Sunteți pe pagina 1din 2

1

Seminarul 12

Metoda celor mai mici patrate :


Pentru functia f : [a, b] R se cunosc numai valorile sale intr-un numar finit de puncte :

x x1 x2 xp
f (x) y1 y2 yp

Daca dorim sa aproximam functia f prin functia g(x, c1 , c2 ...ck ) ne intereseaza ca erorile :

i = yi g(xi , c1 , c2 , ..., ck )
sa fie cat mai mici, si anume expresia:

p p
X X
E(c1 , c2 , ....ck ) = 2i = [yi g(xi , c1 , c2 , ....ck )]2
i=1 i=1

sa fie minima.
Metoda celor mai mici patrate ne asigura ca orice punct stationar a lui E
(a carei variabile sunt c1 , c2 , .... ck ) realizeaza minimul dorit. Asadar nu
trebuie decat sa rezolvam sistemul :

E


c1
=0

E

c2
=0


...
E
ck
=0 .
Cel mai intalnit caz este atunci cand g(x, c1 , c2 ...., ck ) = c1 x + c2 si in acest
caz:

p p
X X
E(c1 , c2 ) = 2i = [yi c1 xi c2 ]2
i=1 i=1

Functia g cautata se mai numeste si functie de ajustare iar curba data de graficul lui
g se numeste trendul evolutiei fenomenului studiat si ea ne ofera o prognoza sau o
previziune a fenomenului respectiv.
Daca rezolvam sistemul pentru aflarea punctelor stationare obtinem :

p p p
X X X
c1 x2i + c2 xi = xi y i
i=1 i=1 i=1
p p
X X
c1 x i + p c2 = yi
i=1 i=1
2

Aplicatia 1: Volumul vanzarilor pe primele 6 luni ale anului la un articol de uz casnic


este dat de tabelul urmator:
luna 1 2 3 4 5 6
volumul vanzarilor 90 98 102 104 110 112

Sa se stabileasca trendul vanzarilor in vederea determinarii stocurilor lunare pentru acelasi


interval de timp din anul urmator. (volumul vanzarilor este exprimat in mii de ron)
Aplicatia 2 : O teorie a formarii craterelor pe Marte spune ca frecventa craterelor mari
trebuie sa scada odata cu inversul patratelor diametrelor. Fotografiile realizate de sonda
Mariner IV arata frecventele inregistrate in tabelul de mai jos:

1
diametrul D (km) D2
f recventa
32 45 0, 001 51
45 64 0, 0005 22
64 90 0, 00024 14
90 128 0, 000123 4

1

Gasiti o dependenta de forma F = c1 D2
+ c2 pentru aceste date, prin metoda celor mai
mici patrate.
Aplicatia 3 : In anul 1862 muzicologul german Ludwig von Kochel a facut o lista
cronologica a compozitiilor lui Wolfgang Amadeus Mozart. Aceasta lista este astazi sursa
a ceea ce se numesc numere K ochel care astazi acompaniaza numele pieselor lui
Mozart ( de exemplu : Sinfonia Concertante pentru violina si orchestra in E-
major, K.364) Tabelul de mai jos afiseaza numerele Kochel pentru 10 din compozitiile
lui Mozart.
a) Gasiti o regula de tipul y = aK + b pentru aceste date, prin metoda celor mai mici
patrate.
b) K.364 a fost compusa in 1779, in ce an este ea prezisa cu regula gasita anterior.

numarul Kochel anul compunerii


1 1761
75 1771
155 1772
219 1775
271 1777
351 1780
425 1783
503 1786
575 1789
626 1791

S-ar putea să vă placă și