Omonimia reprezint o categorie de sens a cuvintelor, care, mbinat n comunicri diferite,

conduce spre descoperirea adevratului neles al acesteia.

Omonimul este un cuvnt care are aceeai form i aceeai pronunie cu alt cuvnt sau cu alte
cuvinte, de care difer ca sens i ca origine.
Omonimele se pot clasifica astfel:

Omonime lexicale - aceeai clas morfologic, sens diferit:

broasc - substantiv, cu sensul de amfibian;

broasc - substantiv, cu sensul de mecanism.

Omonime gramaticale - acelai sens, aceeai parte de vorbire, dar persoane diferite:

vin - verb, timpul prezent, persoana I, numrul singular;

vin - verb, timpul prezent, persoana a III-a, numrul plural.

Omonime lexico-gramaticale - clas morfologic diferit, sens diferit:

sare - substantiv, cu sensul de aliment;

sare - verb, cu sensul de a sri.

Omofonele

n lingvistic, omofonele sunt dou sau mai multe cuvinte care se pronun la fel. Noiunea se
folosete mai ales atunci cnd elementele de limb vizate se scriu diferit sau cnd nu ne intereseaz
dect forma lor sonor. Dac n plus i scrierea este identic atunci avem de a face cu omonimele
Omofonele apar frecvent n jocuri de cuvinte sau n exerciii de dicie. Pe de alt parte omofonele
duc la scrierea greit a unor enunuri; de exemplu n loc de centru de difuzare a presei apare
frecvent scris greit centru de difuzarea presei.

n limba romn, ntruct grafia urmrete ndeaproape pronunia, cuvintele omofone sunt relativ
rare. Iat cteva exemple:

pronumele ea i verbul ia

pronumele ei (fie plural de la el, fie genitiv-dativ de la ea) cu verbul iei

aceeai i aceiai

chil (lichid fiziologic) i kil (kilogram)

tocsine (plural de la tocsin, clopot de alarm) i toxine (plural de la toxin, substan

otrvitoare)

lacs (specie de peti) i lax (lejer)

elementele de compunere kali- (potasiu) i cali- (frumos)

n schimb sunt frecvente situaiile cnd un grup de cuvinte intr n relaie de omofonie cu un cuvnt
sau cu un alt grup de cuvinte i deci n scris se pune problema intercalrii spaiilor sau cratimelor n
locurile potrivite:

numai i nu mai

delegat i de legat

a-i (a i) i ai (plural de la as)

deal, de-al i de-a-l

deschidei i deschide-i