Sunteți pe pagina 1din 25

LIMBA ROMÂNĂ

CONTEMPORANĂ
CURS RECONVERSIE PROFESIONALĂ

* LECT.UNIV. DR. ANCA PETRESCU


LIMBA ROMÂNĂ CONTEMPORANĂ
INFORMAŢII GENERALE DESPRE CURS:
ANUL UNIVERSITAR 2018-2019, ANUL II DE STUDII, SEMESTRUL 3
DISCIPLINĂ DE SPECIALITATE
▪4 ORE A.T.
▪28 DE ORE S.I.
•10 ORE T.C.
NUMĂR DE CREDITE: 4
EVALUARE: E3 + TC (30% DIN NOTA FINALĂ)

* LECT.UNIV. DR. ANCA PETRESCU


LIMBA ROMÂNĂ CONTEMPORANĂ
OBIECTIVELE DISCIPLINEI:
CUNOAŞTEREA ŞI ÎNŢELEGEREA CONŢINUTURILOR DISCIPLINEI (TRĂSĂTURILE CARACTERISTICE
ALE SISTEMULUI FONOLOGIC, DINAMICA LEXICULUI ŞI MORFOSINTAXEI ROMÂNEŞTI
CONTEMPORANE)
CUNOAŞTEREA ŞI CAPACITATEA DE A UTILIZA LUCRĂRI LEXICOGRAFICE/ DE GRAMATICĂ
IMPORTANTE
CAPACITATEA DE A EXPLICA MODUL DE FORMARE/ STRUCTURA MORFEMATICĂ A UNOR
CUVINTE
CAPACITATEA DE A EXPLICA STRUCTURA SINTACTICĂ A UNOR PROPOZIŢII ŞI FRAZE
ÎNSUŞIREA TEHNICILOR DE ANALIZĂ ŞI INTERPRETARE FONOLOGICĂ, LEXICALĂ,
MORFOSINTACTICĂ
EDUCAREA RESPONSABILITĂŢII FAŢĂ DE LIMBA ROMÂNĂ CONTEMPORANĂ ŞI DE RESPECTARE A
NORMELOR LINGVISTICE ÎN VIGOARE

* LECT.UNIV. DR. ANCA PETRESCU


LIMBA ROMÂNĂ CONTEMPORANĂ
TEMĂ DE CONTROL:
SCRIEREA UNUI TEXT CU CERINŢE LEGATE DE FONETICA ŞI VOCABULARUL LIMBII ROMÂNE

SCRIEŢI UN TEXT DE 8-10 RÂNDURI CARE SĂ CONŢINĂ:


- 3 CUVINTE ÎN CARE SĂ EXISTE DIFTONGI, TRIFTONGI, HIAT;
- DOUĂ SUBSTANTIVE DERIVATE CU SUFIXE COLECTIVE;
- O PERECHE DE OMOGRAFE;
- PERECHILE PARONIMICE ALE CUVINTELOR EMINENT ŞI A RELEVA;
- DOUĂ SUBSTANTIVE COMPUSE PRIN ALĂTURARE (CU/ FĂRĂ CRATIMĂ);
- 1 CALC LINGVISTIC.

* LECT.UNIV. DR. ANCA PETRESCU


GRAMATICA LRC
- CONSTITUIE UN ANSAMBLU DE REGULI CARE DESCRIU
FORMELE CORECTE DE MODIFICARE A CUVINTELOR
ROMÂNEȘTI ȘI A ÎMBINĂRILOR ACESTORA ÎN PROPOZIȚII.
OBIECTUL DE CERCETARE ESTE, AȘADAR, STRUCTURA
GRAMATICALĂ A LIMBII, RESPECTIV MORFOLOGIA ȘI
SINTAXA.

* LECT.UNIV. DR. ANCA PETRESCU


MORFOLOGIA
< (gr.) morfo + logos
= studiază forma cuvintelor, modificările formei şi ale conţinutului, valorile
gramaticale exprimate prin acestea.
- părţi de vorbire ↔ clase lexico-gramaticale caracterizate prin anumite trăsături
generale, formale şi de conţinut (inclusiv locuţiunile = grup de cuvinte cu înţeles
unitar care se comportă ca un singur cuvânt).
După criteriul morfologic, părţile de vorbire se împart în:
▪flexibile (substantivul, articolul, adjectivul, pronumele, numeralul – gen, număr şi
caz, verbul – diateză, mod, timp, număr şi persoană)
▪neflexibile (adverbul, prepoziţia, conjuncţia, interjecţia).
ARTICOLUL, PREPOZIŢIA şi CONJUNCŢIA sunt INSTRUMENTE GRAMATICALE (nu au singure funcţie sintactică).

* LECT.UNIV. DR. ANCA PETRESCU


MORFOLOGIA. VERBUL
DUPĂ CAPACITATEA DE A FORMA PREDICATUL:
a. Verbe predicative (pot forma singure PV, când se află la un mod personal). Modurile predicative sunt:
IndicativIndicativ (se formează la toate timpurile). Exemplu: „Eu citesc”. ConjunctivIndicativ (se formează la
toate timpurile). Exemplu: „Eu citesc”. Conjunctiv. Exemplu: „Eu trebuie să
citesc”. Condițional-optativIndicativ (se formează la toate timpurile). Exemplu: „Eu citesc”. Conjunctiv. Exemplu:
„Eu trebuie să citesc”. Condițional-optativ. Exemplu: „Eu aṣ citi”. Imperativ (se formează numai în propoziții
exclamative la persoana a doua singular și plural). Exemplu: „Citește!”
b. Verbe nepredicative:
- Verbe auxiliare (ajută la formarea modurilor şi timpurilor compuse ale altor verbe): a fi, a voi (a vrea), a avea
-Verbe copulative (verbe care, împreună cu un nume predicativ, formează PN)
Ex: a fi – când nu are sensul de a exista, a se afla, a se găsi, a costa, a deveni (a redeveni), a însemna, a se face
(a se preface), a părea, a ajunge, a rămâne, a se numi

* LECT.UNIV. DR. ANCA PETRESCU


MORFOLOGIA. VERBUL
DUPĂ CAPACITATEA DE A AVEA SUBIECT:
a. Verbe personale (au subiect exprimat sau neexprimat ca autor al acţiunii).
b. verbe impersonale (au numai forma de persoana a III-a sg. Iar acţiunea nu poate fi atribuită unei persoane):
- verbe impersonale absolute (meteorologice) - nu au SB: ninge, fulgeră, se înnorează etc.
- verbe impersonale reflexive: se zice, se povesteşte, se aude, se scrie, se spune etc.
Pot avea subiect gramatical sau propoziţie SB:
Ex: Se aude ceva.
Se scrie în ziare1/ că Guvernul va da burse elevilor merituoşi.2/ 1 = PP; 2 = SB
- verbe personale devenite impersonale (au ca subiect o propoziţie SB): a merita, a ajunge, a începe, a veni, a rămâne,
a conta:
Ex: Merită1/ să încercăm şi noi la Loto. 2/
Începe1/ să ningă. 2/
* LECT.UNIV. DR. ANCA PETRESCU
MORFOLOGIA. VERBUL
- verbe unipersonale ca formă şi impersonale ca înţeles: trebuie*, se cade, se cuvine, se întâmplă, decurge, rezultă,
care cer o propoziţie SB.
Ex: Din discuţie rezultă1/ că am dreptate eu. 2/
Ionel1/ trebuie 2/ să plece la şcoală. 1/ 2 = PP; 1= SB
Elevii trebuiau1/ să plece în excursie. 2/ 1= PP, 2= CD
- expresii verbale impersonale, formate din verbul copulativ impersonal a fi + un adverb (funcţie de PN): e bine, a fost
adevărat, este uşor, e evident etc.
DUPĂ CAPACITATEA DE A PRIMI COMPLEMENT DIRECT:
- verbe tranzitive
- verbe intranzitive: verbele copulative, verbele impersonale absolute, verbele impersonale la diateza reflexivă,
verbele la diateza pasivă, verbele de mişcare, verbele care exprimă stări sufleteşti
DUPĂ MODIFICĂRILE SURVENITE ÎN RĂDĂCINA VERBULUI ÎN TIMPUL CONJUGĂRII
- verbe regulate: a citi, a fugi etc.
- verbe neregulate: a usca, a fi, a avea, a lua
* LECT.UNIV. DR. ANCA PETRESCU
MORFOLOGIA. VERBUL
După terminaţia la infinitiv, 4 CONJUGĂRI – a, ea, e ,i

DIATEZELE – stabilesc raportul dintre acțiunea exprimată de verb și subiect:


1. ACTIVĂ
2. REFLEXIVĂ:
Eu îmi închipui o întâmplare. îmi – pron.reflexiv, fără funcție sintactică, se analizează cu verbul
Eu îmi aranjez cărțile în bibliotecă. îmi – pron.reflexiv, funcție de AT pronominal în D posesiv, se
analizează separat; verbul este la DA pronominală

3. PASIVĂ – subiectul suferă acțiunea făcută de altcineva, care are funcția de complement de agent.
= vb. aux. A FI + participiul verbului de conjugat, acordat cu subiectul în gen și număr, cu condiția să răspundă la
întrebarea DE CĂTRE CINE?.
Verbul la diateza pasivă este PV: Elevii atenți au fost lăudați de către profesor./ Ți-a fost dat să ai talent.
* LECT.UNIV. DR. ANCA PETRESCU
MODURILE
MORFOLOGIA. VERBUL
A. MODURI PREDICATIVE (PERSONALE) – verbele își schimbă forma după persoană și au funcția sintactică de
predicat:
•Indicativ prezent, imperfect, perfect simplu, perfect compus, mai-mult-ca-perfectul, viitor, viitor anterior
•Conjunctiv prezent, perfect
•Condițional-optativ prezent, perfect
•Imperativ (pers.a II-a, sg. și pl.): Fii atent! Nu fi răutăcios!
B. MODURI NEPREDICATIVE (NEPERSONALE):
•Infinitiv prezent, perfect
•Gerunziu – sufixele –ind și - ând
•Participiu
•Supin – prep. de, după, la, pentru + participiul vb. de conjugat: de citit, la cules, pentru cusut, după spălat.
N.B. Verbele la modul infinitiv și supin cu valoare imperativă au funcția de predicat verbal: A nu se fuma! De
învățat verbul!
* LECT.UNIV. DR. ANCA PETRESCU
SINTAXA
= studiul regulilor privitoare la îmbinarea cuvintelor în propoziții
(sintaxa propoziției) și a propozițiilor în fraze (sintaxa frazei).
Unitățile sintactice: partea de propoziție, sintagma,
propoziția, fraza, enunțul.
1. Părțile de propoziție = cuvântul sau grupul de cuvinte prin care se exprimă o funcție
sintactică.
Principale: subiectul, predicatul;
Secundare: atributul, complementul, elementul predicativ suplimentar
2. Sintagma = unitate semantico-sintactică stabilă, formată din 2 sau mai multe cuvinte între
care există raporturi de subordonare (ex: om de știință, a sta pe gânduri)

* LECT.UNIV. DR. ANCA PETRESCU


SINTAXA
3. Propoziția= comunicare în care există un singur predicat.
4. Fraza = îmbinare a 2 sau mai multe propoziții legate între ele semantic (prin
înțeles).
5. Enunțul= unitatea superioară a sintaxei, se constituie ca o unitate de
comunicare stabilă.
Include propoziția, fraza și unitățile de comunicare nonpropoziționale.

Ex: - enunțuri titlu: Neamul Șoimăreștilor


- enunțuri de adresare: Dragă mamă
- enunțuri de salut, de urare: Bună ziua! Sărbători fericite!

* LECT.UNIV. DR. ANCA PETRESCU


SINTAXA. PROPOZIȚIA
DUPĂ SCOPUL COMUNICĂRII: enunțiative, interogative
DUPĂ STRUCTURĂ: analizabile - simple, dezvoltate/ neanalizabile – interjecții,
adv. și locuțiuni adv. de afirmație sau de negație
DUPĂ ASPECTUL PREDICATULUI: afirmative, negative
DUPĂ ÎNȚELES: principale, incidente (înțeles de sine stătător, nu sunt
subordonate altor propoziții și constituie o intervenție sau o explicație a
autorului; pot avea subordonate proprii*), secundare
*Am venit 1/– zise el 2/după ce intră în hol 3/– să-mi dai caietul de matematică.4/
1 = PP, 2 = PInc, 3 = CT (2), 4 = CS (1)
DUPĂ RELAȚIILE DINTRE PROPOZIȚII: regente, subordonate
* LECT.UNIV. DR. ANCA PETRESCU
SINTAXA. PROPOZIȚIA
RAPORTURILE SINTACTICE DIN FRAZĂ
- Raportul de coordonare: numai între propoziţii de acelaşi fel; se realizează prin:
• juxtapunere (virgulă)
• joncţiune (conjuncţii şi loc.conj. coordonatoare copulative: şi, nici, precum şi, ci şi;
adversative: dar, iar, însă, ci; disjunctive: sau, ori, fie; conclusive: deci, aşadar, prin urmare, în
concluzie, de aceea, vasăzică)
- Raportul de subordonare prin:
• conj.şi loc.conj. subordonatoare: că, să, ca....să, dacă, deoarece, căci, fiindcă, deşi, cu toate că,
chiar dacă etc.
• pronume şi adj.pron. relative: care, cine, ce, câţi, ceea ce
• pronume şi adj. pron. nehotărâte cu ori: oricare, oricine, orice, oricât
•adverbe relative şi compusele lor nehotărâte: unde, când, cum, cât, oriunde, oricum, oricât
* LECT.UNIV. DR. ANCA PETRESCU
SINTAXA. PROPOZIȚIA. FRAZA
CLASIFICAREA PROPOZIȚIILOR SUBORDONATE
.Propoziții subordonate necircumstanțiale: subiectiva, predicativa, atributiva,
apozitiva, predicativa suplimentară, compl.directă, compl.indirectă, completiva de
agent
.Propoziții subordonate circumstanțiale: de loc, de timp, de mod, de cauză, de
scop, condiționale, concesive, consecutive
N.B. În analiza sintactică a frazei trebuie să se parcurgă următoarele etape:
- citirea atentă a textului și înțelegerea lui;
- sublinierea predicatelor și stabilirea felului lor;
- încercuirea elementelor de legătură;
- delimitarea propozițiilor și numerotarea lor;
- stabilirea felului propozițiilor;
- alcătuirea schemei sintactice a frazei.
* LECT.UNIV. DR. ANCA PETRESCU
SINTAXA. PROPOZIȚIA. FRAZA

APLICAȚIE
“Să-ți mai scriu despre D. mi-ar fi greu, căci îți mărturisesc că el nu
formează nici pe departe centrul preocupărilor mele de acum, iar
efortul la care mă supui este asemenea acelui care e impus unui convoi,
obligat să se abată ca să ia un trecător izolat.“

– C.Petrescu, Patul lui Procust


* LECT.UNIV. DR. ANCA PETRESCU
SINTAXA. PROPOZIȚIA. FRAZA
REZOLVARE

Să-ți mai scriu despre D.1/ mi-ar fi greu,2/ căci îți mărturisesc3/ că el nu formează
nici pe departe centrul preocupărilor mele de acum4/, iar efortul 5/la care mă
supui6/ este asemenea aceluia5/ care e impus unui convoi, obligat7/ să se abată8/ca
să ia un trecător izolat. 9/
1.- SB (2) 5. – P.P. 9.- CS (8)
2. - P.P. 6. – AT (5)
3. – CZ (2) 7. – AT (5)
4. – CD (3) 8.- CI (7)
* LECT.UNIV. DR. ANCA PETRESCU
SINTAXA. PROPOZIȚIA. FRAZA
REZOLVARE
iar
2PP - - 5PP
adv.

1SB 3CZ 6AT 7AT

4CD 8CI

9CS
* LECT.UNIV. DR. ANCA PETRESCU
MORFOSINTAXA - exerciţii
1. În enunţul: Vara viitoare voi pleca la munte., cuvântul subliniat este:
C.C.T exprimat prin adverb de timp;
C.C.T. exprimat prin substantiv în nominativ;
C.C.T. exprimat prin substantiv în acuzativ.
2. Analizaţi fraza: Dar esenţialul este că de acum încolo totul se va desfăşura firesc; esenţial este că
un mugure se transformă în floare şi o floare în fruct verde şi un fruct verde într-un fruct copt.
3. Identificaţi predicatele prezente în versurile:
Şi s-aşază toţi la masă, cum li-s anii, cum li-i rangul
Lin vioarele răsună, iară cobza ţine hangul.
4. Felul propoziţiilor din versurile de mai sus: ................................................
5. Subiectul propoziţiei: Ioane, ce-ai făcut? este:
Ioane; b. inclus; c. subînţeles.
6. Analizaţi fraza: Copilul ezita, neştiind ce prăjitură să cumpere, fiindu-i teamă că va regreta
alegerea făcută. Ce funcţii sintactice au verbele la moduri nepersonale din text?
* LECT.UNIV. DR. ANCA PETRESCU
MORFOSINTAXA - exerciţii
7. Precizaţi câte din enunţurile următoare conţin părţi de propoziţie exprimate prin substantive în
cazul dativ şi care sunt acestea: Puii stau lipiţi pământului. I-am scris prietenului meu. Am vorbit
despre Andrei aseară. Am procedat conform planului.
8. În enunţul: Eram convins că trebuie să lupt împotriva unei păreri care ameninţa să devină
realitate., substantivele subliniate sunt:
a. compl.indirect, G + nume predicativ, N.; b. compl.indirect, D. + subiect, N.; c. C.C.M., Ac +
complement direct Ac.
9. Funcţiile sintactice ale substantivului locul din exemplele: El este stăpân locului acestuia.
Beneficiarul locului va fi fratele meu. Te anchilozezi dacă stai locului. Am rămas credincios locului
în care m-am născut.
10. Substantivul subliniat din enunţul: Astăzi e sărbătoare., are funcţia de:
a. nume predicativ; b.complement direct; c. subiect.
11. În enunţul: Nişte copii au plecat să cumpere nişte cafea. cuvintele subliniate sunt:
a. art.nehot. şi adj. nehot. b. ambele art.nehot.; c. ambele adj.nehot.
* LECT.UNIV. DR. ANCA PETRESCU
MORFOSINTAXA - exerciţii
12. O este articol nehotărât în enunţul:
O fată scrie, alta citeşte. b. Am văzut o colegă la televizor. c. Am găsit doar o colegă în
clasă.
13. Funcţia sintactică şi valorea morfologică a cuvintelor subliniate: Oamenii bătrâni sunt mai
înţelepţi. Bătrânii merg mai greu. Un bătrân a căzut pe stradă.
14. Funcţiile sintactice şi gradele de comparaţie ale adjectivelor din enunţurile: Tare frumuşică
este colega noastră! Ţi-am dăruit cea mai frumoasă carte. Filmul a fost din cale-afară de frumos.
15. Funcţia sintactică şi cazul pronumelor din enunţurile: În locu-i, aş fi hoinărit toată ziua. Trebuia
să descopere calea către mine. Nu se putea plimba de voi:
c.c.condiţional, pron.pers. G; c.c.t., pron.nehot., Ac.; c.c.loc, pron.personal, Ac.; c.i., pron.pers., Ac;
atr.pron., pron.pers., G; atr.adj., adj.pron. nehot., Ac.; atr.pron., pron.pers., Ac.; c.i. pron.personal,
Ac.;
c.c.condiţional, pron.personal, D; atr.adj., adj.pron. nehot., Ac.; atr.pron., pron.pers., Ac.; c.c.
cauză, pron.pers., Ac.
* LECT.UNIV. DR. ANCA PETRESCU
MORFOSINTAXA - exerciţii
16. Prepoziţii specifice genitivului se găsesc numai în varianta:
împrejurul, contra, spre, la;
asupra, deasupra, contra, înaintea;
graţie, conform, asemenea, înspre.

17. În care variantă nu există locuţiuni prepoziţionale?


Din partea mea, poţi face orice.
Luptătorul a primit lovitura în faţă.
Nu meriţi să treci prin faţa colegilor după gafa făcută.

* LECT.UNIV. DR. ANCA PETRESCU


MORFOSINTAXA - exerciţii
18. Varianta în care conjuncţia dacă introduce o propoziţie subiectivă:
a. Îi voi da cartea, dacă va veni repede. b. Întrebarea este dacă voi lua examenul. c. Nu se ştie
dacă voi ajunge la timp.

19. Valoarea morfologică a cuvântului fie din enunţurile: Fie pâinea cât de rea,/ Tot mai bună-n
ţara mea. Eu merg cu tine, fie că vrei, fie că nu vrei să mă iei.

20. Funcţiile sintactice ale interjecţiilor din enunţurile: E vai de mine dacă nu reuşesc. De afară se
tot auzea poc!poc! Am auzit şi eu poc!

21. Interjecţiile despărţite prin virgulă de restul propoziţiei NU .....................................

22. Felul predicatelor din enunţurile: Lecţia a fost învăţată bine şi repetată cu atenţie. Se ştie
împotriva cui era el.
* LECT.UNIV. DR. ANCA PETRESCU
MORFOSINTAXA - exerciţii
23. Identificaţi propoziţiile şi predicatele din fraza: Adevărat este că amândoi trebuiau să pară
liniştiţi, dar tot atât de adevărat este că oamenii importanţi se cuvine să-şi stăpânească
impulsurile.

24. Felul propoziţiilor, funcţia sintactică şi partea de vorbire a cuvintelor subliniate din fraza :
Îngrozitor este că oricum ne-am naşte, deştepţi sau mărginiţi, ne naştem totuşi sociabili şi, de cele
mai multe ori, facem ce ne place.

* LECT.UNIV. DR. ANCA PETRESCU