze natura integralelor:

24.

2

x m

2

x

+

2 x

+

4

dx

,

m

R .

ln 2

ln 3

.

.

R: convergentă dacă m < 1 , divergentă dacă m 1.

25.

0

2

x

x

m

+

3 x

+

1

dx m

,

R

.

R: divergentă dacă m 3 , convergentă dacă m > 3 .

26.

x

7

x

2)

m 4

1

x

+

3

2

1 (3

dx m

,

N m

,

2

R: convergentă dacă m < 7 , divergentă dacă m 7 .

Să se determine mulţimea valorilor parametrilor a , b, c R pentru care următoarele integrale sunt convergente:

∞ 2 a + 1 + 5 2 x 27. 5 ∫ dx . 7
2
a +
1
+
5 2
x
27. 5
dx .
7
x +
4
1 3
3
5
x
2
x
28. ∫
dx .
b
0 9
x +
1
∞ −
3
c
1
x + x
29. dx .
4
2 x −
1
2

R:

R:

a <

b >

29

2

11

3

.

.

R: c ∈ ∅ .

9.1.2. INTEGRALE DIN FUNCŢII NEMĂRGINITE

BREVIAR TEORETIC

Definiţie. Fie f : ( a , b ] R o funcţie integrabilă pe orice interval

compact [ c , b ] ( a , b ] şi

lim

x a

f x ( )
f x
(
)

=∞

. Dacă

lim

ε

ε

0

>

0

b

a +

(

)

f x dx

ε

b

există şi este finită, vom spune că

a

f ( x ) dx este convergentă şi

vom nota

b

a

f ( x ) dx

=

lim

ε

ε

0

>

0

a

b

+

f ( x ) dx .

ε

Criteriu de convergenţă. Fie f : ( a , b ] R , f ( x ) > 0, x ( a , b ]

şi

lim f ( x ) =∞

.

x a

1) Dacă

lim (

x

a

)

β f x

(

)

x

a

x

>

a

este convergentă.

 

2) Dacă

lim ( x

a )

β f (

x )

x

a

 

x

> a

b

a

f ( x ) dx este divergentă.

b

=

A

R

,

pentru β < 1atunci f ( x ) dx

 

a

=

A

R

*

, pentru β 1atunci

PROBLEME REZOLVATE

1. Folosind definiţia, să se studieze natura următoarelor

integrale şi în caz de convergenţă să se determine valoarea acestora:

0 2 1 1 a ) I = ∫ dx ; b ) I =
0
2
1
1
a )
I =
dx
;
b )
I =
dx
1
2
2
2
x
6
x
+
8
9 − x
− 3
− 1
b
e
1
1
c
)
I
= ∫
dx
,
p
R ; d ) I
=
dx ;
3
4
(
)
p
x
a
x
ln
x
a
1
Rezolvare:
a ) Fie
f : (
− 3,0]
R f x
,
(
)
=
1 . Cum
1
lim
= +∞ ,
x
→−
2
9
− x
x
>−
3 3

;

rezultă că funcţia este nemărginită în unul din punctele domeniului de integrare. Avem că f este continuă, deci integrabilă pe orice interval compact [ c ,0] (3,0] . Studiem existenţa şi valoarea limitei:

0 0 1 x ⎛ − + 3 ε π lim ∫ dx = limarcsin
0
0
1
x
− +
3
ε
π
lim
dx
=
limarcsin
=
lim ⎜ 0
arcsin
⎟= ⎞
,
ε → 0
2
ε → 0
3
ε → 0
9 - x
3
2
ε −+
3
ε
ε −+
3
ε
> 0
> 0
ε > 0
0
1
π
deci integrala este convergentă şi
I =
dx =
.
1
2
2
9 − x
− 3
1
b ) Fie
f :[
− 1,2)
R , f ( x
)
.
Cum
lim
f x
(
) = +∞ ,
2
= x
6
x
+
8
x
2
x
<
2

rezultă că funcţia este nemărginită în unul din punctele domeniului de integrare.

Funcţia f este continuă, deci integrabilă pe orice interval compact [−1, c ] ⊂ [−1,2)
Funcţia f este continuă, deci integrabilă pe orice interval compact
[−1, c ] ⊂ [−1,2) .
Studiem existenţa şi valoarea limitei:
2 −
ε
2 −
ε
2 −
ε
1
1
x
− 4
lim
dx = lim
dx = lim ⎜ ⎛ 1
ln
=
ε ∫
2
2
ε → 0
x
6
x
+
8
→ 0
(
x −
3)
1
ε → 0
2
x
− 2
ε > 0
− 1
ε − 1
> 0
ε > 0
− 1
2 +
ε
=
1 lim ⎜ ln
2
− ln 5 ⎟=∞ ⎞
, deci integrala este divergentă.
ε → 0
ε 3
ε > 0
1
c )
Funcţia
f : (
a b
,
]
R f x
,
(
)
=
este nemărginită şi
(
x
− a
) p

integrabilă pe orice interval compact [ c , b ] ( a , b ] . Studiem limita:

L = lim

ε

ε

0

>

0

a

b

+

ε

1

1

dx =

(

x a

)

p

1 p

lim

ε

ε

0

>

0

(

x

a

)

1 p

b

a

+

ε

=

=

1

1 p

(

b

a

)

1 p

lim

ε

ε

0

0

>

ε

1 p

, pentru p 1.

Dacă

p < 1 avem

L =

(

b

a

)

1

p

1 p

, deci integrala este

convergentă şi are valoarea:

I =

3

b

a

1

(

x

a

)

p

dx =

(

b

a

)

1

p

1 p

.

L

pentru p > 1 avem L = ∞ , deci integrala este divergentă.

pentru p = 1 avem b 1 = lim ∫ dx = limln x −
pentru
p = 1 avem
b
1
= lim
dx = limln
x − a
ε → 0
x − a
ε
→ 0
ε > 0
a
+
ε
ε
> 0

b = ln

a

+

ε

(

b a

)

lim ln

ε

ε

0

> 0

ε

= +∞ ,

prin urmare integrala este divergentă.

d ) Fie

f

: (1,

e

]

(

R f x

,

) =

1

x

ln

x

. Cum

x

x

1

>

1 f x

lim

(

)

= +∞ ,

rezultă că funcţia este nemărginită în unul din punctele domeniului de integrare. Funcţia f este continuă, deci integrabilă pe orice interval compact [ c , e ] (1, e ]. Studiem existenţa şi valoarea limitei:

lim

ε 0

ε > 0

e

1 +

ε

valoarea limitei: lim ε → 0 ε > 0 e ∫ 1 + ε x ln

x

ln

dx

x

= lim ln(ln

x

1

e

)

1

ε +

0

ε > 0

ε

integrala este divergentă.

=−

lim ln(ln(1

ε 0

ε > 0

+

ε ))

=∞ , deci

2. Folosind criteriul de convergenţă pentru funcţii pozitive să se

studieze natura următoaelor integrale şi, dacă este posibil, să se

determine valoarea acestora:

2

a )

0

1

s ă se determine valoarea acestora: 2 a ) ∫ 0 1 1 dx ; b

1

dx

; b )

b

c

)

a

(

x

)(

a b

x

)

4

1

dx

1

x

,

3

3

x +

a < b .

2

dx ;

Rezolvare:

a

) Fie

f

lim

x

x

< 2 2

1

2 4 − x
2
4
− x

:[0,2)

(

R f x

,

)

=

1

2 4 − x
2
4 − x

. Avem:

= +∞ . Vom aplica criteriul de convergenţă enunţat în

breviarul teoretic. Avem că

f ( x ) > 0, x [0,2) şi.

( 2 − x ) α ( α 2 − x ) 1 lim =
(
2 − x
)
α
(
α
2 − x
)
1
lim
= lim
=
1 < 1 , deci,
1
1
x
→ 2
2
x
→ 2
pentru α =
2
2
4 − x
(
2
+
x
)(
)
x
< 2
x
< 2
2
2
x
2
conform criteriului de convergenţă, rezultă că integrala este
convergentă. Valoarea integralei este:
2 −
ε
2 −
ε
x
2 −
ε π
I =
lim
1 dx =
lim arcsin
=
lim arcsin
=
.
ε
→ 0
2
ε
0
2
ε
0
2
2
0
4 − x
0
ε
> 0
ε
>
0
ε
>
0
1
b ) Fie
f
: (1,4]
R f x
,
(
)
=
.
3
x
− x +
3
2
1
1
Avem
lim
= lim
= +∞ . Avem că
3
2
x
1 x
− 3 + 2
x
x
→ 1
( x
1)
(
x
+
2)
x
> 1
x
> 1

f ( x ) > 0, x (1,4] şi.

1

lim

(

x

)

α

(

x

1)

2

(

x

+

2)

= 1 pentru α = 2 > 1 , deci, conform criteriului

x

x

1

> 1

de convergenţă, rezultă că integrala este divergentă.

b

a

I

1

)

 

. Scriem

 

=

(

x

)(

a b

x

)

   
 

c

1

 

2

, unde

I =

1

a

 

(

x

)(

a b

x

)

(

R f x

,

I

1

+

I

dx , a < c < b .

c ) Fie

f

: (

a b

,

)

1 dx = ( x − a b )( − x ) b 1 2
1 dx
=
(
x
a b
)(
x
)
b
1
2
= ∫
(
x
a b
)(
x
)
c

dx şi

Avem că

lim

x

x

a

> a

1 ( x − a b )( − x )
1
(
x
a b
)(
x
)

= +∞

şi f ( x ) > 0, x ( a , c ];

1 1

lim ( x − a ) α x → a ( x > a urmare
lim (
x
− a
) α
x
→ a
(
x
> a
urmare integrala

x

a )( b

x

)

=

b − a
b
a

I 1 este convergentă.

pentru

α =

, prin
2

1 1

<

1 Avem că lim = +∞ şi f ( x ) > 0, ∀x ∈[
1
Avem că
lim
= +∞
şi f ( x ) > 0, ∀x ∈[ c , b ) ;
x
→ b
(
x
a b
)(
x
)
x
< b
1 1
1
lim (
b
− x
) α
=
pentru
α =
<