Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
si FONETICA
A se innora
A se innoi
A se innoda
A se innamoli
A se innegri
A se innopta
A se innadi
A innebuni
Innascut
innoroit
Verbele copulative sunt acelea care formează predicat nominal împreună cu o altă parte
de vorbire cu funcţie de nume predicativ. În limba română din categoria verbelor
copulative fac parte:
Formele verbale impersonale sînt uneori considerate moduri împreună cu cele personale,
dar, din cauza unor diferenţe fundamentale în de natură semantică, morfologică şi
sintactică, în gramatica modernă sînt luate separat. În limba română există patru forme
verbale impersonale.Acestea nu au rol de predicat.
Infinitiv
Participiu
Gerunziu
• Verb predicativ/copulativ
- Nu trebuie confundată noţiunea de verb predicativ (faţă de copulativ şi auxiliar) cu
noţiunea de mod predicativ (indicativ, conjunctiv etc). Astfel, un verb predicativ, de
pildă, a citi, poate fi la un mod predicativ (citesc) sau nepredicatîv (citind),.aşa după cum
şi un verb copulativ, « deveni, spre exemplu, poate fi la un mod predicativ (devin) sau
nepredicativ (devenind).
- Pentru a recunoaşte verbele copulative trebuie memorată lista celor 13 verbe considerate
de manuale verbe copulative. De asemenea, trebuie ştiut că aceste verbe nu sînt, de
obicei, copulative în toate contextele în care apar, deci trebuie cunoscute criteriile de
diferenţiere.
- A fi - verb predicativ (cînd se poate înlocui cu ie află, există şi altele, deci are un sens
lexical); verb auxiliar (ajută la formarea unui mod, timp compus sau a diatezei pasive);
verb copulativ (nu are sens lexical, este doar element de legătură între SB şi NP). Pentru a
nu greşi se vor verifica pe rînd, în ordinea dată aici, toate cele trei posibilităţi de
interpretare.
- A deveni - este întotdeauna verb copulativ.
- A se face - este verb copulativ cînd este sinonim cu a deveni; predicativ cînd este
sinonim cu a se preface, a se transforma sau predicativ impersonal (Se făcea că
mergeam pe o pajişte).
- A ajunge - este copulativ cînd este sinonim cu a deveni; esic predicativ cînd este verb de
mişcare.
- A ieşi - este copulativ cînd este sinonim cu a deveni, este predicativ cînd este verb de
mişcare.
- A rămîne - este predicativ cînd este sinonim cu a sta pe loc; copulativ, în contexte de
tipul A rămas uimită.
- A părea - este verb copulativ cînd are SB (deci cînd este personal: Ea pare atentă), iar
predicativ cînd nu are SB (deci este impersonal: Se pare că a reuşit)
- A însemna - este verb predicativ cînd este sinonim cu a nota, iar copulativ în contexte
de lipul Asta înseamnă neatenţie).
- A se numi, a se chema - sînt verbe copulative in contexte de tipul Asta se numeşte/se
cheamă neatenţie, faţă de L-au numit director, L-au chemat antrenor, unde cele două
verbe sînt predicative urmate de un element predicativ suplimentar.
• Verb personal/impersonal
- Sînt considerate verbe personale verbele care acceptă SB persoana.
- Trebuie făcută distincţia între verb impersonal (a trebui, a ploua) şi mod neper-sonal al
acestor verbe (trebuind, plouînd) sau al altor verbe (citind, devenind etc).
• Verbe tranzitive/intranzitive
Sînt verbe tranzitive verbele care acceptă complement direct.
- Există verbe dublu tranzitive (cu două complemente directe, unul al obiectului, celălalt
al persoanei: El mă întreabă ceva).
- Verbele tranzitive devin intranzitive prin trecere la diateza pasivă.
- Verbele tranzitive pot fi folosite absolut (complementul direct nu este exprimat)
VERBE IMPERSONALE
Când s-a înnoptat, au deslusit glasul mamii lor chemându-i din capul miristii.
Rata începuse sa macaie si gainile cotcodaceau asa de tare, încât mi s-a facut frica sa
nu vina cineva sa vada ce s-a întâmplat. Îmi venea s-o iau la fuga, dar am asteptat sa vad
ce se petrece pâna la urma.
Îi parea bine ca gasise timp sa vina si avea de gând ca de acum încolo sa nu mai piarda
un asemenea prilej.
Este adevarat ca sotia lui îl lua la rost si ca facea pe dracul ghem ca sa nu plece. O
ducea capul la tot felul de stratageme.Totusi, el îsi lua inima-n dinti si spala putina chiar
înainte ca ea sa-si dea seama.
Se daduse jos si o luase la fuga pâna în vârful dealului de unde se daduse de-a
rostogolul pâna jos.
Do-vle-cei ( ei ) – diftong
Co-ră-bi-oa-ră ( oa ) – diftong
Mun-ci-toa-re ( oa ) – diftong
La-lea ( ea ) – diftong
• Pentru a explica refracţia, Newton a postulat existenţa unui „mediu eteric” în care
se propagă lumina.
• Prima lege a lui Newton (numită şi legea inerţiei) spune că în absenţa acţiunii unei
forţe un corp rămâne în repaus sau mişcare rectilinie şi uniformă.
Dacă după ghilimelele închise sau paranteza închisă urmează un alt semn de punctuaţie
nepereche (punct, virgulă etc.), acesta nu se mai separă prin spaţiu:
• Newton stabileşte cele trei legi universale ale mişcării (legile lui Newton).
• Fizica, în vremea lui Newton, se numea „filozofie naturală”.
•
Ghilimele
Se recomandă folosirea ghilimelelor româneşti corecte: „exemplu” (în formă de 99 jos şi
99 sus). Atunci când într-un citat intervine un alt citat, acesta din urmă va fi marcat cu
ghilimele unghiulare: „un alt «exemplu»”.
Majuscule
Stilul de paragrafe este cel fără alineat şi cu un spaţiu alb între paragrafe.