Moara cu noroc

1.Titlul
nuvelei estemai degrabă ironic.
Toposul
 ales, cârciuma numită
 Moara cu noroc
 înseamnă de fapt
 Moara cu ghinion, Moara care aduce nenorocirea,
 pentru că uşurinţa câştigurilor de aici ascunde abaterietice grave
(nelegiuirea şi crima).Substantivul
moara
din titlu exprimă şi măcinarea sufletească a personajelor aflate în
vârtejul patimilor

2.Stilul,procedee stilistice
3.vocabular

Povestea lui Harap Alb

1.repere spatio-temporale

Ciocoii vechi si noi

Nicolae Filimon  a fost un prozator român, faimos pentru că l-a creat pe Dinu Păturică, eroul
primului roman realist românesc.
Printre cele mai importante scrieri ale lui Nicolae Filimon se Numara nuvela “Mateo Cipriani”,
basmul “Omul de piatră “ si bineinteles “povestea lui Făt-Frumos”
Ciocoii vechi si noi este un roman realist, scris de Nicolae Filimon,  fiind considerată cea mai
importantă operă a prozatorului . Romanul a fost publicat pentru prima dată în anul 1862
de Revista Română a lui Al. I. Odobescu, iar în anul 1863 a apărut ca volum.
Tema romanului o constituie viata sociala si economica din Tara Romaneasca in

timpul domniilor fanariote.Viziunea lui Filimon despre lume este una

providenţialistă şi aparține unei teze de morală creştină

Din punct de vedere compositional “Ciocoii vechi si noi” cuprinde: o dedicatie, un prolog, 32 de
capitole numerotate cu cifre romane, fiecare avand cate un titlu sufestiv si un epilog urmarind
sirul evenimentelor cronologic.
Romanul este o lucrare epica in proza cu acţiune complexă, cu puternice conflicte şi o complicată
intrigă

Relatia dintre incipit si final

Incipitul romanului este traditional si in spiritul realismului. El fixeaza cu exactitate
timpul si spatiul naratiunii si aduce in scena protagonistul: "Intr-o dimineata din luna lui
octombre, anul 1814, un june de 22 de ani…”

Finalul. Romanul se incheie cu pedepsirea exemplara a personajelor negative, in

antiteza cu destinul personajelor pozitive, care vor trai si vor cunoaste fericirea intr-o
lume mai buna. Fiecare dintre ele fiind rasplatit pe masura faptelor pline de
generozitate savarsite si a trasaturilor morale exceptionale:corectitudine, demnitate si
cinste

Semnificatia titlului

Titlul “Ciocoii vechi si noi” sugereaza tematica romanului, adica intentia

scriitorului de a prezenta moravurile epocii fanariote . Romanul a fost
proiectat in doua mari parti in care sa fie puse in balanta categoria ciocoilor
vechi si a celor noi, ca doua ipostaze ale aceluiasi prototip, insa cartea lui
Filimon se opreste doar asupra primului aspect
Titlul mai cuprinde si un proverb popular „Ce naste din pisica soarici mananca"
Premiza de la care pleaca prozatorul este aceea ca orice societate omeneasca are
numerosi indivizi corupti, ca slabiciunile si pacatele omenesti sunt eterne
schimbandu se doar modul lor de manifestare rafinandu se , devenind mai subtile

Momentele subiectului
Expozitiunea

Intriga

Desfasurarea actiunii

Punctul culminant

Deznodamantul
Modurile principale de expunere artistica
Naratiunea

Descrierea

Dialogul

Monologul

Principalele repere spatio-temporale

Timpul. Actiunea romanului incepe "intr-o dimineata din luna lui octombrie, anul 1814"
si se desfasoara pe o perioada de mai bine de un sfert de secol, pana in 1830,
cuprinzand astfel sfarsitul epocii fanariote in Tara Romaneasca.

Spatiul in care se desfasoara actiunea este, in principal, Bucurestiul din vremea

respectiva, unde se afla curtea domneasca si casele lui Andronache Tuzluc , dar si
imprejurimile Bucurestiului , mosiile postelnicului, ocnele de la Telega, unde va fi inchis
Dinu Paturica etc

Perspectiva narativa

Autorul este mereu prezent in text, confundandu-si vocea cu cea a

naratorului. Omniprezent si omniscient, isi face loc in spatiul
textului prin construcția rationalistă, deductivă și previzibilă a
subiectului, ce mizează pe obiectivitate. Relatarea nu se face numai la
persoana a lll-a ci si la persoana intai plural

Clasificari ale personajelor

Dinu Păturică -princcipal,pozitiv?,real, dornic de a se imbogati
Andronache Tuzluc- principal,negativ,real, postelnic în suita domnitorului Caragea
Chera Duduca – secundar,negativ,real, aliata lui Dinu în comiterea faptelor ilegale
Chir Costea Chiorul -secundar,negative,real

Banul C- secundar,pozitiv,real
Maria - secundar,pozitiv,real

Ghinea Păturică -episodic,pozitiv,real

Gheorghe - episodic,pozitiv,real

Iordache – episodic,pozitiv,real

Stilul

Mijloace artistice

Imagini artistice\

Citate preferate

Tot omul este creat de Dumnezeu cu dreptul de a se hrani pe pamant;de ce dar unii oameni au
mai mult decat le trebuie,cand altii nu au nici chiar mijloacele necesitatii spre a se sustine?

Pag8

Este cunoscut că omul îmbogăţit prin furtişag nu se satură niciodată de avere, oricât de bogat ar deveni,
ci, din contra, caută noua mijloace de a-şi mări bogăţiile… pag 9

în ziua de astăzi: ai bani, eşti tare şi mare; eşti sărac, nu te bagă nimeni în seamă.-pag 96

Fă-te om de lumea nouă, să furi cloşca de pe ouă -pag 120

Vocabular
Stabilimentele= Așezământ, instituție comercială, industrial- pag 5

Maghernitele= Casă mică, sărăcăcioasă, dărăpănată- pag 5

Sofragiu= Om de serviciu care servea la masă.- pag 8

Lesne= Cu ușurință.- pag 9

Fermena = fermenea -pag 11

Iuşchiuzarlâcul pag 13

Huzmetul= Venitul unor dări, ca vinăriciul, oieritul etc., sau venitul ocnelor și al vămilor-Pag 17

Me șiiiii= Încălțăminte fără toc, confecționată din piele subțire și purtată în

trecut de bărbați, peste ciorapi.- Pag 22

Acrostihidele pag 33

Aporie=  Dificultate de ordin rațional greu sau imposibil de rezolvat.- pag 44

Benghiuri = Mic semn negru (natural sau artificial) pe obraz sau pe trup -pag
50

şamalagea = Obiect de îmbrăcăminte confecționat din șamalagea  morico= Roșu-închis sau

albastru-închis. Pag 59

tipendada pag 60

condurii= Pantof femeiesc cu toc înalt, împodobit adesea cu broderii.-pag 106

Caracterizare de personaj

Ciocoii vechi și noi  este un roman românesc, care a fost publicata pentru prima dată în anul 1862
de “Revista Română” ,iar în anul 1863 a apărut ca volum.Acesta este considerat primul roman
notabil al literaturii române.

Personajul principal este Dinu Paturica,  fiul unui marunt boier de tara, Ghinea Paturica

Acesta este caracterizat direct, cat si indirect.

Caracterizarea directa a pers Dinu este realizata de catre autor, care ii contureaza acestuia un
portret fizic cat si moral.
" june de 22 de ani, scurt la statura, cu fata oachesa, ochii negri plini de viclenie, un nas drept si cu varful
cam ridicat in sus ce indica ambitiunea si mandria grosolana".

Viclenia ochilor si forma nasului sugereaza lacomia, orgoliul care sunt in contrast cu statutul sau social
umil.

Caracterizarea indirecta se poate realiza prin:comportament, relatii cu alte personae,nume si limbaj

Din comportamentul sau reiese in mod indirect ca Dinu este ipocrit:" dimineata sa vii sa ma freci
la picioare, sa ma ajuti sa ma imbrac, sa imi dai de spalat, sa-mi aduci dulceata, cafea si ciubuc". Din
fragmentul "Dinu Paturica se pune pe invatatura si, in mai putin de 2 ani invata limba greaca ca un
sofologiotatos dar el nu s emultumea numai cu atat" reiese setea fata de drumul ascendent pe scara
sociala.

Numele acestuia este, iarasi, simbolic si sugereaza dorinta de inavutire, de parvenire,

deoarece “ Paturica" semnifica faptul ca este un reprezentant al unei paturi sociale

Relatia cu alte personaje:Chera Duduca, C.C.Chioru,Gheorghe.La un moment dat Chera Duduca ii

devine amanta si complice in demersurile sale de saracie a lui Tuzluc.:"vino ,dar, draga in bratele
mele! Nu te sfii Dinule; eu te iubesc, caci esti tanar si frumos, esti plin de foc si de mandrete...Erau
beti de fericire!".Dinu Paturica intuieste faptele Duducai dar vrea sa o faca sa recunoasca

Personajaul meu preferat este Gheorhe,fostul vataf de curte a lui andronache tuzluc, deoarece el era
cinstit si voia sa faca dreptate, doar ca stapanul lui l a dat afara din casa pentru ca a spus ca sotia il
inseala cu dinu,fara nicio dovada, iar el n a vrut sa l creada pentru ca dupa tot el suferea, si stiti vorba
aia adevarul doare cateodata.

Din punctul meu de vedere

Impresii de lectura

“Ciocoii vechi și noi “de Nicolae filimon este un roman românesc, cu personaje care cuprind
diverse tipologii de oameni ,pe care ii intalnesti la tara.

Aceast roman ne duce cu gandul la viata din anii 1814-1830 si ne transpune pe noi,
cititorii acolo.Autorul ne ofera informatii despe viata de ciocoi si nu numai si ca
oricat de bogat ai deveni prin furisag nu te multumesti cu nimic.
La nivel personal ,pot spune ca romanul a fost si nu prea pe gustul meu, deoarece
majoritate personajelor positive de la inceput au devenit negative pe parcursul
romanului din cauza inprejurarii ,iar la sfarsit au avut un sfarsit tragic.

In urma tuturor intamplarilor, am invatat ca nu trebuie sa crezi pe oricine ,chiar

daca il cunosti de mult timp pentru ca toti sunt pe interes,iar cand te astepti cel mai
putin atunci te vor trada.

Finalul romanului este destul de placut pentru mine pentru ca cele 2 personaje
positive, Gheorghe si Maria, s au casatorit ,iar celelate personaje negative au murit,
dovedind ca lumea aceasta are un sigur principiu: “dupa fapta si rasplata”

Eu as fi vrut ca Dinu Paturica sa nu se dea dupa bani si sa ramana la fel de cinstit ca la

inceput .poate daca ramanea asa, isi gasea o fata pe gustul lui care sa nu l tradeze, si
nu ii se intamplau toate necazurile acestea.

O scrisoare pierdută 

Ion Luca Caragiale

*
1/13 februarie 1852 nascut / Haimanale, Țara Românească

 9 iunie 1912 decedat / Berlin, Imperiul German

Ion Luca Caragiale a fost un dramaturg, nuvelist, pamfletar, poet, scriitor, director de teatru,

comentator politic și ziarist român. George Călinescu îl considera a fi cel mai mare dramaturg român
și unul dintre cei mai importanți scriitori români.

 Printre cele mai importante scrieri ale lui Ion Luca Caragiale se Numara volumele
„Teatru. Opere complecte”, 1908 , „Momente, schițe, amintiri”, 1908 si multe altele.

O scrisoare pierdută este o comedie de moravuri sociale și politice, scrisă de dramaturgul român

Ion Luca Caragiale..Comedia a fost publicata in anul 1884, în revista „Convorbiri literare”, XVIII
(1885),
 Tema operei este viata publica si privata a inaltei societati romanesti de lasfarsitul secolului al
XIX-lea descrisa detaliat in toate aspectele sale . Aceasta se concretizeaza prin prezenta
triunghiuluiconjugal si prin rasturnari de situatie
Comedia "O scrisoare pierduta" de I.L.Caragiale a avut un succes rasunator pe scena Teatrului
National din Bucuresti, la data de 13 noiembrie 1884.

Piesa este structurată in patru acte, actul I avand 9 scene, al II-lea 14 scene, al III-lea 7,
iar al IV-lea XVI. Comedia este specia genului dramatic in care se prezinta situatii
neasteptate,tipuri umane, moravuri, astfel incat sa provoace rasul.

Relatia dintre incipit si final

In construirea incipitului, Caragiale a folosit tehnica acumularilor succesive , oferind informatii
incomplete publicului cu scopul de a capta atentia acestuia. Inca din prima scena, Ghita il informeaza pe
Tipatescu, prefectul judetului, in legatura cu un document despre care adversarul lor politic, Nae
Catavencu, afirmase ca ii asigura postul de deputat. Abia in scena a III-a aparitia lui Zaharia Trahanache
lamureste misterul asupra scrisorii. 
Finalul este specific unei comedii, surprinzand rezolvarea conflictului exterior in momentul in care Zoe
Trahanache isi recupereaza scrisoarea. Ea il pedepseste pe Catavencu, obligandu-l sa organizeze
petrecerea data in cinstea celui ales in locul sau, Agamemnon Dandanache.
Titlul este sugestiv si desemneaza obiectul de santaj, anume scrisoarea, carepoate ajunge o
arma politica. O banala scrisoare amoroasa devine un bun pretpentru orici
ne o gaseste. Ea este mereu „pierduta”, semn ca niciunul nu e demn de
puterea pe care aceasta i-o confera. Scrisoarea de dragoste trecuta prin mai multemaini devine
simbol al moravurilor vremii : coruptia, incultura, santajul , intr-o lumein care pana si
sentimentele (iubirea, onoarea, prietenia) ajung „obiecte denegociere”

Momentele subiectului
Expozitiunea

Actiunea  se desfasoara intr-un orasel de munte, capitala de judet, situat la cinci poste de
Bucuresti, in 1883 ea este prezentata in plina tensiunea dramatica si surprinde discutia dintre St. Tipatescu
si Pristanda, avand ca punct de plecare articolul publicat de Nae Catavencu in ziarul ” Ragnetul Carpatilor”, in
care prefectul era numit “vampir ce suge sangele poporului”

Intriga

Sotia sefului organizatiei guvernamentale locale, Zoe Trahanache, pierde scrisoarea de

dragoste de la prefectul Stefan Tipatescu, prieten de familie

Desfassurarea actiunii
Catavencu ameninta ca va publica scrisoarea in ziarul sau, insa promite ca o va inapoia daca va fi
ales deputat.
Tipatescu, dupa ce a ordonat perchezitionarea si arestarea lui Catavencu, a incercat sa-i ofere
diferite functii in stat, dar acesta a refuzat. In cele din urma, Catavencu a reusit sa obtina
promisiunea Zoei Trahanache pentru a candida la functia de deputat deoarece aceasta se temea ca
va fi compromisa moral in societate.
Farfuridi si Branzovenescu, doi membri ai partidului, se tem de tradare si au trimis, la centru o
anonima pe care prefectul a reusit sa o opreasca la timp.
Zaharia Trahanache raspunde la santaj cu santaj deoarece descopera o polita falsificata de
Catavencu prin care acesta isi insusea ilegal bani de la o fundatie.
Punctul culminant
s-a declanşat atunci când de la ,,centru” a venit o dispoziţie prin care se cerea să fie trecut pe lista
candidaţilor un oarecare Agamemnon Dandanache. În aceste condiţii atmosfera este tensionată atât
între membrii partidului cât şi în opoziţie la care se adaugă şi disperarea celor doi amanţi.

Deznodamantul

Comedia se incheie cu o impacare generala, vechii rivali ajungand la un compromis.

Modurile principale de expunere artistica

Dialogul

Monologul

Naratiunea si descrierea nu prea se gasesc

Repere spatio temporale

Actiunea este plasata in capitala unui judet de munte, in zilele n oastre. . Din textul

dialogat, reiese insa ca actiunea este plasata in anul degratie 1883, de-a lungul a
trei zile, in timpul alegerilor

Perspectiva narativa
Are dramaturg, nu narator! Dramaturgul nu povestește faptele, ci le lasă să se
desfășoare în fața (cititorului) spectatorului. Deci, ideile, atitudinea si sentimentele
autorului vor fi deduse de cititor-spectator în urma lecturării textului, eventual a
vizionării spectacolului.

Clasificari de personaje
Ștefan Tipătescu tipul junelui prim, principal,romantic,pozitiv

Nae Cațavencu demagogul si ipocritul, principal,realist, negativ

Zaharia Trahanache reprezinta tipul incornoratului, principal,realist, pozitiv

Zoe Trahanache tipul femeii voluntare, principal, realist,pozitiv

Ghiță Pristanda tipul politistului corrupt, secundar,realist, pozitiv

Cetățeanul turmentat tipul cetățeanului, episodic,realist,pozitiv

Agamemnon Dandanache , tipul politic ,episodic,realist,pozitiv

Tache Farfuridi tipul politic și al demagogului,episodic,realist,pozitiv

Iordache Brânzovenescu tipul confidentului ,episodic,realist,pozitiv

Stilul

Mijloace artistice

Imagini artistice\

Citate
Famelie mare,renumeratie mica, dupa buget pag 231

Ai putintica rabdare,sa vezi Pag 237

Nu ma zgudui ca ametesc Pag 246

Nu striga ca ametesc Pag 247

Familia mea de la patuzsopt (coborand catre public)si eu, in toate Camerele, cu toate partidele,ca
rumanul impartial…si sa remain fara coledzi! Pag 296

Vocabular
Slova Pag 247-

Staruiam pah 253

Nifilistul pag 254 -

Birja pag 255

Pag 258

Pag 260

Pag 267

Pisicher Pag 262

Pag 263

Depesa Pag 272

Plebicist pag 275

Machiavelicuri pag 283

Consoarta pag 297

Bigotismul pag 310

Caracterizare de personaj
O scrisoare pierdută este o comedie de moravuri sociale și politice, care a fost publicata in
anul 1884, în revista „Convorbiri literare”.Aceasta a avut un succest foarte mare pe scena Teatrului
National din Bucuresti la 13 noiembrie 1884

Personajul principal este Stefan Tipatescu, prefectul orasului

Acesta este caracterizat direct, cat si indirect

Caracterizarea directa a personajului Tipatescu este realizata de catre alte personaje, care ii contureaza
acestuia un portret fizic cat si moral.  „E iute! N-are cumpăt. Aminteri bun băiat, deştept, cu carte, dar
iute, nu face pentru un prefect.”

Tipatescu este un barbat tanar si prezentabil, inteligent, dar imoral, fiindca intretine relatii amoroase cu
Zoe, sotia prietenului de familie, Zaharia Trahanache

Caracterizarea indirecta se poate realiza prin:comportament , mediu de viata, relatii cu alte personaje,
nume, felul de a vorbi si de a se comporta.

La nivel comportamental putem considera ca personajul Tipatescu este o fire manioasa,si foarte
schimbatoare, avand din vedere schimbarile bruste pe care le are.

Desi incearca sa isi pastreze calmul,temperamentul sau impulsiv invinge in final, cand ‘’se repede navala
la el’’, tot Zoe fiind cea care va reusi sa-l calmeze
Tipatescu este un derivat de la substantivul comun ‘’tip’’, iar sufixul ‘’-escu’’ sugereaza banalitatea
personajului, fiind un tip comun. Desi este iute la manie, el foloseste totusi limbajul unui om educat, si
desi autorul ii subliniaza viciile si defectele,nu il incadreaza totusi in tipologia politicienilor demagogi si
corupti.

Mediu de viata ne ofera multe informatii despre personaj, asadar personajul traia in capitala unui judet
de munte, izolat de lume

Relatia dintre cele doua personaje se evidentiaza cand Trahanache ii povesteste lui Tipatescu
cum a decurs intalnirea cu Nae Catavencu. Odata ajuns in incapere, Trahanache este intampinat cu
o falsa politete

Nae dezvaluie motivul intalnirii, acela de a-l santaja spundandu-i ca va publica o scrisoare de
amor trimisa sotiei sale, Zoe, de catre prietenul sau, Tipatescu. Zaharia, nepasator, observa actul lui
Catavencu si sustine ca scrisoare este o plastografie.

Personajul meu preferat este Cetateanul turmentat,deoarece mi au placut foarte mult replicile lui si p
arca te faceau sa razi.El este tipul cetăţeanului naiv şi sincer. Are un rol important în desfăşurarea
acţiunii, deoarece el este acela care găseşte scrisoarea, o pierde şi o regăseşte.

Impresii de lectura
“O scrisoare pierdută” de I.L.Caragiale este o comedie de moravuri sociale și politice, cu
personaje care cuprind diferite tipologii de oameni.

Aceasta nuvela ne impinge in viata din anii 1883, cu toate viciile ei, pe care nu le mai gasim in viata
de zi cu zi, din pacate, sau daca le gasim, foarte rar.

Autorul ne oferea informatii despre viata politica si despre cat de corupta este lumea in general.

La nivel personal , pot spune ca nuvela a fost pe gustul si placul meu,deoarece unele replici ale
personajelor m au facut sa rad.Pe langa asta nuvela

In urma tuturor intamplarilor,am invatat ca in orice societate este nevoie de comunicare, iar daca nu
este se ajunge la destramare. Pe langa asta,cred ca ar trebui sa ai grija de cine este langa tine si cine
iti este prieten cu adevarat.

Finalul operei este unul placut pentru toti, deoarece are loc banchetul dat in cinstea candidatului
"ales in unanimitate",iar toti se bucura si se distreaza asa cum trebuie.
Mie mi a placut cum s a terminat comedia si nu as schimba nimic.
Maitreyi
Mircea Eliade 

Nascut pe data de 9 martie 1907/ București, România

Decedat pe data de 22 aprilie 1986/ Chicago, Illinois, SUA

Mircea Eliade  a fost istoric al religiilor, scriitor de ficțiune, filozof și profesor de

origine română la Universitatea din Chicago, din 1957
Printre cele mai importante scrieri ale lui Mircea Eliade se Numara romanul “Nunta in
cer”,nuvelele “La tiganci” si “Sarpele” si multe altele.
Maitreyi este un roman exotic, scris de Mircea Eliade. A fost publicat pentru prima oară
în 1933 și s-a bucurat de popularitate în întreaga lume,  fiind tradus în mai multe limbi.
Tema romanului este iubirea incompatibila.Povestea nefericita de dragoste a cuplului de
îndrăgostiți,Allan și Maitreyi.Cei doi fac parte din doua lumi diferite:cea occidentala și cea
orientala

Compoziţia romanului este alcătuita din 15 capitole. Textul este constituit pe trei niveluri
temporale: nivelul consemnării poveştii de dragoste pe paginile jurnalului, al notărilor de pe
marginea acestuia şi al redactării romanului. Romanul este o specie a genului epic în proză, de
mare întindere, cu o acţiune desfăşurată pe mai multe planuri

Relatia dintre incipit si final

 Incipitul il prezinta pe naratorul-personaj Allan care se hotaraste sa scrie intr-un caiet intreaga
poveste de dragoste traita alaturi de Maitreyi, folosind jurnalul sau. Se pare ca nu-si aminteste
exact ziua in care a intalnit-o ci doar faptul ca era intr-un targ impreuna cu un prieten englez cu
care plecase sa aleaga niste carti pentru cadourile de Craciun. Atunci o zareste pe Maitreyi in
masina tatalui sau
 Finalul deschis al romanului intretine misterul frumoasei Maitreyi, care va ramane pentru
europeanul rational o enigma. Framantarile lui Allan pentru a o intelege pe Maitreyi nu aduc
risipirea indoielii, lasand atat protagonistul cat si cititorul intr-o zona a indoielii:  ...Si daca n-ar
fi decat o pacaleala a dragostei mele? De ce sa cred? De unde sa stiu eu? As vrea sa privesc
ochii Maitreyiei

Semnificatia titlului “Maitreyi”, prezinta idea centrala a romanului si personajul in jurul

caruia se desfasoara toata actiunea. Indianca Maitreyi este prezentata ca iubirea ce
purifica si transforma orice om, iar in ochii naratorului, ea este mai presus de o faptura
umana, este o adevarata enigma a dragostei

Momentele subiectului

Expozitunea:
Este prezentat Allan, un inginer european de 24 de ani care vine inIndia pentru a descoperi
cat mai multe taine din aceasta tara

Intriga

Acesta se angajează în India, Callcuta, la o societate de canalizare a deltei, dar se îmbolnăvește

de malarie (intriga acțiunii) și este internat în spital. Inginerul hindus Naredra Sen îl invită pe
Allan să locuiască în casa lui până când avea să se însănătoșească.

Desfasurarea actiunii

Maitreyi, fica lui Narendra Sen, ii capteaza atenia lui Allan, ea fiind o fata frumoasa de 16
ani. Acesta o crede urata la prima vedere,crezand ca parintii fetei vor sa se casatoreasca
cu ea. Maitreyi incepesa-l seduca din greseala pe Allan dupa ce i-a oferit foarea rosie, de
aici incepand evolutia sentimentelor de iubire, fata oficiand logodna,daruindu i o coronita
de iasomie barbatului de care s-a indragosit.

Punctul culminant

Deznodamantul

Moduri principale de expunere artistica

Naratiune:

“Eram odata la Tamluk si pornisem sa ma plimb in susul apei. Atunci am simtit cit sunt de singur.” (pag.
16)

Descriere:
“Mi se parea urita – cu ochii ei prea mari si prea negri, cu buzele carnoase, si rasfrinte, cu sinii puternici,
de fecioara bengaleza crescuta prea plin, ca un fruct trecut in copt.” (pag. 7)

Dialog:

“-Haide, nu te mai preface! Trebuie s-o intrebi sip e ea inainte de a te muta la mr. Sen. Nu e asa? / -Fara
indoiala, incuviinta, incercand sa rinjeasca, inginerul.” (pag. 29)

Monolog:

“…mi-am dat deodata seama ca se petrece ceva neobisnuit cu mine...“ (pag. 16)

Repere spatio temporale

Actiunea romanului se petrece in anul 1929, in Calcutta, unde traieste o lume
pestrita, formata din 3 comunitati,dupa cum afirma si Eugen Simion: cea
autohtona, foarte conservatoare, comunitatea alba, preponderent engleza si o
comunitate euroasiatica, dispretuitoare fata de indigeni, dar grabita sa-i imite
pe europeni.

Perspectiva narativa
Romanul reprezintă tipul jurnalului intim, întâmplările fiind relatate la
persoana I de către un narator personaj, europeanul Allan

Clasificari ale personajelor

Allan-principal,realist,pozitiv

Maitreyi-principal, realist, pozitiv

Narendra Sen-secundar, realist, pozitiv

Chabu-secundar, realist, pozitiv

Harold-secundar, realist, pozitiv

Vocabular
Neurastenie = boala caracterizata prin tulburari functionale ale scoartei cerebrale, care se manifesta prin
dureri de cap, insomnie, oboseala, depresiune psihica, anxietate, palpitatii, sufocari etc.

 Mon vieux

 A birui = A invinge

 Iuta = Planta erbacee exotica, cu tulpina inalta si subtire, folosita in industria textile

 Panteism = Conceptie filozofica monista care identifica divinitatea cu intreaga natura

 Glicina= Arbust decorativ agatator, avand flori asemanatoare cu ale salcamului, albastre sau violete si
parfumate

Citate preferate
 “Cum stam si-l priveam asa, intra – aducind cu ea o atmosfera stranie de caldura si panica – sotia
inginerului, Srimati Devi Indira, imbracata intr-o sari albastra, cu sal albastru muiat in aur si cu picioarele
goale, talpile si unghiile rosite.” (pag. 14)

 “Ma privea cu o imensa bunavointa, si fata lui urita se iluminase de o caldura si o dragoste care
aproape ma stinjeneau. Am aflat mai tirziu ca avusese mult de luptat cu consiliul, sustinindu-ma pe
mine, un alb, caci societatea era svarajista si incerca sa elimine pe ultimii functionary straini, inlocuindu-I
cu indieni.” (pag. 17)

 “O asteptai putin cam plictisit, caci vedeam ca nu invata nimic si ma temeam sa nu creada inginerul ca
din vina mea nu invata.” (pag. 46)

 “-Nu incepem lectia? Je suis jeune fille… -Bine, vad ca stii asta, dar mai departe… -J’apprends le
francais... -Asta e de saptamana trecuta.“ (pag. 46)

 “De altfel, iubeam atit de mult pe Maitreyi, incit preferam o comuniune mai calda, mai complete, asa
cum o aveam in plimbarile cu masina prin imprejurimile Calcuttei, zeci de kilometric facuti pina aproape
de miezul noptii, dincolo de Barackpur, de Hoogly, de Chandernagore.” (pag. 96)

Mijloace artistice
 Enumeratie: “…fata inginerului, care se asemana atit de mult cu o broasca, ochii atit de bulbucati si
gura atit de mare, intr-un cap rotund si tuciuriu, ju fruntea joasa si parul negru, incretit…” (pag. 13) 
Epitet: “…(pofta) nebuna…” (pag. 17)
 Inversiune: “…imensa bunavointa…” (pag. 17)

 Repetitie: “Bine, ma ?! Bine ma ?!“ (pag. 25)

 Imagine auditiva: “…sa ascult jazul…” (pag. 26)

 Imagine vizuala: “Patul meu de campanile se afla chiar langa usa, si cele dintii priviri descopereau o
incapere ciudata, cu fereastra inalta si zabrelita, peretii vopsiti in verde, un vas fotoliu de paie si doua
taburete, alaturi de o masa de lucru, citeva litotipii bengalice, battue in tinte de partea dreapta a
bibliotecii.” (pag. 31)

Caracterizare de personaj

Impresii de lectura