CURS 5

Obiectivele acestui curs: să studiem integrale generalizate și, în particular, integrale euleriene
Cuvinte cheie: integrale generalizate, integrale euleriene, integrala Gamma, integrala Beta,
integrala Euler-Poisson.
Integrala nedefinită: ∫ 𝑓 (𝑥 )𝑑𝑥 = 𝐹 (𝑥 ) + 𝑐, unde F este primitiva funcției f
𝑏
Integrală definită: ∫𝑎 𝑓 (𝑥 ) 𝑑𝑥 = 𝐹(𝑥) │𝑏𝑎 = F(b) – F(a), unde F este primitiva funcției f

𝒃
Figura 1. Integrala definită ∫𝒂 𝒇(𝒙)𝒅𝒙 (stânga) și integrala nedefinită ∫ 𝒇(𝒙)𝒅𝒙
(dreapta).
𝑥2
∫ 2𝑥𝑑𝑥 = 2 = 𝑥 2 + 𝑐
2
2 𝑥2
∫1 2𝑥𝑑𝑥 = 2 │12 =𝑥 2 │12 = 22 − 12 = 3
2

2
Figura 2. ∫1 2𝑥𝑑𝑥 = 3 (aria de sub graficul y=2x și x = 1, x = 2)

𝒃
Într-o integrală definită ∫𝒂 𝒇(𝒙)𝒅𝒙 avem f : [a, b]→ ℝ și f mărginită pe [a,b]. Dacă una
din aceste două condiții nu este îndeplinită, atunci se obțin așa numitele integrale
generalizate, de două tipuri: integrale din funcții cu domeniu de integrare nemărginit și
integrale din funcții nemărginite.

1
 1. INTEGRALE GENERALIZATE

1.1. INTEGRALE DIN FUNCȚII CU DOMENIU DE INTEGRARE NEMĂRGINIT

Definiţia 1: ∞
∫ 𝑓(𝑥)𝑑𝑥
𝑎

Fie f : [a, ∞) → ℝ o funcţie integrabilă pe orice interval compact [a, c], c > a. Dacă limita
𝑐 ∞
𝑙𝑖𝑚 ∫𝑎 𝑓(𝑥)𝑑𝑥 există și este finită, atunci spunem că ∫𝑎 𝑓 (𝑥 )𝑑𝑥 este convergentă și
𝑐→∞
∞ 𝑐
∫ 𝑓(𝑥)𝑑𝑥 = 𝑙𝑖𝑚 ∫ 𝑓(𝑥)𝑑𝑥 .
𝑎 𝑐→∞ 𝑎

În caz contrar, integrala generalizată este divergentă.

Exemplu
Să se studieze natura următoarei integrale și, în caz de convergență, să se determine valoarea
acesteia.
∞
𝐼1 = ∫2 𝑒 𝑥 𝑑𝑥

Rezolvare:
Funcţia 𝑓: [2, ∞) → ℝ , 𝑓(𝑥) = 𝑒 𝑥 este integrabilă pe orice interval [2, c], c > 2. Studiem
𝒄
existenţa limitei 𝒍𝒊𝒎 ∫𝟐 𝒆𝒙 𝒅𝒙 = 𝒍𝒊𝒎(𝒆𝒄 − 𝒆𝟐 ) = ∞, deci integrala este divergentă.
𝒄→∞ 𝒄→∞

Definiţia 2: 𝑏
∫ 𝑓(𝑥)𝑑𝑥
−∞

Fie f : (-∞, b] → ℝ o funcţie integrabilă pe orice interval compact [c, b], c < b. Dacă limita
𝑏 𝑏
𝑙𝑖𝑚 ∫𝑐 𝑓(𝑥)𝑑𝑥 există și este finită, atunci spunem că ∫𝑐 𝑓(𝑥)𝑑𝑥 este convergentă și
𝑐→−∞

𝑏 . 𝑏 𝑏
∫ 𝑓(𝑥)𝑑𝑥 = 𝑙𝑖𝑚 ∫ 𝑓(𝑥)𝑑𝑥 = 𝑙𝑖𝑚 ∫ 𝑓(𝑥)𝑑𝑥 .
−∞ 𝑐→−∞ 𝑐 𝑐→∞ −𝑐

În caz contrar, integrala generalizată este divergentă.

Exemplu:
0 1
𝐼2 = ∫−∞ 𝑑𝑥
√𝑥 2 +2
Rezolvare:

2
 1
Funcţia 𝑓: (−∞, 0] → ℝ , 𝑓(𝑥) = este integrabilă pe orice interval [- c, 0], c > 0. Vom
√𝑥 2 +2
0 1 0
studia limita: 𝑙𝑖𝑚 ∫−𝑐 𝑑𝑥 = 𝑙𝑖𝑚 𝑙𝑛(𝑥 + √𝑥 2 + 2)|−𝑐 = 𝑙𝑛 √2 − 𝑙𝑖𝑚 𝑙𝑛(−𝑐 +
𝑐→∞ √𝑥 2 +2 𝑐→∞ 𝑐→∞
2
√𝑐 2 + 2) = 𝑙𝑛 √2 − 𝑙𝑖𝑚 𝑙𝑛 = ∞, prin urmare integrala I2 este divergentă.
𝑐→∞ 𝑐+√𝑐 2 +2

Definiţia 3: ∞ 𝑐
∫ 𝑓(𝑥)𝑑𝑥 = 𝑙𝑖𝑚 ∫ 𝑓(𝑥)𝑑𝑥
−∞ 𝑐→∞ −𝑐

Exemplu:

1
I3 = x
−
2
+1
dx

Rezolvare:
∞ 1 𝑐 1
𝐼3 = ∫−∞ 𝑥2 +1 𝑑𝑥 = 𝑙𝑖𝑚 ∫−𝑐 𝑥2 +1 𝑑𝑥 = 𝑙𝑖𝑚(2𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔𝑐) = 𝜋. Așadar integrala este convergentă cu
𝑐→∞ 𝑐→∞
valoarea π.

1.2. INTEGRALE DIN FUNCŢII NEMĂRGINITE

Definiţia 1. Fie f : (a, b] → ℝ o funcţie integrabilă pe orice interval compact [c, d]  (a, b] şi
b
𝑏
lim f ( x) =  . Dacă lim  f ( x)dx există şi este finită, vom spune că ∫𝑎+ 𝑓(𝑥)𝑑𝑥 este
x →a c→a
ca c

convergentă şi vom nota :

𝑏 𝑏
∫ 𝑓(𝑥) 𝑑𝑥 = 𝑙𝑖𝑚 ∫ 𝑓(𝑥) 𝑑𝑥
𝑐→𝑎
𝑎+ 𝑐>𝑎 𝑐

În caz contrar, integrala generalizată este divergentă.

Exemplu
0 1
𝐼4 = ∫−3 𝑑𝑥
√9−𝑥 2

Rezolvare:
1 1
Fie 𝑓: (−3,0] → ℝ, 𝑓(𝑥) = . Cum 𝑙𝑖𝑚 = +∞, rezultă că funcţia este nemărginită în
√9−𝑥 2 𝑥→−3 √9−𝑥 2
𝑥>−3
x=-3.
Funcția f este integrabilă pe orice interval compact [𝑐, 0] ⊂ (−3,0].

3
 0 1 𝑥 0 𝜋
Studiem existenţa limitei: 𝑙𝑖𝑚 ∫𝑐 2
𝑑𝑥 = 𝑙𝑖𝑚 𝑎𝑟𝑐𝑠𝑖𝑛 3| = 2 , prin urmare integrala este
𝑐→−3 √9-x 𝑐−3 𝑐
𝑐>−3 𝜀>−3
𝜋
convergentă şi are valoarea 2 .

Definiţia 2. Fie f : [a, b) → R o funcţie integrabilă pe orice interval compact [c, d]  [a, b) şi
𝑐 𝑏−
𝑙𝑖𝑚𝑓(𝑥) = ±∞. Dacă 𝑙𝑖𝑚 ∫𝑎 𝑓(𝑥) 𝑑𝑥 există şi este finită, vom spune că ∫𝑎 𝑓 (𝑥 ) 𝑑𝑥 este
𝑥→𝑏 𝑐→𝑏
𝑐<𝑏
convergentă şi vom nota:
𝑏− 𝑐
∫ 𝑓(𝑥) 𝑑𝑥 = 𝑙𝑖𝑚 ∫ 𝑓(𝑥) 𝑑𝑥
𝑐→𝑏
𝑎 𝑐<𝑏 𝑎

Exemplu
0 1
𝐼5 = ∫−1 𝑥2 𝑑𝑥
1
Rezolvare: Fie 𝑓: [−1,0) → ℝ, 𝑓(𝑥) = . Funcţia este nemărginită în x=0. Funcția f este
𝑥2
𝑐 1
integrabilă pe orice interval compact [𝑎, 𝑐] ⊂ [−1,0). Deoarece 𝑙𝑖𝑚 ∫−1 𝑥2 𝑑𝑥 = ∞, integrala este
𝑐→0
𝑐<0
divergentă.

2. INTEGRALE EULERIENE
∞
2.1 Integrala Gamma: 𝛤(𝑝) = ∫ 𝑥 𝑝−1 𝑒 −𝑥 𝑑𝑥; 𝑝 > 0
0

Proprietăţi: 1) 𝛤(1) = 1
2) 𝛤(𝑝) = (𝑝 − 1)𝛤(𝑝 − 1), ∀𝑝 > 1
3) 𝛤(𝑛) = (𝑛 − 1)!, ∀𝑛 ∈ ℕ∗
1
4) 𝛤 ( ) = √𝜋
2
1
𝛽 (𝑝, 𝑞 ) = ∫ 𝑥 𝑝−1 (1 − 𝑥 )𝑞−1 𝑑𝑥 ; 𝑝 > 0, 𝑞 > 0
2.2 Integrala Beta: 0

Proprietăţi: 1) 𝛽(𝑝, 𝑞) = 𝛽 (𝑞, 𝑝), ∀𝑝, 𝑞 > 0

𝛤 ( 𝑝 )𝛤 (𝑞 )
2) 𝛽(𝑝, 𝑞) = , ∀ 𝑝, 𝑞 > 0
𝛤(𝑝+𝑞 )

∞ 𝑥 𝑝−1
3) 𝛽(𝑝, 𝑞) = ∫0 (1+𝑥)𝑝+𝑞
𝑑𝑥

4
 𝜋
4) Dacă p + q = 1, atunci 𝛽(𝑝, 𝑞) = 𝑠𝑖𝑛(𝑝𝜋)

Exemple
+∞
1. 𝐼 = ∫0 𝑥 5 𝑒 −2𝑥 𝑑𝑥 (integrala Gamma)
Rezolvare: Folosim schimbarea de variabilă y = 2 x  x = 12 y  dx = 12 dy .

x 0 ∞

y 0 ∞

+∞ 𝒚 𝟓 𝟏 𝟏 +∞ 𝟏 𝟏𝟓
𝑰 = ∫𝟎 (𝟐)  𝒆−𝒚 𝟐 𝒅𝒚 = 𝟐𝟔 ∫𝟎 𝒚𝟓  𝒆−𝒚 𝒅𝒚 = 𝟐𝟔 𝜞(𝟔) = 𝟖
∞ 2
2. 𝐼 = ∫0 𝑒 −𝑥 𝑑𝑥 (integrala Euler-Poisson)
1 1
1
Rezolvare: Folosim schimbarea de variabilă: 𝑥 2 = 𝑦 ⇒ 𝑥 = 𝑦 2 ⇒ 𝑑𝑥 = 2 𝑦 −2 𝑑𝑦

x 0 ∞

y 0 ∞

∞ 1 ∞ 1
1 1 1 1 √𝜋
𝐼 = ∫0 𝑒 −𝑦 𝑦 −2 𝑑𝑦 = ∫0 𝑦 −2 𝑒 −𝑦 𝑑𝑦 = 𝛤 ( ) =
2 2 2 2 2

2 𝑥 3
3. 𝐼 = ∫0 3𝑥 2 (1 − 2) 𝑑𝑥 (integrala Beta)
𝑥
Rezolvare: Efectuăm schimbarea de variabilă: 𝑦 = 2 ⇒ 𝑥 = 2𝑦 ⇒ 𝑑𝑥 = 2𝑑𝑦

x 0 2

y 0 1
1 1
𝛤(3)𝛤(4) 2
𝐼 = 3 ∫ (2𝑦) 1 − 𝑦)3 2𝑑𝑦 = 24 ∫ 𝑦 2 (1 − 𝑦)3 𝑑𝑦 = 24𝛽 (3,4) = 24 ⋅
2(
=
0 0 𝛤(3 + 4) 5
Exerciții
Să se calculeze integralele euleriene:
∞
a) ∫0 𝑥 4 𝑒 −𝑥 𝑑𝑥 R: 24;
1
b) ∫02 2𝑥 3 (1 − 2𝑥)2 𝑑𝑥 R: 1/480;
∞
c) ∫0 𝑥 6 𝑒 −𝑥 𝑑𝑥 R: 720
1
d) ∫03 4𝑥 3 (1 − 3𝑥)𝑑𝑥 R: 1/405
1
e) ∫0 (2𝑥)2 (1 − 𝑥)3 𝑑𝑥 R: 1/15
∞
f) ∫0 𝑥 6 𝑒 −3𝑥 𝑑𝑥 R: 80/243
∞ 𝑥2 2
𝜋
g) ∫0 𝑥 4 𝑒 − 2 𝑑𝑥 R: 3√ 2 ; h) ∫1 𝑥 2 (1 − √𝑥 − 1)10 𝑑𝑥.

5
Știați că?
“Matematica nu este doar o înșiruire de calcule pe care să le faci pe de rost până ce ți se
epuizează răbdarea sau energia (...). Integralele acelea sunt pemtru matematică la fel ca ridicatul
greutățlor sau exercițiile de gimnastică pentru fotbal. Dacă vrei să joci fotbal – adică să joci
serios, la nivel de performanță - trebuie să faci o grămadă de exerciții fizice plicticoase și
repetitive, aparent fără niciun rost. Dar jucătorii profesioniști folosesc vreodată aceste exerciții?
Bine, nu vei vedea niciodată pe teren fotbaliștii ridicând haltere sau alergând în zigzag printre
conuri de circulație. Dar îi vezi folosind forța, viteza, intuiția și flexibilitatea pe care le câștigă în
timp, făcând acele exerciții, săptămână după săptămână, până la infinitul plictiselii. Învățatul
acelor exerciții face parte din învățatul fotbalului. (...) Matematica este o știință de a nu fi în
eroare despre lucruri, metodele și obiceiurile ei fiind create de-a lungul a secole întregi de muncă
susținută și raționament argumentat. Cu instrumentele matematicii la îndemănă, poți înțelege
lumea într-un mod mai profund, mai temeinic și mai semnificativ.”
“Puterea gândirii matematice”, Jordan Ellenberg