Tema nr 17: Primitive.

Integrala nedefinită
Fie 𝐼 un interval şi 𝑓: 𝐼 → 𝑅 o funcţie.
Definiţie: Spunem că funcţia f admite primitive pe intervalul I dacă există o funcţie 𝐹: 𝐼 → 𝑅 astfel
încât:
 F este funcţie derivabilă pe I
 𝐹 ′ (𝑥) = 𝑓(𝑥), ∀𝑥 ∈ 𝐼
Funcţia F se numeşte primitiva funcţiei f.
Observaţie: Dacă există o primitivă F, atunci există o infinitate de primitive care diferă de F printr-o
constantă.
Definiţie: Fie I un interval şi 𝑓: 𝐼 → 𝑅 o funcţie care admite primitive pe I. Mulţimea tuturor
primitivelor funcţiei f se numeşte integrala nedefinită a funcţiei f şi se notează astfel: ∫ 𝑓(𝑥)𝑑𝑥 .
Observaţie: Primitiva este o funcţie, iar integrala nedefinită este o mulţime de funcţii.
Existenţei primitivelor unei funcții
1. Orice funcţie continuă pe un interval admite primitive pe acel interval.
2. O funcţie care are discontinuităţi de prima speţă nu admite primitive.
3. Dacă 𝑓: 𝐼 → 𝑅 nu are proprietatea lui Darboux pe I, atunci f nu admite primitive pe I.
Proprietăţile integralei nedefinite
Fie 𝑓, 𝑔: 𝐼 → 𝑅 două funcţii care admit primitive pe I şi 𝛼 ∈ 𝑅. Atunci:
1. Funcţia 𝑓 + 𝑔 admite primitive pe I şi ∫ [𝑓(𝑥) + 𝑔(𝑥)]𝑑𝑥 = ∫ (𝑥)𝑑𝑥 + ∫ 𝑔(𝑥)𝑑𝑥 .
2. Funcţia 𝛼 ∙ 𝑓 admite primitive pe I şi ∫ 𝛼 ∙ 𝑓(𝑥)𝑑𝑥 = 𝛼 ∙ ∫ 𝑓(𝑥)𝑑𝑥 .

Tabel de integrale nedefinite(primitive)

1. ∫ 𝑑𝑥 = 𝑥 + 𝐶, 𝑥 ∈ 𝑅
𝑥 𝑛+1
2. ∫ 𝑥 𝑛 𝑑𝑥 = 𝑛+1
+ 𝐶, 𝑥 ∈ (0; ∞), 𝑛 ∈ 𝑅 − {−1}
1
3. ∫ 𝑥 𝑑𝑥 = ln|𝑥| + 𝐶, 𝑥 ∈ 𝑅
1 1
4. 𝑥2
𝑑𝑥 = − 𝑥 + 𝐶, 𝑥 ∈ 𝑅 ∗
𝑎𝑥
5. ∫ 𝑎 𝑥 𝑑𝑥 = 𝑙𝑛𝑎 + 𝐶, 𝑥 ∈ 𝑅

6. ∫ 𝑒 𝑥 𝑑𝑥 = 𝑒 𝑥 + 𝐶, 𝑥 ∈ 𝑅
1 1 𝑥
7. ∫ 𝑑𝑥 = 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔 + 𝐶, 𝑥 ∈ 𝑅, 𝑎 ≠ 0
𝑥 2 +𝑎2 𝑎 𝑎
1 𝑥
8. ∫ 𝑑𝑥 = 𝑎𝑟𝑐𝑠𝑖𝑛 𝑎 + 𝐶, 𝑥 ∈ (−1; 1), 𝑎 ≠ 0
√𝑎 2 −𝑥 2

9. ∫ 𝑠𝑖𝑛𝑥𝑑𝑥 = −𝑐𝑜𝑠𝑥 + 𝐶, 𝑥 ∈ 𝑅
10. ∫ 𝑐𝑜𝑠𝑥𝑑𝑥 = 𝑠𝑖𝑛𝑥 + 𝐶, 𝑥 ∈ 𝑅
1
11. ∫ 𝑠𝑖𝑛2 𝑥
𝑑𝑥 = −𝑐𝑡𝑔𝑥 + 𝐶, 𝑥 ∈ 𝑅 − {𝑘𝜋|𝑘 ∈ 𝑍}
1 𝜋
12. ∫ 𝑐𝑜𝑠2 𝑥
𝑑𝑥 = 𝑡𝑔𝑥 + 𝐶, 𝑥 ∈ 𝑅 − {(2𝑘 + 1) ∙ 2 |𝑘𝜖𝑍}
𝜋
13. ∫ 𝑡𝑔𝑥𝑑𝑥 = −𝑙𝑛|𝑐𝑜𝑠𝑥| + 𝐶, 𝑥 ∈ 𝑅 − {(2𝑘 + 1) ∙ 2 |𝑘𝜖𝑍}

14. ∫ 𝑐𝑡𝑔𝑥𝑑𝑥 = 𝑙𝑛|𝑠𝑖𝑛𝑥| + 𝐶, 𝑥 ∈ 𝑅 − {𝑘𝜋|𝑘 ∈ 𝑍}

1 1 𝑥−𝑎
15. ∫ 𝑥 2 −𝑎2
𝑑𝑥 = 2𝑎 𝑙𝑛 |𝑥+𝑎| + 𝐶, 𝑥 ∈ 𝑅 − {±𝑎}, 𝑎 ≠ 0

1
 1
16. ∫ 𝑑𝑥 = 𝑙𝑛|𝑥 + √𝑥 2 − 𝑎2 | + 𝐶, |𝑥| ≥ |𝑎|
√𝑥 2 −𝑎 2
1
17. ∫ 𝑑𝑥 = 𝑙𝑛(𝑥 + √𝑥 2 + 𝑎2 + 𝐶, 𝑥 ∈ 𝑅)
√𝑥 2 +𝑎 2
1 𝑥
18. ∫ 𝑑𝑥 = 𝑎𝑟𝑐𝑠𝑖𝑛 𝑎 + 𝐶, |𝑥| ≥ |𝑎|
√𝑎 2 −𝑥 2
𝑥
19. ∫ 𝑑𝑥 = √𝑥 2 − 𝑎2 + 𝐶, |𝑥| ≥ |𝑎|
√𝑥 2 −𝑎 2
𝑥
20. ∫ 𝑑𝑥 = √𝑥 2 + 𝑎2 + 𝐶, 𝑥 ∈ 𝑅
√𝑥 2 +𝑎 2
𝑥
21. ∫ 𝑑𝑥 = −√𝑎2 − 𝑥 2 + 𝐶, |𝑥| ≤ |𝑎|
√𝑎 2 −𝑥 2

Integrarea prin părţi

Fie 𝑓, 𝑔: 𝐼 → 𝑅 două funcţii derivabile pe I cu derivatele continue. Are loc relaţia:
∫ 𝒇(𝒙) ∙ 𝒈′ (𝒙)𝒅𝒙 = 𝒇(𝒙) ∙ 𝒈(𝒙) − ∫ 𝒇′ (𝒙) ∙ 𝒈(𝒙)𝒅𝒙 (Formula de integrare prin părţi).

Integrarea prin schimbare de variabilă

Fie I si J două intervale şi 𝑓: 𝐼 → 𝐽, 𝑔: 𝐽 → 𝑅 două funcţii cu proprietăţile:
f este derivabilă pe I
g admite primitive pe J.
Dacă G este o primitivă a funcţiei g atunci funcţia (𝑔 ∘ 𝑓) ∙ 𝑓 ′ admite primitive pe I şi
∫ 𝒈(𝒇(𝒙)) ∙ 𝒇′ (𝒙)𝒅𝒙 = 𝑮(𝒇(𝒙)) + 𝑪, 𝑪𝝐𝑹 (Formula de schimbare de variabilă).

Integrabilitatea funcţiilor continue

Teorema lui Lebesgue. Fie 𝑓: [𝑎; 𝑏] → 𝑅 o funcţie mărginită. Dacă f are un număr finit de puncte de
discontinuitate, atunci f este integrabilă pe [a,b].
Teoremă. Orice funcţie continuă 𝑓: [𝑎; 𝑏] → 𝑅 este integrabilă pe [a,b].
Formula lui Leibniz-Newton
Fie 𝑓: [𝑎; 𝑏] → 𝑅 o funcţie integrabilă pe [a,b] care admite primitive pe [a,b] şi fie F o primitivă a
lui f. Atunci are loc egalitatea:
𝒃
∫𝒂 𝒇(𝒙)𝒅𝒙 = 𝑭(𝒃) − 𝑭(𝒂) (Formula lui Leibniz-Newton).

Proprietăţile integralei definite

1.Proprietatea de liniaritate: Fie 𝑓, 𝑔: [𝑎; 𝑏] → 𝑅 două funcţii integrabile pe [a,b] şi 𝛼 ∈ 𝑅. Atunci:
𝑏 𝑏 𝑏
funcţia 𝑓 + 𝑔 este integrabilă pe [a,b] şi ∫𝑎 𝑓[𝑓(𝑥) + 𝑔(𝑥)]𝑑𝑥 = ∫𝑎 𝑓(𝑥)𝑑𝑥 + ∫𝑎 𝑔(𝑥)𝑑𝑥
𝑏 𝑏
funcţia 𝛼𝑓este integrabilă pe [a,b] şi ∫𝑎 (𝛼𝑓)(𝑥)𝑑𝑥 = 𝛼 ∫𝑎 𝑓(𝑥)𝑑𝑥 .

2.Proprietatea de aditivitate la interval: Fie 𝑓: [𝑎; 𝑏] → 𝑅, 𝑐 ∈ (𝑎; 𝑏) şi astfel încât f să fie

integrabilă pe intervalele [a,c] şi [c,b]. Atunci f este integrabilă pe [a,b] şi are loc relaţia
𝑏 𝑐 𝑏
∫𝑎 𝑓(𝑥)𝑑𝑥 = ∫𝑎 𝑓(𝑥)𝑑𝑥 + ∫𝑐 𝑓(𝑥)𝑑𝑥 .

3.Pozitivitatea integralei:
Fie 𝑓: [𝑎; 𝑏] → 𝑅 o funcţie integrabilă pe [a,b] astfel încât 𝑓(𝑥) ≥ 0, ∀𝑥 ∈ [𝑎; 𝑏] .
𝑏
Atunci ∫𝑎 𝑓(𝑥)𝑑𝑥 ≥ 0.

2
4.Monotonia integralei: Fie 𝑓, 𝑔: [𝑎; 𝑏] → 𝑅 funcţii integrabile pe [a,b] astfel încât
𝑏 𝑏
𝑓(𝑥) ≤ 𝑔(𝑥), ∀𝑥 ∈ [𝑎; 𝑏]. Atunci ∫𝑎 𝑓(𝑥)𝑑𝑥 ≤ ∫𝑎 𝑔(𝑥)𝑑𝑥 .

5.Inegalitatea mediei: Fie 𝑓: [𝑎; 𝑏] → 𝑅 o funcţie integrabilă pe [a,b] şi 𝑚, 𝑀 ∈ 𝑅 astfel încât

𝑏
𝑚 ≤ 𝑓(𝑥) ≤ 𝑀, ∀𝑥 ∈ [𝑎; 𝑏] . Atunci are loc relaţia 𝑚 ∙ (𝑏 − 𝑎) ≤ ∫𝑎 𝑓(𝑥)𝑑𝑥 ≤ 𝑀 ∙ (𝑏 − 𝑎) .

6.Modulul integralei: Fie 𝑓: [𝑎; 𝑏] → 𝑅 o funcţie continuă. Atunci |𝑓| este funcţie integrabilă
𝑏 𝑏
pe [a,b] şi are loc inegalitatea |∫𝑎 𝑓(𝑥)𝑑𝑥 | ≤ ∫𝑎 |𝑓(𝑥)|𝑑𝑥.

Teorema de medie. Fie 𝑓: [𝑎; 𝑏] → 𝑅 o funcţie continuă. Atunci există 𝛼 ∈ 𝑅 astfel încât
𝑏
∫𝑎 𝑓(𝑥)𝑑𝑥 = (𝑏 − 𝑎) ∙ 𝑓(𝛼)

Metoda de integrare prin părţi

Fie 𝑓, 𝑔: [𝑎; 𝑏 → 𝑅] funcţii derivabile cu derivatele continue. Atunci:
𝒃 𝒃 𝒃
∫𝒂 𝒇(𝒙) ∙ 𝒈′ (𝒙)𝒅𝒙 = 𝒇(𝒙) ∙ 𝒈(𝒙)| 𝒂 − ∫𝒂 𝒇′ (𝒙) ∙ 𝒈(𝒙)𝒅𝒙 (Formula integrării prin părţi).

Prima metodă de schimbare de variabilă

Fie 𝐼 ⊂ 𝑅 un interval şi funcţiile 𝑓: [𝑎; 𝑏] → 𝐼, 𝑔: 𝐼 → 𝑅, astfel încât:
funcţia f este derivabilă cu derivata continuă pe [a,b]
funcţia g este continuă pe I
𝒃 𝒇(𝒃)
Atunci ∫𝒂 𝒈(𝒇(𝒙)) ∙ 𝒇′ (𝒙)𝒅𝒙 = ∫𝒇(𝒂) 𝒈(𝒕)𝒅𝒕

A doua metodă de schimbare de variabilă

Fie funcţiile 𝑓: [𝑎; 𝑏] → [𝑐; 𝑑], 𝑔: [𝑐; 𝑑] → 𝑅, astfel încât:
f este funcţie bijectivă, f şi 𝑓 −1 sunt funcţii derivabile cu derivatele continue pe intervalul [a,b]
g este funcţie continuă pe [c,d]
𝒃 𝒇(𝒃) ′
Atunci ∫𝒂 𝒈(𝒇(𝒙))𝒅𝒙 = ∫𝒇(𝒂) 𝒈(𝒕) ∙ (𝒇−𝟏 ) (𝒕)𝒅𝒕

Exerciții propuse
1. Sa se precizeze care din funcțiile 𝐹: 𝑅 → 𝑅 următoare reprezintă o primitiva a funcției 𝑓: 𝑅 → 𝑅
indicata:
a) 𝐹(𝑥) = 3𝑥 3 − 3𝑥 2 + 2, 𝑓(𝑥) = 9𝑥 2 − 6𝑥
b) 𝐹(𝑥) = 2𝑥 3 − 𝑥 2 + 𝑥, 𝑓(𝑥) = 6𝑥 2 − 2𝑥 + 1
c) 𝐹(𝑥) = 𝑥 5 + 𝑥 3 + 𝑥, 𝑓(𝑥) = 5𝑥 4 + 3𝑥 2 + 1
d) 𝐹(𝑥) = 𝑠𝑖𝑛4𝑥, 𝑓(𝑥) = 4𝑐𝑜𝑠4𝑥
2𝑥+2
e) 𝐹(𝑥) = ln(𝑥 2 + 2𝑥), 𝑓(𝑥) = 𝑥 2 +2𝑥

3
2. Găsiți mulțimea primitivelor funcțiilor 𝑓: 𝑅 → 𝑅, urmatoare:
a) 𝑓(𝑥) = 𝑥 4 d) 𝑓(𝑥) = 𝑠𝑖𝑛𝑥 + 𝑐𝑜𝑠𝑥
b) 𝑓(𝑥) = 3𝑥 2 + 2𝑥 − 1 1
e) 𝑓(𝑥) = 𝑥 2 +1
c) 𝑓(𝑥) = 2𝑥 3 − 3𝑥 2 + 6𝑥 2
f) 𝑓(𝑥) =
𝑥 2 +4
3. Găsiți cate o primitiva pentru fiecare din funcțiile 𝑓: 𝐷 → 𝑅, indicând mai întâi domeniul maxim de
definiție:
a) 𝑓(𝑥) = 𝑥 √𝑥
1 1
b) 𝑓(𝑥) = 𝑥 + 𝑥 2

c) 𝑓(𝑥) = 𝑐𝑜𝑠𝑥 + 3𝑠𝑖𝑛𝑥

d) 𝑓(𝑥) = 2𝑥 − 3𝑥
1
e) 𝑓(𝑥) = 𝑥 3 − 3𝑥 2 − 𝑥
3
f) 𝑓(𝑥) = 𝑥 √𝑥 2
4. Găsiți primitiva F a fiecăreia din funcțiile 𝑓: 𝐷 → 𝑅 următoare, care îndeplinește condiția data,
indicând mai întâi domeniul maxim de definiție:
a) 𝑓(𝑥) = 𝑥 5 + 5𝑥 4 − 3𝑥 2 + 2, 𝐹(0) = 3
2
b) 𝑓(𝑥) = 𝑥 , 𝐹(𝑒) = 5
𝑥 2 +1
c) 𝑓(𝑥) = 𝑥
, 𝐹(1) =0
2𝑥 3 −1
d) 𝑓(𝑥) = 𝑥2
, 𝐹(−1) =2

5. Sa se arate ca următoarele funcții 𝑓: 𝑅 → 𝑅 admit primitive pe R si sa se determine, in fiecare caz,

cate o primitiva:
1 + 𝑒 𝑥, 𝑥 ≤ 0 𝑒 𝑥 − 1, 𝑥 ≤ 0
a) 𝑓(𝑥) = { d) 𝑓(𝑥) = {
2 − 𝑠𝑖𝑛𝑥, 𝑥 > 0 𝑠𝑖𝑛𝑥, 𝑥 > 0
𝑥 2 − 𝑥, 𝑥 ≤ 0
b) 𝑓(𝑥) = {
𝑥 2 + 𝑥, 𝑥 < 0
1
𝑥2
, 𝑥≤1
c) 𝑓(𝑥) = {2+𝑥2
3
, 𝑥>1
1 𝜋
, 𝑥≤1 𝑠𝑖𝑛𝑥, 𝑥 ≤ 4
𝑥 2 +2 f) 𝑓(𝑥) = {
e) 𝑓(𝑥) = { 𝑥2 𝜋
, 𝑥>1 𝑐𝑜𝑠𝑥, 𝑥 >4
3

𝑥 2 − 3, 𝑥 < 0 2 + 𝑠𝑖𝑛𝑥, 𝑥 < 0

g) 𝑓(𝑥) = { h) 𝑓(𝑥) = {
𝑥 + 1, 𝑥 ≥ 0 2 + 3√𝑥, 𝑥 ≥ 0

𝑒 𝑥 + 1, 𝑥 < 0
i) 𝑓(𝑥) = {
3𝑥 2 + 2𝑥 + 2, 𝑥 ≥ 0
6. Sa se determine 𝑎, 𝑏 ∈ 𝑅 astfel incat fiecare din funcțiile următoare 𝑓: 𝑅 → 𝑅, sa admită primitive
pe R:
2𝑥 − 1 + 𝑎, 𝑥 ≤ 0 𝑎 + 𝑒 𝑥, 𝑥 ≤ 0
a) 𝑓(𝑥) = { c) 𝑓(𝑥) = {
𝑥 2 + 𝑥 + 𝑏, 𝑥 > 0 3𝑥 2 − 2𝑥 + 𝑏, 𝑥 > 0
𝑎 ∙ 𝑐𝑜𝑠𝑥 + 𝑠𝑖𝑛𝑥, 𝑥 ≤ 0 (2𝑥 + 3) ∙ 𝑒 𝑥 , 𝑥 ≤ 0
b) 𝑓(𝑥) = { d) 𝑓(𝑥) = {
𝑏 ∙ 𝑐𝑜𝑠𝑥 − 𝑠𝑖𝑛𝑥, 𝑥 > 0 𝑏 − 𝑥, 𝑥 > 0

4
 (𝑎 + 𝑥) ∙ 𝑒 𝑥 , 𝑥 ≤ 0 (𝑥 2 + 𝑥 + 𝑎) ∙ 𝑒 𝑥+1 , 𝑥 ≤ −1
e) 𝑓(𝑥) = { f) 𝑓(𝑥) = {
𝑏 ∙ ln(𝑥 + 1), 𝑥 > 0 𝑏𝑥 − 2, 𝑥 > −1
7. Sa se determine 𝑎, 𝑏, 𝑐 ∈ 𝑅 astfel incat funcția𝐹: 𝑅 → 𝑅, 𝐹(𝑥) = 𝑒 𝑥 ∙ (𝑎𝑥 2 + 𝑏𝑥 + 𝑐) sa fie
primitiva a funcției 𝑓: 𝑅 → 𝑅, 𝑓(𝑥) = 𝑒 𝑥 ∙ (𝑥 2 + 1)
1
8. Fie funcția 𝑓: ( ; ∞) → 𝑅, 𝑓(𝑥) = √2𝑥 − 1 . Calculați ∫ 𝑓 2 (𝑥)𝑑𝑥
2
1 𝐹(𝑥)−𝐹(1)
9. Se considera funcția 𝑓: 𝑅 → 𝑅, 𝑓(𝑥) = 𝑥 2 +1 si 𝐹: 𝑅 → 𝑅 o primitiva a sa. Calculați lim𝑥→1 𝑥−1
1 1
10. Se considera funcția 𝐹: (0; ∞) → 𝑅, 𝐹(𝑥) = 𝑥+1 − 𝑥+2. Determinați o funcție 𝑓: (0; ∞) → 𝑅 știind
ca funcția F este o primitiva a funcției f.
11. Se considera funcția 𝑓: (1; ∞) → 𝑅, 𝑓(𝑥) = 𝑥 ∙ ln 𝑥. Demonstrați ca toate primitivele funcției f
sunt convexe pe (1; ∞)
𝑥2
12. Se considera funcția 𝑓: (0; ∞) → 𝑅, 𝑓(𝑥) = 𝑥+1. Calculați ∫ [𝑓(𝑥) − 𝑥 + 1]𝑑𝑥
2
13. Se considera funcția 𝑓: 𝑅 → 𝑅, 𝑓(𝑥) = 𝑒 𝑥 . Calculați ∫ 𝑓 ′ (𝑥)𝑑𝑥
2𝑥+1 1
14. Se considera funcțiile 𝑓, 𝑔: (0; ∞) → 𝑅, 𝑓(𝑥) = 𝑥 2 +𝑥 , 𝑔(𝑥) = 𝑥+1. Calculați ∫ [𝑓(𝑥) − 𝑔(𝑥)]𝑑𝑥
𝑛
15. Pentru orice 𝑛 ∈ 𝑁 ∗ , consideram funcțiile 𝑓𝑛 : 𝑅 → 𝑅, 𝑓𝑛 (𝑥) = 𝑒 𝑥 . Calculați:
a) ∫ 𝑓1 (𝑥)𝑑𝑥 b) ∫ 2𝑥𝑓2 (𝑥)𝑑𝑥 c) ∫ 𝑥 2 𝑓3 (𝑥)𝑑𝑥
16. Pentru orice 𝑛 ∈ 𝑁 ∗ , consideram funcțiile 𝑓𝑛 : 𝑅 → 𝑅, 𝑓𝑛 (𝑥) = (𝑥 + 𝑛) ∙ 𝑒 𝑥 . Demonstrați ca funcția
𝑓𝑛 este primitiva a funcției 𝑓𝑛+1 , ∀𝑛 ∈ 𝑁 ∗ .
17. Demonstrați ca orice primitiva a funcției 𝑓: 𝑅 → 𝑅, 𝑓(𝑥) = 3𝑥 2 − 2𝑥 + 1 este strict crescătoare.
18. Calculați:
3
a) ∫1 (3𝑥 2 + 2𝑥 − 1)𝑑𝑥
𝜋
b) ∫0 (𝑐𝑜𝑠𝑥 + 𝑠𝑖𝑛𝑥)𝑑𝑥
1
c) ∫0 (𝑥 2019 + 2𝑥 − 3)𝑑𝑥
1
d) ∫0 𝑥𝑒 𝑥 𝑑𝑥
𝑒
e) ∫1 𝑥 ln 𝑥 𝑑𝑥
2 2𝑥+1
f) ∫1𝑥 2 +𝑥+1
𝑑𝑥
𝑒 2 ln 𝑥
g) ∫𝑒 𝑥
𝑑𝑥
2 2𝑥 2 +1
h) ∫1 𝑥
𝑑𝑥
4 1
i) ∫12√𝑥
𝑑𝑥
3
j) ∫2 2𝑥(𝑥 2 + 1)3 𝑑𝑥
𝑒 𝑙𝑛3 𝑥
k) ∫1 𝑥
𝑑𝑥
2 𝑥2
l) ∫1𝑥 3 +2
𝑑𝑥

√3
m) ∫0 𝑥√𝑥 2 + 1𝑑𝑥

5
 4 9
19. Se considera funcția 𝑓: 𝑅 → 𝑅, 𝑓(𝑥) = 𝑥 2 − 4𝑥 + 3. Demonstrați ca ∫3 𝑓(𝑥) ∙ 𝑓 ′ (𝑥)𝑑𝑥 =
2
𝑥 1
20. Determinați 𝑥 > 0, astfel incat ∫𝑒 2 𝑡 ∙ (2 ln 𝑡 − 3)𝑑𝑡 = 0
𝑥 2 +2𝑥−1 1 1 1
21. Se considera funcțiile 𝑓, 𝑔: (1; ∞) → 𝑅, 𝑓(𝑥) = , 𝑔(𝑥) = + − .
𝑥 3 −𝑥 𝑥−1 𝑥 𝑥+1
3
Demonstrați ca 𝑓(𝑥) = 𝑔(𝑥), ∀𝑥 ∈ (1; ∞) si calculați ∫2 𝑓(𝑥)𝑑𝑥
2𝑥
22. Se considera funcția 𝑓: 𝑅 → 𝑅, 𝑓(𝑥) = 𝑥 2 +1.
1 2 3 4
23. Demonstrați ca ∫0 𝑓(𝑥)𝑑𝑥 + ∫1 𝑓(𝑥)𝑑𝑥 > ∫2 𝑓(𝑥)𝑑𝑥 + ∫3 𝑓(𝑥)𝑑𝑥
1 𝑥
23. Fie 𝑓: 𝑅 → 𝑅, 𝑓(𝑥) = 𝑥 2 − 𝑥 + 1. Calculați lim𝑥→∞ 𝑥 3 ∙ ∫0 𝑓(𝑡)𝑑𝑡
2
24. Determinați 𝑚 ∈ 𝑅, astfel incat ∫1 [4𝑥 3 − (4𝑚 − 4)𝑥 + 𝑚2 ]𝑑𝑥 ≤ 12

25. Se considera funcția 𝑓: [0; 1] → 𝑅, 𝑓(𝑥) = 3𝑥 2 .

1
a) Calculați ∫0 𝑓(𝑥)𝑑𝑥
1 2
b) Calculați ∫0 (𝑓(𝑥)) 𝑑𝑥
1
26. Se considera funcția 𝑓: 𝑅 → 𝑅, 𝑓(𝑥) = 𝑒 𝑥 . Calculați ∫0 𝑥 ∙ 𝑓(𝑥 2 ) 𝑑𝑥
𝜋
𝜋
27. Se considera funcția 𝑓: [0; 4 ] → 𝑅, 𝑓(𝑥) = 𝑡𝑔𝑥 . Calculați ∫04 𝑓(𝑥)𝑑𝑥
1
28. Se considera funcția 𝑓: 𝑅 → 𝑅, 𝑓(𝑥) = 3𝑥 − 2𝑥 . Calculați ∫0 𝑓(𝑥)𝑑𝑥
2𝑥 2 +3𝑥+1 2
29. Se considera funcția 𝑓: [1; 2] → 𝑅, 𝑓(𝑥) = 𝑥
. Calculați ∫1 𝑓(𝑥)𝑑𝑥
5
29. Fie funcția 𝑓: 𝑅 → 𝑅, 𝑓(𝑥) = 𝑎𝑥 4 . Determinați valoarea numărului real a, pentru care ∫0 𝑓(𝑥)𝑑𝑥 =625.
𝑎
30. Fie funcția 𝑓: 𝑅 → 𝑅, 𝑓(𝑥) = 5𝑥 4 . Determinați valoarea numărului 𝑎 ∈ (1; ∞), ∫0 𝑓(𝑥)𝑑𝑥 =32.

31. Se considera funcțiile 𝑓, 𝐹: 𝑅 → 𝑅, 𝑓(𝑥) = (𝑥 + 1)2 ∙ 𝑒 𝑥 , 𝐹(𝑥) = (𝑥 2 + 1) ∙ 𝑒 𝑥

a) Demonstrați ca F este o primitiva a lui f
1
b) Calculați ∫0 𝑓(𝑥)𝑑𝑥

c) Demonstrați ca orice primitiva a funcției F este convexa

𝑥𝑛
32. Pentru orice 𝑛 ∈ 𝑁 ∗ , consideram funcțiile 𝑓𝑛 : [0; 1] → 𝑅, 𝑓𝑛 (𝑥) = 𝑥+1

a) Calculați ∫ (𝑥 + 1) ∙ 𝑓2 (𝑥)𝑑𝑥
1
b) Calculați ∫0 𝑓1 (𝑥)𝑑𝑥
1
c) Folosind eventual inegalitatea 𝑥 𝑛 ≤ 1, ∀𝑥 ∈ [0; 1], ∀𝑛 ∈ 𝑁, demonstrați ca ∫0 𝑓2019 (𝑥)𝑑𝑥 < ln 2

33. Se considera funcția 𝑓: [1; 2] → 𝑅, 𝑓(𝑥) = √𝑥 2 + 3

2
a) ∫1 𝑓 2 (𝑥)𝑑𝑥
2
b) Calculați ∫1 𝑥 ∙ 𝑓(𝑥)𝑑𝑥
2
c) Calculați ∫1 𝑒 𝑥 ∙ 𝑓 2 (𝑥)𝑑𝑥

34. Se considera funcția 𝑓: 𝑅 → 𝑅, 𝑓(𝑥) = 𝑥 2019 + 𝑥 + 1

6
a) Determinați primitiva F a funcției f care verifica condiția 𝑓(0) = 1
𝑥
∫0 𝑓(𝑡)𝑑𝑡
b) Calculați lim𝑥→∞ 𝑥 2020
𝑒
35. Fie 𝑓𝑛 : [1; 𝑒] → 𝑅, 𝑓𝑛 (𝑥) = 𝑥 ∙ 𝑙𝑛𝑛 𝑥, 𝑛𝜖𝑁 ∗ si notam 𝐼𝑛 = ∫1 𝑓𝑛 (𝑥)𝑑𝑥
𝑒 𝑓3 (𝑥)
a) Calculați ∫1 𝑙𝑛3 𝑥
𝑑𝑥

b) Calculați 𝐼1
𝑒2 𝑛
c) Demonstrați ca 𝐼𝑛 = − ∙ 𝐼𝑛−1
2 2

36. Se considera funcția 𝑓: [0; 1] → 𝑅, 𝑓(𝑥) = √𝑥 2 + 1

2
a) Calculați ∫1 𝑓 2 (𝑥)𝑑𝑥
1
b) Calculați ∫0 𝑥𝑓(𝑥)𝑑𝑥
1 3
c) Știind ca √𝑥 2 + 1 ≤ √2, ∀𝑥 ∈ [0; 1], demonstrați ca ∫0 𝑓(𝑥)𝑑𝑥 < 2 .