CLASIFICAREA VERBELOR

1. Verbele predicative: au sens de sine stătător și îndeplinesc singure funcția de predicat verbal
(când se află la moduri predicative/ personale).

2. Verbele copulative: nu au sens deplin și nu pot forma singure predicatul, ci numai împreună cu
un alt cuvânt – un nume predicativ; verb copulativ + nume predicativ = Predicat Nominal.

3. Verbele auxiliare: ajută la formarea unor timpuri și moduri verbale; nu se pot analiza; nu
îndeplinesc funcții sintactice.

1.VERBE PREDICATIVE 2.VERBE COPULATIVE

A FI A FI
- este predicativ când poate fi înlocuit cu unul - este copulativ când arată CINE, CE sau CUM
dintre verbele a exista, a se afla, a se găsi; este subiectul;
Sunt multe cărți aici ce merită citite. (există) Acesta este prietenul nostru. (CINE este S) PN
PV Mihai este student acum.(CE este S) PN
În curtea școlii erau mulți elevi. (se aflau, se Vremea este frumoasă. (CUM este S) PN
găseau) PV
A DEVENI A DEVENI
Excepție: este predicativ când are sensul de a se - este întotdeauna verb copulativ;
transforma Cu timpul, omul devine înțelept. PN (devine
În natură, totul devine. PV înțelept)
A AJUNGE A AJUNGE
- urmat de circumstanțiale (unde? când?) A IEȘI
Noi am ajuns la timp la școală. PV A SE FACE - sunt copulative când au sensul
A IEȘI de a deveni
- urmat de circumstanțiale (unde? când?)
Copiii au ieșit la joacă. PV Tânărul a ajuns un om de afaceri respectat.
A (SE) FACE PN (a ajuns un om)
- cu sensul de a realiza; Emil a ieșit doctor.
Tema se face după învățarea lecției. PV PN (a ieșit doctor)
A FACE Merele se fac roșii.
- când primește complement direct; PN (se fac roșii)
Copilul face cu răbdare compunerile. PV

A RĂMÂNE A RĂMÂNE
- urmat de un circumstanțial - arată cum sau ce rămâne subiectul;
Părinții au rămas acasă. PV Bunicii au rămas neschimbați.
PN (au rămas neschimbați)
A ÎNSEMNA A ÎNSEMNA
- cu sensul de a scrie, a nota; - când nu are sensul de a scrie, a nota;
Am însemnat numărul tău de telefon. PV A învăța înseamnă a ști. PN (înseamnă a ști)
Succesul înseamnă totul pentru ei.
PN (înseamnă totul)
A PĂREA A PĂREA
- când nu are subiect și este urmat de - când are subiect;
conjuncțiile că sau să; Bătrânul pare supărat. PN (pare supărat)
Părea că nimeni nu se grăbea. PV

1
NOTĂ: verbul A FI este predicativ și cu sensurile a proveni, a merge, a se întâmpla, a se produce,
a se desfășura, a costa, a valora, a pleca, a sosi, a data, a măsura, a trece etc.

3. VERBELE AUXILIARE
- ajută la formarea următoarelor moduri și timpuri verbale:

a). A FI
b). A AVEA
c). A VREA/ A VOI

a. A FI

INDICATIV – viitor anterior: voi fi spus, vei fi spus

CONJUNCTIV – perfect: să fi spus
CONDIȚIONAL-OPTATIV – perfect: aș fi spus
INFINITIV – perfect: a fi spus

b. A AVEA

INDICATIV – perfect compus – am spus, ai spus

- Viitor popular – am să spun, ai să spui

CONDIȚIONAL-OPTATIV – prezent – aș spune, ai spune, ar spune

- perfect – aș fi spus, ai fi spus, ar fi spus

c. A VREA/ A VOI

INDICATIV – viitor – voi spune, vei spune, va spune

- viitor anterior – voi fi spus, vei fi spus, va fi spus

Temă acasă
EXERCIȚII

1. Precizează valorile verbului a fi din enunțurile de mai jos:

Unchiul meu este pompier.

Ai fi mâncat o înghețată?
Cățelul este în curte.
Să fi ascultat mai bine simfonia, m-aș fi bucurat.
Întâmplarea a fost amuzantă.

2
Ploaia era foarte rece.

2. Precizați valoarea predicativă sau copulativă a verbelor subliniate în textele următoare:

Ce e vinovat băiatul dacă i-a zburat pălăria? (I. L. Caragiale)

Unde-i unul nu-i putere

La nevoi și la durere. (V. Alecsandri)

Baciul ne îndemna să rămânem la stână. (C. Hogaș)

Ca să nu mai rămâie repetent și anul acesta… (I. L. Caragiale)

Băiatul se făcea mai isteț și mai frumos. (P. Ispirescu)

Aud mereu: războiul se face cu bani… (Z. Stancu)

Eu văd că tu ai să ajungi om mare. (P. Ispirescu)

Ei, taci, taci! Ajungă-ți de-amu, herghelie! (I. Creangă)

Dac-a fi să iasă toți învățați… (I. Creangă)

Atunci, în loc de o strajă numeroasă, se văzură ieșind șase oameni… (C. Negruzzi)

Acolo, lângă izvoară, iarba pare de omăt. (M. Eminescu)

Părea că printre nouri s-a fost deschis o poartă… (M. Eminescu)

A nu-ți iubi părinții înseamnă rea-voință; a ți-i uita sau a te rușina de ei este o nebunie. (Seneca)

Domnul Vucea împărțea comoara la care jinduiau cu toții. Însemna ce da fiecăruia și trebuia să-i
ducem banii. (B. Șt. Delavrancea)