Formule de calcul prescurtat

(a + b)² = a² + 2ab + b²
(a – b)² = a² – 2ab + b²
(a + b)(a – b) = a² – b²
(a + b + c)² = a² + b² + c² + 2ab + 2ac + 2bc
(a – b + c)² = a² + b² + c² – 2ab + 2ac – 2bc
(a + b – c)² = a² + b² + c² + 2ab – 2ac – 2bc
(a – b – c)² = a² + b² + c² – 2ab – 2ac + 2bc
(a + b)³ = a³ + 3a²b + 3ab² + b³
(a – b)³ = a³ – 3a²b + 3ab² – b³
a³ + b³ = (a + b)(a² – ab + b²)
a³ – b³ = (a – b)(a² + ab + b²)
Functia de Gradul I

Fie f: R → R ,f(x) = ax + b a, b∈ R, a≠ 0

Intersecţia cu axele de coordonate

Gf∩Ox: x=−ba, y=0 ¿> A ( −ba , 0)
Gf∩Oy: x=0, y=b ¿> B ( 0 , b )

Semnul funcţiei de gradul I

−b
X -∞ a +∞ a> 0

f(x) - - - - - - - - - -0 + + + + + + + +

−b
X -∞ a +∞ a< 0

f(x) + + + + + + + + 0 - - - - - - - - - - - - -

Monotonia functiei de gradul I este data de a, coeficientul lui x, si

anume:
cand a>0atunci functia este crescatoare ↗
sau cand a<0functia este descrescatoare ↘

Functia de gradul II
Fie f: R → R , f(x) = a x +bx+ c,
2
a,b,c ∈R,a≠0

a x 2 +bx+ c=0

2
Δ=b −4 ac

Intersecţia cu axele de coordonate:

Gf ∩Ox :
−b ± √ Δ
- dacă Δ≥0 , x 1,2=
2a

- dacă ∆= 0, graficul funcţiei este tangent axei OX

-dacă ∆¿0, graficul funcţiei nu intersectează axa OX
Gf ∩Oy : x=0, y=b.

Semnul funcţiei de gradul II

X -∞ x1 x2 +∞ a> 0

f(x) + + + + + + 0 - - - - - - 0+ + + + + + + +

X -∞ x1 x2 +∞ a< 0

f(x) - - - - - - - - 0 + + + + +0- - - - - - - - - - -

Reprezentarea geometrică a graficului funcţiei de gradul II

este o parabolă.
V ( −b ,− )se numeşte vârful parabolei.
Δ
2a 4 a

MONOTONIA FUNCŢIEI DE GRADUL II

Fie   o funcţie numerică  .
Spunem că :   este crescătoare pe o mulţime   dacă şi
numai dacă   cu   avem   
este strict crescătoare pe o mulţime   
cu   avem  .
 este descrescătoare pe o
mulţime   cu   avem  .
este strict descrescătoare pe o
mulţime   cu   avem  .
O funcţie numerică   crescătoare sau descrescătoare
pe o submulţime   se numeşte monotonă pe  .

Fie funcţia  , 
1. Dacă  , funcţia   este strict descrescătoare
pe   şi strict crescătoare pe  .
2. Dacă  , funcţia   este strict crescătoare pe
intervalul   şi strict descrescătoare pe
intervalul  .

Progresii aritmetice
DEFINIȚIE– Un șir de numere reale în care orice termen începând cu al doilea se
obține din termenul precedent adunat cu același număr fixat, se numește
PROGRESIE ARITMETICĂ:

Progresii Geometrice
DEFINIȚIE– Un șir de numere reale cu primul termen nenul, în care
orice termen începând cu al doilea se obține din termenul precedent
înmulțit cu același număr fixat nenul, se numește: PROGRESIE
GEOMETRICĂ:

Elemente de combinatorica
Permutări: Pn=n⋅(n−1)⋅(n−2)⋯1=n!
n!
Aranjamente: Akn =¿ n⋅(n−1)⋅(n−2)⋯(n−k+1) = ( n−k ) !
n!
Combinari: C = k ! ( n−k ) !
k
n

Formula de recurenta a aranjamentelor:

         
 Formula combinarilor complementare:

         
Binomul lui Newton:
( a+ b )n=C 0n an b0 +C 1n an−1 b 1+ C2n an−2 b2 +⋯ +Cnn a 0 b n

Termenul general al dezvoltarii binomului lui Newton:

k k n−k k
T k+1=−1 ⋅C n ⋅ a ⋅b
Logaritmi

Funcţia exponenţială
Definiţie. Fie a>0, a≠1. Funcţia

f: R→(0,+∞), f(x)=a se numeşte funcţia

x

exponenţială de bază a.
Funcţia exponenţială este bijectivă.
Funcţia exponentiala este inversabilă şi inversa ei este
funcţia logaritmica.
Monotonia: dacă a>1, atunci f este strict crescătoare;
dacă 0<a<1, atunci f este strict descrescătoare.

Funcţia logaritmică

Definiţie. Fie a∈R,a>0,a≠0. Funcţía

f:(0,+∞)→ R, f(x)=log x se numeşte funcţia logaritmică.
a

Funcţia logaritmică este bijectivă

Funcţia logaritmică este inversabilă şi inversa ei este
funcţia exponenţială.
Dacă a>0 funcţia logaritmică este strict crescătoare;
0<a<1 funcţia logaritmică este strict
descrescătoare;

Multimea numerelor complexe C

C=R × R a,b/ a,bR , deci numerele complexe sunt
de forma : z  a  bi , unde a si b sunt numere reale,
iar a se numeste partea reala a lui z, iar b se numeste
partea imaginara a lui z.
z = a − bi se numeşte număr conjugat numărului z = a + bi
− z = −a − bi se numeşte număr opus lui z = a + bi .
Formule:
z 1+ z2 =( a1 +a 2 )+ ( b1 +b 2) ⅈ

z 1−z 2=( a1−a 2) + ( b1−b 2 ) ⅈ

z 1 ⋅ z 2=( a1 a2 +b1 b2 ) + ( a1 b 2+ b1 a2 ) ⅈ

z1 z 1 ⋅ z 2
=
z2 z 2 ⋅ z 2

Modulul numărului complex:

|z|= |a+bi|= √ a2 +b 2

|z|=|z| si z ⋅ z =|z| 2

Puterile lui i :
i 4 k =1

ⅈ 4 k +1=ⅈ

i 4 k +2=−1

ⅈ 4 k +3=−i

Formule fundamentale
Formule de derivare
Reguli generale de derivare

[]
,
1 −g'
= 2
g g

Derivatele funcțiilor simple

'
( x n ) =n ⋅ x n−1
'
( e x ) =ⅇ x
,
( a x ) =a x ⋅ ln a
' 1
( √n x ) =
n√x
n n−1

' 1
¿ ( ln x ) =
x

Derivatele functiilor trigonometrice

Derivatele functiilor compuse
Asimptotele funcţiilor reale
Asimptota orizontală
Fie f: D → R , D⊂ R
dreapta y=l este asimptotă orizontală la graficul funcţiei spre
± ∞ , dacă l∈R (există şi este finită), unde

l= lim ¿ f(x).
x→ ±∞

Asimptota oblică
Fie f:D→ R, D ⊂ R
dreapta y=mx+n este asimptotă oblică spre ± ∞ a funcţiei
f, dacă şi numai dacă m,n∈R (m,n sunt finite), unde
lim f ( x )
m= x →±−∞
x
, n= lim ¿(f(x)−mx), m≠0.
x→ ±∞

Asimptota vertical
Fie f:𝐷 → ℝ, 𝐷 ⊂ ℝ

 dreapta x=α este asimptotă verticală la stânga a lui f,

dacă: lim ¿ x <0f(x)=± ∞
x→ ∞

dreapta x=α este asimptotă verticală la dreapta pentru

f, dacă lim ¿ x >0 (x)=± ∞
x→ ∞