Modelarea și vizualizarea geospațială a datelor statistice

Exploatarea datelor spațiale în GIS

Intr-o bază de date spaţială dacă operaţia efectuată implică un atribut spaţial atunci ea se
numeşte operaţie spaţială. Astfel, dacă se realizează reuniunea a două judeţe atunci operaţia de
reuniune este considerată ca fiind spaţială. Manipularea datelor dintr-o bază de date se bazează pe
utilizarea operatorilor.

Operația de selecție a datelor în ArcGIS PRO

Principala operație care se efectuează pe date într-o bază de date este cea de selecție. Operația este
utilă atât pentru căutarea de date într-o bază de date cât și pentru construirea de submulțimi de date
care se vor procesa ulterior.

Operația de selecție, în mod vizual, se poate declanșa din Ribbon-ul Map, grupul Selection. Ținând
cont de natura datelor existente într-un GIS, operația de selecție a fost implementată în două
variante:
- Selecția după atribute non-spațiale
- Selecția după locație

Selecția după atribute non-spațiale se poate declanșa accesând opțiunea Select By Attributes din
meniul de selecție.

Figura 11. Accesarea operației de selecție după atribute non-spațiale din ArcGIS Pro

Această operație va deschide fereastra utilitarului care permite construirea de interogări tip SQL
folosind atribute non-spațiale, după cum se poate observa și în imaginea de mai jos.

1
Ca exemplu, ne propunem selectarea județelor care au un numar de municipii mai mare strict decât
3.

Figura 12. Fereastra de configurare a selecției după atribute non-spațiale

Rezultatul operației de selecție este descris în figura 13.

De reținut că operația de selecție presupune marcarea acelor tupluri care satisfac condiția de
selecție. Astfel, elementele selectate sunt marcate pe harta dar și în tabela de date după cum se
observă în figurile următoare.

Figura 13. Rezultatul selecției județelor care au cel puțin 4 municipii

2
Selecția după caracteristici non-spațiale se poate realiza și pe seturi de date care nu au atribut
spațial.
Spre exemplu, având tabela de date non-spațiale populatie, care conține informații despre
populația fiecărui județ, se urmărește selectarea înregistrărilor (județelor) care au populația totală
mai mare de 700000.

Figura 14. Selecția în tabela de date non-spațiale a județelor cu populație mai mare de 500.000

Rezultatul operației se poate observa în imaginea de mai jos. Înregistrările care au îndeplinit
criteriile de selecție sunt evidențiate cu fundal colorat (cyan).
În cazul de față, operația de selecție nu are efect asupra vreunui strat tematic din compoziția de
hartă.

Figura 15. Rezultatul selecției tuplurilor din tabela populație

3
Operațiile de selecție, fie după atribute non-spațiale, fie după locație, pot fi declanșate și din linie
de comandă folosind instrucțiuni specifice.

Selecția din linie de comandă:

Dorim să selectăm județele al căror nume începe cu litera “T”

import arcpy
arcpy.management.SelectLayerByAttribute('judete','NEW_SELECTION',
"nume LIKE 'T%'")
<Result 'judete'>

Prima comandă încarcă în sesiunea de lucru biblioteca arcpy necesară accesării tuturor
instrumentelor de geoprocesare. Apelarea acestei comenzi este necesară o singură dată pe sesiunea
de lucru.
Comanda de selecție după atribute non-spațiale primește ca parametri în ordine: caracteristica din
care se face selecția, tipul selecției (nouă, adăugare la selecția curentă, selecție din selecția curentă,
eliminare din selecția curentă, deselectarea elementelor selectate) și clauza WHERE care indică
condiția de selecție.

Figura 16. Rezultatul selecției județelor al căror nume începe cu litera T

Selecția după locație

Selecția după locație se aplică doar entităților care conțin date spațiale. Asemeni operației de
selecție după atribute non-spațiale, selecția după locație (Select by Location) poate fi invocată atât
din interfața vizuală (figura 17) cât și din linie de comandă.

4
 Figura 17. Selecția după locație din interfața vizuală

Criteriile după care se efectuează selecția după locație se bazează pe utilizarea unui set de operatori
spațiali iar atributele implicate în condiția de selecție sunt și de tip spațial.
De exemplu, se va utiliza operatorul de intersecție pentru a selecta județele prin care trece râul Olt.
De reținut faptul că, în acest caz, a fost selectat în prealabil râul Olt printr-o selecție non-spațială.

Figura 18. Fereastra de configurare a selecției după locație

Selecția după locație din linie de comandă

import arcpy
arcpy.management.SelectLayerByAttribute('rauri','NEW_SELECTION',"DEN='Olt'")

5
<Result 'rauri'>
arcpy.management.SelectLayerByLocation('judete', 'INTERSECT', 'rauri',None,
'NEW_SELECTION')
<Result 'judete'>

În linie de comandă, parametrii din paranteză se referă la caracteristica din care se face selecția,
operatorul spațial, caracteristica de referință, parametrii specifici operatorului respectiv și tipul de
selecție.
Rezultatul operației executate atât din interfața vizuală cât și din linie de comandă, este același și
poate fi observat în figura 19.

Figura 19. Rezultatul selecției județelor prin care trece râul Olt

Utilizarea operatorului de vecinătate (boundary touches)

Exemplu în linie de comandă: Județele cu care se învecinează județul Brașov

import arcpy
arcpy.management.SelectLayerByAttribute('judete','NEW_SELECTION',
"nume='Brasov'")
<Result 'judete'>
arcpy.management.SelectLayerByLocation('judete', 'BOUNDARY_TOUCHES',
'judete',None, 'NEW_SELECTION')
<Result 'judete'>

6
 Figura 20. Rezultatul selecției județelor care se învecinează cu județul Brașov

Utilizarea operatorului de proximitate (are within a distance)

Exemplu în interfață: Localitățile care se află la maximum 40Km față de municipiul Cluj-Napoca
(selectat în prealabil).

Figura 21. Rezultatul selecției localităților care se află la maximum 40Km de municipiul Cluj-Napoca

Se observă că sunt selectate localități și din județete Sălaj și Alba.

Utilizarea operatorului de incluziune în întregime (are completely within)
Exemplu în interfață: Din selecția anterioară, se urmărește păstrarea doar a localităților care se află
în județul Cluj (selectat în prealabil).

7
Figura 22. Rezultatul selecției localităților care se află la maximum 40Km de municipiul Cluj-Napoca
și se află în județul Cluj

Deselectarea elementelor selectate.

Din interfață, apasând butonul Clear, din grupul Selection, se vor deselecta toate selecțiile curente
pentru toate caracteristicile spațiale existente în hartă.

Tot din interfață, deselectarea elementelor selectate se poate face discriminatoriu, pentru fiecare
caracteristică în parte, folosind meniul contextual al stratului tematic sau al tabelei din fereastra
Contents și selectarea opțiunii Attribute table, după cum se prezintă în figura 24 și apoi se apasă
butonul Clear din acea fereastră. O altă variantă constă în declanșarea meniului contextual al
stratului tematic sau al tabelei din Contents si apoi Selection / Clear Selection.

8
 Figura 23. Accesarea operației de deselectare a elementelor selectate din interfața vizuală

Figura 24. Accesarea operației de deselectare a elementelor selectate din Attribute table

Pentru deselectarea elementelor selectate din stratul tematic localitati, din linie de comandă:

import arcpy
arcpy.management.SelectLayerByAttribute('localitati','CLEAR_SELECTION')
<Result 'localitati'>

Din linie de comandă, deselectarea elementelor selectate se face indicând caracteristica prin primul
parametru din comandă și se pune tipul selecției în mod corespunzător (CLEAR_SELECTION).

9
Operația de selecție definește setul de date asupra cărora se vor efectua operațiile ulterioare de
geoprocesare, după cum s-a observat și în exemplele anterioare.

Modificarea elementelor din selecția curentă

Elementele selectate la un moment dat se pot modifica în sensul că se mai pot adăuga celor
selectate și alte elemente sau se pot deselecta anumite elemente din selecție.
Exemplu în linie de comandă: selectarea localităților din județul Hunedoara (selectat în prealabil).
Apoi eliminarea din selecție a localităților ce au Tip=5 adică a satelor din județul respectiv.

import arcpy
arcpy.management.SelectLayerByAttribute('judete','NEW_SELECTION',"sj='hd'")
<Result 'judete'>
arcpy.management.SelectLayerByLocation('localitati', 'WITHIN', 'judete')
<Result 'localitati'>
arcpy.management.SelectLayerByAttribute('localitati',
'REMOVE_FROM_SELECTION','tip=5')
<Result 'localitati'>

Figura 25. Rezultatul selecției localităților de tip resedintă de județ, municipii sau orașe din județul
Hunedoara

Crearea unui strat tematic nou (layer) pe baza selecției curente.

După cum s-a putut observa, operația de selecție realizează doar marcarea unui set de tupluri asupra
cărora, ulterior se pot efectua alte operații de geoprocesare. Dacă se dorește ca elementele selectate
să formeze un nou strat tematic, ele se pot salva într-un nou layer care se va adăuga la cele existente
în hartă. Operația poate fi invocată atât din interfață cât și din linie de comandă. Spre exempliifcare,
daca dorim contruirea unui nou layer format din județele Hunedoara și Timiș (selectate pe hartă)
atunci se invocă Selection / Make Layer From Selected Features din meniul contextual, după cum
se poate observa în figura 26.

10
 Figura 26. Accesarea operației de creare a unui strat tematic nou pe baza selecției curente

Crearea stratului tematic care conține doar județe Hunedoara și Timișoare, din stratul tematic
județe, din linie de comandă:

import arcpy
arcpy.management.MakeFeatureLayer('judete','judete_hd_tm',"sj='tm' or
sj='hd'")
<Result 'judete_hd_tm'>

Noul strat tematic este stocat în memorie adică el nu este salvat fizic și în baza de date. Pentru ca
layer-ul să fie slavat și în baza de date atunci se execută comanda CopyFeatures:

import arcpy
arcpy.management.CopyFeatures('judete_hd_tm', 'judete_hd_tm_bd')
<Result 'D:\\MyProject\\MyProject.gdb\\judete_hd_tm_bd'>

De utilitate pentru lucrul cu seturi de date temporare (și nu numai) este și operația de ștergere a lor
din documentul harta:

import arcpy
arcpy.management.Delete('judete_hd_tm')
<Result 'true'>

Din interfață, ea se invocă din meniul contextual al layer-ului care se dorește a fi eliminat prin
selecția opțiunii Remove.

11
Instrumente de geoprocesare
După cum ați putut constata, operațiile uzuale sunt disponibile utilizatorului prin interfața
aplicației, fie prin intermediul grupurilor din sistemul de riboane, fie prin meniuri contextuale.
Toate operațiile de geoprocesare dispobibile pot fi accesate prin intermediul componentei
ArcToolBox, fereastra Geoprocessing (figura 27), în mod vizual, dar și prin linie de comandă
folosind componenta Python (Python Window).

Figura 27. Interfața ArcGIS Pro – componete pentru geoprocesare

În continuare, vor fi prezentate câteva operații de geoprocesare declanșate atât vizual, din
componenta ArcToolBox, cât și programatic, din linie de comandă.

Intersect
Operația primește ca date de intrare una sau mai multe caracteristici cu geometrie nu obligatoriu
de același tip (poligon, polilinie, punct) și returnează o nouă caracteristică (care poate avea și o
geometrie impusă de utilizator), în care se stochează rezultatul intersecției spațiale dintre datele de
intrare.
Spre deosebire de intersecția realizată prin comanda de selecție prin locație, operația declanșsată
prin intermediul instrumentului Analysis Tools / Olerlay / Intersect din fereastra Geoprocessing,
generează fizic o nouă caracteristică. De asemenea, instrumentul are o generalitate mai mare pentru
că permite, ca date de intrare, mai multe straturi tematice, în cazul operatorului de la selecție fiind
posibile doar două.

Exemplu de utilizare
Având un set de date care cuprinde râurile si drumurile din România, se dorește obținerea unui
strat tematic distinct, care să conțină podurile sau pasajele, ca urmare a intersecției geometrice
dintre cele 2 straturi tematice.

12
 Figura 28. Drumuri și râuri – date de intrare

Ca date de intrare folosim stratul de drumuri respectiv cel de râuri.

Ca date de ieșire numele noii caracteristici.

Instrumentul mai pune la dispoziție și alți parametri opționali:

- Attributes To Join. Se referă la modul în care caracteristica de ieșire va moșteni date
non-spațiale din datele de intrare;
- Output Type. Se poate impune tipul geometriei caracteristicii de ieșire

Figura 29. Accesarea operației Intersect din fereastra Geoprocessing

13
Utilizarea operației Intersect din linie de comandă:
În fereastra de comenzi Python se vor rula următoarele comenzi:

import arcpy
arcpy.analysis.Intersect(['drumuri','rauri'],'poduri',None,None,'POINT')
<Result 'D:\\MyProject\\MyProject.gdb\\poduri'>
Comanda rulează operația Intersect. Parametrii din paranteze sunt separați prin virgulă și au
aceeași ordine precum în fereastra utilizată anterior și anume:
- Caracteristicile de intrare
- Caracteristica de ieșire
- Opțiunea JoinAttributes – deoarece nu vrem sa facem un join pe atribute, folosim
None
- Toleranța la intersecție – deoarece nu dorim să indicăm o anumită toleranță folosim
None
- Tipul geometriei caracteristicii de ieșire (punct, ca intersecție a două linii).

Rezultatul operației este prezentat în figura 30.

Figura 30. Rezultatul operației Intersect

Union
Operația primește ca date de intrare una sau mai multe caracteristici cu geometrie de același tip și
returnează o nouă caracteristică, în care se stochează rezultatul reuniunii geometrice, la nivel de
date, dintre caracteristicile de intrare.

Exemplu de utilizare
Având ca date de intrare o selecție a regiunii de dezvoltare NE din stratul tematic regiuni, și o
selecție a județelor Vrancea și Galați din stratul tematic judete, se dorește obținerea unui strat
tematic distinct care să conțină într-o reuniune geometrică și la nivel de date, provincia istorică
Moldova.

14
Folosind din fereastra Geoprocessing declanșăm operația Analysis Tools / Olerlay / Union.
Ca date de intrare folosim stratul de regiuni respectiv cel de județe.
Ca date de ieșire indicăm calea și numele noii caracteristici (Moldova).

Instrumentul mai pune la dispoziție și alți parametri opționali:

- Attributes To Join. Se referă la modul în care caracteristica de ieșire va moșteni date
non-spațiale din datele de intrare
- Gaps allowed – opțiune pentru a ignora poligoanele vide rezultate a reuniunii
geometrice

Figura 31. Regiunea NE și județele Vrancea și Galați – date de intrare

Configurarea instrumentului și ceea ce rezultă în urma execuției lui se prezintă în figura 33.

15
 Figura 33. Rezultatul operației Union

Din linie de comandă, același rezultat se obține în urma executării comenzilor:

import arcpy
arcpy.management.SelectLayerByAttribute('Regiuni','NEW_SELECTION',
"nume='Nord Est'")
<Result 'Regiuni'>
arcpy.management.SelectLayerByAttribute('judete','ADD_TO_SELECTION',
"nume='Vrancea' or nume='Galati'")
<Result 'judete'>
arcpy.analysis.Union(['judete','Regiuni'],'Moldova', 'ALL')
<Result 'D:\\MyProject\\MyProject.gdb\\Moldova'>

Merge
Operația primește ca parametri de intrare unul sau mai multe seturi de date, de același tip și
returnează o nouă caracteristică, în care se stochează rezultatul reuniunii.

Exemplu de utilizare
Având ca date de intrare o selecție a județelor Vrancea și Galați și regiunea NE, se dorește
construirea unui strat tematic distinct care să conțină poligoanele care formează provincia Moldova
și setul de date non-spațiale din caracteristicile de intrare. Declanșarea operației se poate face
vizual, prin rularea instrumentului: Data Management Tools / General / Merge.
Setul de date de intrare va fi constituit din elementele selectate din straturile tematice județe și
regiuni. Ca parametri opționali, se pot alege, sau elimina câmpuri din seturile de date de intrare
care se vor regăsi în rezultatul operației. Mai mult, se pot defini reguli de reuniune a câmpurilor
după cum se poate observa în figura 34 la configurarea instrumentului de geoprocesare. Astfel,
valorile atributului nume care există în ambele seturi de intrare se vor reuni în rezultat într-un

16
singur atribut tot cu numele nume. De asemenea, atributele sr din Regiuni si sj din judete se vor
reuni în atributul de ieșire având numele sr care va contine simbolul regiunii și a județelor care
formează regiunea rezultată din rularea intrumentului, după cum se poate observa în tabela de
atribute din figura 34. Dacă se bifează și opțiunea Add source information to output atunci în
rezultat se va adăuga și câmpul MERGE_SRC care stochează numele setului de intrare de unde au
fost preluate valorile tuplului respectiv.

Figura 34. Rezultatul operației Merge

Utilizarea operației Merge din linie de comandă:

În fereastra de comenzi Python se vor rula următoarele comenzi:

import arcpy
arcpy.management.SelectLayerByAttribute('Regiuni','NEW_SELECTION',
"nume='Nord Est'")
<Result 'Regiuni'>
arcpy.management.SelectLayerByAttribute('judete','ADD_TO_SELECTION',
"nume='Vrancea' or nume='Galati'")
<Result 'judete'>
arcpy.management.Merge(['judete','Regiuni'],'Moldova')
<Result 'D:\\Ro_proiect\\Ro_proiect.gdb\\Moldova'>

In acest caz, rezultatul va avea toate atributele seturilor de intrare, însă, spre deosebire de union,
dacă există atribute cu aceleași nume ele sunt contopite într-un singur atribut, cu numele respectiv,
în tabela rezultat. De exemplu, câmpul nume este prezent și în tabela regiuni și în judete însă în
rezultat se păstrează doar o singură dată câmpul nume în care se vor stoca numele elementelor
stocate.

Dissolve
17
Operația primește ca date o caracteristică și returnează o nouă caracteristică, în care se stochează
rezultatul agregării geometrice și eventual la nivelul datelor nonspațiale, pentru caracteristica de
intrare, după un criteriu prestabilit (opțional).
Agregarea se face astfel:
- Dacă nu există nici un criteriu de agregare indicat și nici nu sunt elemente selectate
atunci se agregă toate elementele și rezultatul va fi un nou element;
- Dacă nu există nici un criteriu de agregare indicat dar sunt elemente selectate atunci,
elementele selectate vor fi agregate într-un nou element;
- Dacă se indică un criteriu de agregare atunci agregarea se va face pentru toate
elementele care îndeplinesc acel criteriul și astfel pot fi generate mai multe elemente în
rezultat.
Criteriul de agregare se indică prin marcarea câmpului (câmpurilor) pe baza căruia / cărora se face
agregarea. Astfel, se generează elemente prin agregarea acelor tupluri care au aceeași valoare în
câmpul indicat.

Exemplu de utilizare
Având ca date de intrare o selecție a județelor din regiunea Moldova (figura 37), se dorește
construirea unui strat tematic distinct care să descrie într-un singur poligon provincia Moldova.

Operația se rulează vizual folosind instrumentul: Data Management Tools / Generalization /

Dissolve.

Figura 37. Selecție cu județele provinciei Moldova – date de intrare

După cum se poate observa în figura 38, în fereastra de configurare a instrumentului, se furnizează
ca input layer-ul județe, se va genera un nou poligon din agregarea celor selectate și se va aplica o
agregare de tip Sum pentru atributele: orase, municipii și comune ca să obținem numărul lor la
nivelul provinciei sumarizând valorile de la nivelul județelor. Tot în figura 38 se prezintă rezultatul

18
execuției instrumentului (Moldova) adică poligonul rezultat și valorile atributelor non-spațiale mai
sus enumerate, vizibile în fereastra de afisare a tabelei corespunzătoare rezultatului.

Figura 38. Rezultatul operației Dissolve

Același rezultat se va obține și prin execuția următoarelor comenzi Python:

import arcpy
arcpy.management.SelectLayerByAttribute('judete','NEW_SELECTION',
"sj='sv' or sj='bt' or sj='nt' or sj='is' or sj='bc' or sj='vs' or sj='vn' or
sj='gl'")
<Result 'judete'>
arcpy.management.Dissolve('judete','Moldova',None, [
['orase','Sum'],['municipii','Sum'],['comune','Sum'] ])
<Result 'D:\\Ro_proiect\\Ro_proiect.gdb\\Moldova'>

Buffer
Operația primește ca date de intrare o caracteristică cu orice tip de geometrie (punct, polilinie sau
polygon) și returnează o nouă caracteristică de tip poligon, care înconjoară datele de intrare la o
distanță stabilită de utilizator.

Exemplu de utilizare:
După selecţia râului Olt se poate construi regiunea din jurul lui construind un buffer. Operaţia de
construire a buffer-ului se declanşează vizual: Analysis Tool / Proximity / Buffer, setarea
parametrilor se face prin dialogul din figura 40.

19
 Figura 40. Dialog pentru setarea parametrilor operaţiei de creare a unui buffer
Principalii parametri au semnificaţiile:
- Input Features - caracteristica spaţială în jurul căreia se crează buffer-ul, în exemplu
este vorba de riuri, mai precis riul Olt anterior selectat;
- Output Feature Class - denumirea caracteristicii spaţiale de ieşire, implicit este
rauri_Buffer, adică bufferul se va constitui într-o caracteristică spaţială de sine
stătătoare;
- Distance - este parametrul (Linear Unit) prin care se stabileşte distanţa la care se va
trasa buffer-ul în raport cu caracteristica spaţială de intrare(Linear Unit); pe de altă
parte, tot aici se poate stabili şi unitatea de măsură a distanţei.
Rezultatul operaţiei se poate observa în figura 41. Astfel, stratul tematic rauri_Buffer defineşte o
suprafaţă, construită în jurului rîului Olt la o distanţă de 2 km. Obţinerea regiunii (a buffer-ului)
se poate face şi prin secvența de comanzi:

import arcpy
arcpy.management.SelectLayerByAttribute('rauri','NEW_SELECTION',
"DEN='Olt'")
<Result 'rauri'>
arcpy.analysis.Buffer('rauri','rauri_buffer','2000 Meters', 'FULL', 'ROUND',
'ALL')
<Result 'D:\\MyProject\\MyProject.gdb\\rauri_buffer'>
Parametrul încărcat cu valoarea FULL indică faptul că buffer-ul va fi construit de jur împrejurul
râului; ROUND indică faptul că la extremitățile vor fi rotunjite; iar ALL că toate poligoanele
constituite se vor agrega formând un singur poligon rezultat.

20
 Figura 41. Buffer aplicat în jurul râului Olt

Operația de decupare (Clip)

Operaţia de decupare (Clip) realizează decuparea unei caracteristici spaţiale în funcţie de spaţiul
ocupat de o altă caracteristică spaţială.

Exemplu de utilizare:
Se doreşte crearea unei date spaţiale care să conţină râurile care trec prin judeţul Prahova atunci
se pot decupa râurile în funcţie de poligonul aferent judeţului Prahova. Mai întâi se selectează
judeţul Prahova după care se apelează instrumentul Analysis Tools / Extract / Clip şi apare un
dialog care se va completa conform figurii 43. Astfel, se indică caracteristica ce se va decupa,
caracteristica pe baza căreia se face decuparea și unde se va stoca rezultatul.

21
 Figura 43. Operaţia Clip

Operaţia se poate efectua şi prin executarea comenzii:

import arcpy
arcpy.management.SelectLayerByAttribute('judete','NEW_SELECTION',"sj='ph'")
<Result 'judete'>
arcpy.analysis.Clip('rauri', 'judete','rauri_PH')
<Result 'D:\\MyProject\\MyProject.gdb\\rauri_PH'>

Rezultatul operaţiei se ilustrează în figura 44.

Figura 44. Rezultatul operaţiei de decupare

22
Stergerea elementelor dintr-o tabelă spațială. Dacă în cazul operației de selecție, tuplurile care
îndeplinesc condiția de selecție sunt marcate în tabela de date iar operația de ștergere a elementelor
selectare (Clear Selection) realizează demarcarea lor, există posibilitatea de a sterge fizic
elementele selectate dintr-o tabelă sau dacă nu sunt elemente selectate atunci se vor șterge toate
tuplurile. Pentru exemplificare vom lua în considerare provincia Moldova așa cum a rezultat din
operația Merge (figura 34), și se vor selecta județele Vrancea și Galați. Vizual, vom executa
operația Data Management Tools / Features / Delete Features dând ca parametru tabela (Moldova)
din care se vor șterge caracteristicile spațiale selectate, ca în figura 45, rezultând regiunea NE,
adică în tabela respectivă va rămâne doar cu un singur tuplu care reprezintă regiunea Nord Est.

Figura 44. Pregătirea execuției operației Delete Features

Același lucru se poate face și din linie de comandă:

import arcpy
arcpy.management.DeleteFeatures('Moldova')
<Result 'Moldova'>
Ca observație, în prealabil trebuie selectate cele două județe, altfel se vor șterge toate tuplurile.

Joncțiunea spațială (Spatial Join)

Pe lângă posibilitatea de alipire a două tabele pe baza valorilor unui atribut comun (nonspațial),
lucru care se face prin operația de joncțiune, într-un SIG este necesar a efectua și operația de
joncțiune spațială. Această operație se bazează pe locația în hartă a datelor care se vor alipi și nu
pe baza valorilor unui câmp comun.
Există două modalități alternative de efectuare a joncțiunii spațiale care se setează din interfață:
fie se alipesc toate elementele care se intersectează cu stratul tematic de la care s-a declanșat
operația, fie se alipesc cele mai aproape elemente.
In exemplul prezentat, se dorește ca la tabela judete să se alipească tabela localitati astfel ca, la un
un județ să se alipească toate localitățile care intersectează județul respectiv. Operația se poate

23
declanșa din meniul contextual al layer-ului judete (Joins and Relates / Add Spatial Join). Pentru
a crea o joncțiune de tip 1 la 1, toate tuplurile din tabela localitati care intersectează județul vor fi
transformate într-un singur tuplu prin efectuarea de operații de grup pe atributele numerice (Sum,
Average, Minimum etc.) după cum se observă în figura 45.

Figura 45. Interfața operației Spatial Join din meniul contextual

O alternativă pentru a efectua operația de joncțiune spațială o constituie folosirea

instrumentului Spatial Join din Analysis Tools / Overlay / Spatial Join (figura 46). Acest instrument
îndeplinește aceeași funcție, diferențele fiind următoarele:
- se pot selecta explicit atributele ce vor fi păstrate în rezultatul operației de joncțiune;
- se poate alege operația spațială pe baza căreia se va face joncțiunea între layer-ele alese
(de exemplu: Intersect, Contains, Within_A_Distance);
- se poate alege modalitatea de generare a rezultatului adică se păstrează toate tuplurile
rezultate din joncțiune (JOIN_ONE_TO_MANY) sau se aplică funcții de grup pentru
atribute astfel ca joncțiunea să se realizeze (JOIN_ONE_TO_ONE), după cum se poate
observa în figura următoare.
Se exemplifică aplicarea acestui instrument pentru stratul tematic judete cu alipirea layer-ului
localitati, într-o joncțiune de tip 1 la 1, astfel încât să se păstreze, în tabela rezultat, toate atributele
tabelei judete, iar câmpului populatie de la localitati i se va aplica funcția de grup Sum, ca în figura
46.

24
Figura 46. Interfața instrumentului Spatial Join

25