PROGRAMA BAC 2022

GEN EPIC
1. Basm cult “Povestea lui Harap Alb” de Ion Creanga -1878
2. Povestirea “Fantana dintre plopi”(care apartine de Hanu Ancutei) Mihail
Sadoveanu -1928
3. Nuvela romantica “Alexandru Lapusneanul” de Costache Negruzzi -1840
4. Nuvela realist psihologica “Moara cu noroc” de Ioan Slavici -1881

Gen epic perioada interbelica

5. Romanul realist obiectiv “Ion” de liviu Rebreanu -1920
6. Romanul subiectiv psihologic “Ultima noapte de dragoste intaina
noapte de razboi” de Camil Petrescu -1930
7. Romanul realist obiectiv cu influente balzaciene “Enigma Otiliei” de
G. Calinescu -1938
8. Romanul experientei “Maitreyi” de Mircea Eliade -1933

GEN DRAMATIC
1. Comedia “O scrisoare pierduta” de I.L. Caragiale -1885

GEN LIRIC
1. Romantismul “Luceafarul” de M. Eminescu -1883
2. Simbolismul “Plumb” de G. Bacovia -1916
3. Modernismul
a) “Flori de Mucigai” de Tudor Arghezi -1931
b) “Eu nu strives corola de minuni a lumii” de Lucian Blaga -1919
c) “Riga Crypto si Lapona Enigel” de Ion Barbu -1924
4. Traditionalismul “Acis sosi pe vremuri” de Ion Pilat -1923
 POVESTEA LUI HARAP ALB de Ion Creanga
Basm cult
1. Introducere, informatii despre autor si opera
Ion Creanga a facut parte din epoca marilor clasici alaturi de Mihai
Eminescu, Ioan Slavici, I.L. Caragiale. Acesta a fost unul dintre cei mai
cunoscuti povestitori ai literaturii romanesti.
Basmul cult “Povestea lui Harap-Alb” a fost publicat in anul 1877 in
revista “Convorbiri litetrare”
2. Definitie basm
Basmul este specie a genului epic in proza de dimensiuni medii,
care prezinta intamplari reale sau supranaturale la care pot participa
personaje inzestrate cu puteri fantastice. Aceste personaje reprezinta
binele si raul, binele invingand intotdeauna.
G. Calinescu spune despre aceasta specie literara “ basmul este
o oglindire a vietii in moduri fabuloase”

3. Trasaturi ale basmului

Sunt prezente anumite formule: initiale, mediane si finale .

Formulele initiale au rolul de a introduce cititorul in lumea fantasticului intr

un timp basmic, mitic, nedeterminat devenind illotempore “Amu cica era odata”.

Incipitul relateaza prezentul si trecutul nedeterminat instaurand dimensiunea

mistica, iar adverbul regional “cica” reprezinta o detasare anaratorului fata de
fabulosul povestirii.

Formulele mediane au rol in a face legatura intre doua secvente narrative,

dar si de a intretine atentia cititorului “si merge el ce merge”, “ si merg o zi, si
merg doua si merg patruzeci si noua”

Formulele finale au rolul de a readuce lectorul in planul realitatii, o realitate

a lumii stratificate social si a inegalitatii, “Si a tinut veselia ani intregi si acum mai
tine inca, cine se duce acolo, bea si mananca, cine nu, se uita si rabda”.
 O alta trasatura specifica este reprezentata de temele specific precum: eternal
conflict dintre bine sir rau, drumul de maturizare initiatic al mezinului. Acestor
teme li se subordoneaza anumite motive literare bazmice precum cifra3, animalul
credincios( calul ), obiecte mamgice (precum apa vie si apa moarta), motivul
probelor, casatoria si ajutoarele.

Trasatura a basmului reprezentativa este si prezenta personajelor ce devin

arhetipuri, acestea sunt aflate in antiteza (au effect opus ) personaje positive
(precum Harap-Alb) si personaje negative (precum Spanul), acestora li se alatura si
personaje donator ( Sf. Duminica ) si personaje ajutor ( cei 5 monstri, Flamanzila,
Setila, Gerila, Pasari-Lati Lungila, Ochila)

Tasaturi ale basmului cult

Ion Creanga preia tiparul narativ al basmului popular, dar ii asociaza

perceptia si viziunea despre lume, prin urmare personajele sunt individualizate, se
raporteaza la o mentalitate , la un limbaj tipic spatiului moldovenesc

Localizarea fantasticului presupune o perceptive moldoveneasca,

humulesteana asupra felului in care se comporta si vorbesc peronajele , limbajul
prozei narrative se caracterizeaza prin ORALITATE= calitatea textului scris de a
parea povestit.

Este evidentiata prin:

-regionalisme “amu”, “fecior”

-arhaisme “crai” “palos”

-expresii populare “la placinte inainte, la razboi inapoi”

-fraze ritmate “ca e laie ca I balaie”

-exclamatii si interogatii

-proverbe si zicatori = ele demonstreaza eruditia paremiologica a autorului

-dativul etic “mi-ti-l insfaca” = dezvaluie o implicare afectiva.

 5. Teme

Conflictul etern dintre bine sir au, binele invinge

Superioritatea mezinului

Drumul desavarsirii spiritual = rezulta faptul ca romanul are character de

bildungsroman, drum initiatic de maturizare, concretizat prin trecerea probelor.

6. Viziunea despre lume ESTE MORALIZATOARE

-viziunea despre lume a autorului exprima faptul ca reusita in viata depinde
de efortul personal, cinstea si adevarul, prietenia si bunatatea devin valori
morale asumate de protagonist, constientizarea defectelor si depasirea lor.
Aceasta se caracterizeaza si prin “umanizarea fantasticului”, toate
personajele indiferent de rangul lor si indiferent de prezenta sau lipsa
puterilor supranaturale, se comporta ca niste oameni simpli.

7. Titlu
“povestea”= substantive comun articulate cu articol hotarat ce unicizeaza
experienta de viata, a maturizarii asociata dimensiunii fabulosului.
“Harap”= sugereaza robia si sclavia, dar face referire si la culoarea neagra,
iar aceasta asociat cu substantivul “Alb” , devine un oxymoron
reprezentand dualitatea conditiei umane alcatuita din defecte si calitati.

8. Structura si compozitie
INCIPIT= este folosita formula initiala “Amu` cica era odata”. Imparatul
primeste o scrisoare in care fratele sau ii cere un mostenitir la tron deoarece
el avea numai fete. Scrisoarea devine factorul perturbatir si determina
inceperea parcurgerii drumului de maturizare.
FINAL= proiecteaza cititorul intr o realitate stratificata social, in bogati si
saraci, fiind in antiteza cu lumea fabulosului.

Autorul foloseste tehnica lui Vladimir Propp “Morfologia basmului ce este

un tipar narativ basmic”
1. Echilibru initial
2. Factorul perturbator
 3. Calatoria initiatica a maturizarii
4. Conflictul cu raul
5. Revenirea la factorul initial

9. Caracterizarea lui Harap-Alb

Protagonistul este un personaj pozitiv ce intuchipeaza binele, adevarul
si dreptatea fiind in antiteza cu spanul, acesta este un personaj “rotund”=
complex deoarece prezinta o evolutie, un process de maturizare. Mezinul nu
este inzestrat cu puteri fantastice evidentiind mesajul moralizator al
basmului conform caruia eroul devine un modul pentru lumea reala.
Modalitatile de caracterizare sunt atat directe cat si indirect. Directe
de catre personaje si narator si indirect prin intermediul faptelor, vorbelor,
actiunilor, vestimentatiei, trasaturi fizice (acestea lipsesc din opera sugerand
o generalizare a omului imatur ce parcurge un drum de maturizare

IN IPOSTAZA IMATURULUI
Acesta este tanar imatur, sensibil “isi plange de mila” neinitiat, acesta
este naiv si neincrezator in fortele proprii, incapabil sa faca diferenta dintre
esenta si aparenta, spre exemplu spanul reuseste sa l pacaleasca obligandu l
sa faca schimb “de vieti”.
Acesta este testat de Sfanta Duminica pentru generozitatea sa, iar
preluarea armelor tatalui sau reprezinta o initiere a drumului de maturizare
refacandu se relatia dintre generatii.

Castelul= symbol al spatiului protector, securizant, ce nu ii ofera

posibilitatea de a cunoaste lumea si oamenii.

IN IPOSTAZA MATURULUI
De a lungul calatoriei initiatice acesta descopera si dezvolta noi valori
morale, portretul moral fiind unul diferit, raportandu se la calitati esentiale
precum inteligenta, loialitatea, milostenia, devenind capabil sa faca
diferenta dintre esenta si aparenta. Demonstreaza asta in momentul in care
se imprieteneste cu cei 5 monstrii simpatici, recunoscand bunatatea lor,
acestea sunt personaje himerice cu un defect exagerat.
 FANTANA DINTRE PLOPI (Hanu Ancutei) de Mihail Sadoveanu
Povestirea

1. Informatii despre autor si opera

Mihail Sadoveanu a fost un scriitor roman, povestitor, novelist,

romancier, si om politic roman. Acesta este considerat a fi unul dintre cei mai
important prozatori romani din prima jumatate a secolului XX.

Hanu Ancutei a fost publicata in anul 1928, opera cuprinde 9

povestiri, rostite de calatorii diversi ce treceau pe la han. Povestile dezvoltand teme
precum iubirea, moartea, inechitatea sociala, sacrificiul si razvratirea. Toate sunt
subiective iar naratorul relateaza la persoana I.

“Fantana dintre plopi”este a patra povestire din opera, naratorul fiind

Neculai Isac si avand ca tema principala iubirea si sacrificiul

2. Povestirea- Definitie

Povestirea este specie a genului epic de dimensiuni mici, cu un singur

fir narativ si cu un nr mic de personaje, accentul punandu se pe evocarea subiectiva
a intamplarilor.

3. Povestirea in rama

- tehnica in conceperea unei opera

- povestirea in rama= povestirea in povestire, este o naratiune
independenta inserata intr o alta naratiune numita rama.
- tehnica narativa este preluata din legendele orientale “O mie si una
de nopti”, dar apare si in lucrarea “Decameronul” a scriitorului Italian
Boccaccio.

Perspectiva narativa
1
Primul narator este o prezenta narrator, o voce anonima a unui calator
si este subiectiv.