Evaluarea Națională

-subiectul II-
1.Despărțirea cuvintelor în silabe
• Atenție la reguli!
• Excepție: două consoane (b,c,d, f, g, h, p, t, v+l/r) între două vocale
trec la a doua silabă(a-brupt, chi-hlim-bar, a-pla-ti-zat)
• Excepție:grupurile lpt, mpt, nct, rct, stm, stf, ncț, ndv, ncș se despart
după a doua consoană
• sculp-tor, arc-tic, sand-vici, ast-ma-tic,sanc-ți-u-ne,sfinc-șii, ast-fel,
somp-tu-os
1. Accentul
• despărțim în silabe și verificăm rostirea pentru fiecare silabă
• duș-man/duș-man
1. Diftongi, triftongi, hiat
• Diftong-vocală+semivocală, ROSTITE în aceeași silabă
• exemplu: zea-mă
• în cuvintele el, ele, e, este, era, era, eram există diftong datorită lui i proteic (i inițial-se aude, dar nu se
scrie)
• Trifong-vocală+semivocală+semivocală, ROSTITE în aceeași silabă
• exemplu:lă-cră-mioa-ră
• în cuvintele eu, ei există diftong datorită lui i proteic (i inițial-se aude, dar nu se scrie)
• Atenție la cuvintele care conțin grupuri de litere: ce, ge, gi, che, chi, ghe, ghi -verificăm dacă e/i sunt
vocale sau sunete de legătură (ex: ceapă nu conține diftong, vegheau are diftong, nu triftong)
• Hiat-două vocale alăturate rostite în silabe diferite : po-e-zi-e
• Cuvinte precum bă-iat, oa-ie nu conțin hiat
• Despărțim în silabe-marcăm vocalele, semivocale și apoi identificăm grupurile de sunete!
2. Derivare, compunere, conversiune
Cuvintele aflate la plural, articulate, verbele, adjectivele la feminin
trebuie trecute la forma de dicționar înainte de a stabili felul în care s-
au format.
munții-munte-nu e derivat
bradului/bradul-brad -nu e derivat
!Verbele la participiu adjectivizate, adjectivele pronominale-
conversiune
(fratele) său, (copiii) lăudați
2. Relații semantice
• POLISEMIE- mai multe sensuri, înrudite între ele (propriu, secundar, figurat)
• ex:fir de ață, de telefon, de păr
• Când construim enunțuri cu un un cuvânt polisemantic, precizăm sensul între
paranteze!
• SINONIME- formă diferită, sens asemănător sau identic
• spaimă-frică
• OMONIME-formă identică, sens diferit (trebuie să se audă la fel)
• veselă-veselă nu sunt omonime, de exemplu
• când construim enunțuri, nu schimbăm forma cuvintelor și precizăm în paranteze
sensurile pentru a dovedi omonimia
• vară-vara
2. Relații semantice
• Antonime- formă diferită, sens opus
• plecare-sosire
• Paronime-formă asemănătoare, sens diferit
• glacial-rece;glaciar-de gheață
• numeral-parte de vorbire;numerar-cash
• ordinal-arată ordinea;ordinar-comun,mediocru,banal
• literal-literă cu literă;literar-legat de literatură
• original-autentic;originar-privitor la origini
4. Părți de vorbire
• Adjectiv -înainte de a preciza tipul adjectivului, să verificăm dacă nu
provine de la verb la participiu
• trist-adjectiv-propriu-zis
• întristat-adjectiv participial
• Atenție la pronumele care se acordă cu substantivul determinat în
gen,număr și caz și devin adjective pronominale
• fiecare (copil)-adjectiv pronominal nehotărât
• Gradele de comparație ale adjectivelor:
• -pozitiv- dulce
4.Părți de vorbire
• -comparativ:-de superioritate-mai dulce
- de egalitate-la fel de dulce
-de inferioritate-mai puțin dulce
• superlativ relativ:-de superioritate- cel mai dulce
-de inferioritate-cel mai puțin dulce
• superlativ absolut: -de superioritate-foarte dulce
-de inferioritate-foarte puțin dulce
Adjectivele în cazul vocativ au funcția de atribut adjectival.
4. Părți de vorbire
• Pentru a ne da seama dacă avem un substantiv, putem verifica dacă
se numără
• o acasă-două acasă-nu merge, cuvântul e adverb
• Prepoziții cu regim de dativ:grație, datorită,mulțumită
• Prepoziții cu regim de genitiv: contra, împotriva, asupra, deasupra,
dedesubtul, înaintea, înapoia,
• Prepoziții cu regim de acuzativ:ca, sub, lângă, fără, de la, după,
pentru, de pe, despre, între , printre, de la, de pe la, dintre, spre, căre,
cu, la, din, de pe lângă, peste
4. Părți de vorbire
• NU STABILIM CAZUL ȘI FUNCȚIA SINTACTICĂ PÂNĂ NU PUNEM ÎNTREBĂRILE
• Nominativ-cine,ce?
• Genitiv-al/a/ai/ale/alor cui?
• Dativ-cui?
• Acuzativ-pe cine? e cerut de prepoziții
• Vocativ-cazul adresării directe
• Lui, ei, lor-MEREU PRONUME PERSONALE (ÎL; L; O; ÎI; I; LE-asemenea)
• Pronumele reflexiv are doar două cazuri: Ac și D. Dacă nu răspunde logic la întrebările cui?/pe cine?, nu are
funcție sintactică.
• forme specifice ale pronumelui reflexiv: sine, se, s-(Ac), sieși,sie, își(D); pentru persoana I si a II-a există
formele neaccentuate ale pronumelui personal, care trebuie să aibă aceeași persoană cu persoana verbului
• m-am dus(facem testul întotdeauna, notând persoanele deasupra pentru a verifica dacă acestea coincid, în
caz contrar, pronumele e personal)
• Formele verbale nepersonale gerunziu, participiu,supin, infinitiv nu
pot fi predicate
• Moduri și timpuri verbale- atenție ce ni se cere
• Moduri:indicativ, conjunctiv(să), condițional-optativ (dorința),
imperativ(porunca)
• timpuri: prezent, perfect compus(am plecat), perfect simplu(plecai,
plecași, plecă), mai-mult-ca-perfect (veniserăm, cântaserăți,
strânsese), imperfect(citeam), viitor (voi veni), viitor popular(am să
scriu, o să scrii, oi scrie), viitor anterior(voi fi scris)
Numeralul
• Valoare substantivală-denumiri și operații matematice;are funcție de
atribut în nominativ.
ex: Am luat tramvaiul 5. Doi plus doi fac patru.
• Valoare pronominală-ține locul unui substantiv
• Cei doi s-au retras.
• Valoare adjectivală-se acordă în gen, număr și caz cu substantivul
determinat, îndeplinind funcția de atribut adjectival
• Are trei frați.
Tipuri de enunțuri
• -imperativ(poruncă, îndemn, rugăminte)
• Vino acasă!
• -exclamativ(transmite un sentiment)
• Cât de mult a durat examinarea!
• Ce bine că te-ai întors!
• -asertiv(oferă o informație)
• Vin mâine.
• -interogativ(cere o informație)
• Răspunzi tu?
Elemente de relație
• Conjuncții coordonatoare:
• -copulative:și,nici.
• -adversative:dar, iar, însă, ci, or
• -disjunctive:ori, sau, fie
• concluzive:deci, așadar
• Conjuncții subordonatoare:
• că, să, ca...să, dacă, fiindcă, deoarece, încât, întrucât, căci, deși
• de(=dacă, încât)
Elemente de relație
• pronume relative: care, cine, ce, câți, câte, ceea ce
• adjective pronominale relative: care (fată), ce (carte), câți (copii), câte
(săptămâni)
• adverbe relative:unde, când, cum
• pronume nehotărâte:oricare, oricine, orice
• adjective pronominale nehotărâte:oricare(om), orice(lucru)
• adverbe nehotărâte: oriunde, oricând, oricum