Sunteți pe pagina 1din 11

RECAPITULARE PENTRU TEZA

LA ROMANA- 2019

1) Ce poate sugera folosirea semnelor de punctuatie intr un text


liric???

Virgula= accentueaza o anumita parte a discursului\ enuntului.


Pct de suspensie= marcheaza intreruperea sirului gandirii\o pauza
afectiva care accentueaza sentimentele exprimate.

- ezitarea, durerea, regretul, indoiala, tonalitatea semnificand


interiorizarea trairilor si a gandurilor

- declansarea unei emotii


- un soc emotional
- o pauza psihologica, dupa care urmeaza un cuvant neasteptat cu
nuante de ironie.
Punctele de suspensie folosite in mod repetat intr un text, sunt
pause affective care sugereaza o puternica incarcatura emotionala
a eului liric.
Linia de pauza:
- atrage atentia asupra starilor affective, ale eului liric
- reda o pauza care deschide perspectiva unei dezvaluiri
- are valoare de semn de egalitate intre 2 realitati

Semnul exclamarii: marcheaza o stare sufleteasca de: bucurie,


suferinta, admiratie, regret, ciuda etc.

Semnul intrebarii: -sugereaza implicarea afectiva, puternica:


uimirea, indoiala etc
-starea meditativa

Doua puncte: atrage atentia asupra a ceea ce urmeaza: enumeratia,


exclamatia, concluzia.

Punctul si virgula: - finalul unei descrieri a cadrului de natura


- starea calma, feerica
- legatura intre ideiile exprimate anterior si ceea ce urmeaza
Substantivul!!!!!!!

CATEGORIILE GRAMATICALE ALE SUBSTANTIVULUI:


Gen: masculine, feminin, neutru
Numar: singular, plural
Cazuri: nominativ, acuzativ, genitiv, dativ, vocative
Articulare: hotarit, nehotarit, genitival

In cazul nominativ, substantivele indeplinesc functie sintactica de:


Exemple:
Nominativ!
- subiect: Luca fuge.
- nume predicativ: Fata aceasta este frumoasa.
El devine scriitor.- P.N

Acuzativ!!!
- complement direct: El vede o fata.
-complement prepozitional: El vorbeste despre ea.
- circumstantial de loc: El sta sub pod.
- circumstantial de timp: Munceste de saptamani intregi.
- circumstantial de mod: Copilul doarme linistit.
- circumstantial de cauza: Nu mananca de nervi.
- circumstantial de scop: Invata pentru reusita.
- atribut substantival prepozitional: Cadoul de la Ginu m a
impresionat.

Dativ!!!
I am dat un cadou Alesiei.

Genitiv!!!
Pisica baiatului e cuminte.

Vocativ!!!
Fara functie sintactica -> o porunca, strigare, indemn etc.

Locutiunea substantivala!!
Grupul unitar de cuvinte, sinonim cu un substantive si care se
comporta ca un substantv.
Obs: cele mai multe locutiuni subst. provin din locutiuni verbale in
care verbul este substantivizat.
Exp: a baga de seama -> bagare de seama
a pune la cale -> punere la cale

Substantivele colective au forma de singular si inteles de plural.


Acordul se face la nr. Singular.
Exp: grupul de elevi a plecat.

Prepozitia!!!!
- Partea de vorbire neflexibila care leaga atributul, complementul si
circumstantialul de cuvantul determinat.
Pot fi:
-simple: de, pe, cu, spre
-compuse: de la, pe langa …….
Locutiunea Prepozitionala :
Grupul uniatr de cuvinte care se comporta ca o prepozitie
Exp: din fata, fata de, in loc de, in urma, in jurul, in spatele etccc.

Prepozitii si locutiuni prepozitionale care cer cazul Acuzativ:


- catre, de, spre, fata de, in loc de, comform cu.
Prepozitii si locutiuni prepozitionale care cer cazul Genitiv:
- deasupra, in urma, in spatele, in jurul, in preajma.
Prepozitii si locutiuni prepozitionale care cer cazul Dativ:
- gratie, multumita, datorita.

OBS: locutiunile prepozitionale NU trebuie confundate cu asocierile


libere de cuvinte care permit asocierea unui adjective in cadrul
grupului.
Exp: din cauza (din aceasta cauza)
Nu e locutiune deoarece primeste adjectiv!!
din acest punct de vedere
Nu e loc. Prepozitionala deoarece primeste determinanti
adjectivali.
cu scopul
primeste adjectiv -> nu e locutiune

Posibilitati combinatorii ale subst.


Fata de un verb centru cu functie sintactica de predicat substantivul
are
Subiectul este in relatie de interdependenta

Numele predicativ poate fi exprimat prin:


-substantiv in nominative
-substantiv in acuzativ
Exp: nepredicativ cu locutiune: El e de partea adevarului.

Atributul Substantival:
A.S.G: Cainele stapanului este adorabil.
A.S.P: Pachetul de la Aurelian m a impresionat placut.\ Globul de
cristal straluceste.
A.S in Nominativ: Elevul Ovidiu a fost atent.
A.S in Dativ: (fara prepozitie).
A.S.P:
-in acuzativ: Papusa de lemn imi place.
Reactia fata de Marius este exagerata.

- in genitive: Atitudinea contra profesorilor e pesepsita.


Atitudina in fata profesorilor este ignoranta.

Adjectivuuullll!!!!!!!!

Partea de vorbire flexibila care arata insusirea unui obiect in sens


larg.
Pot fi:
a) propriu zise: frumos, bun, cald, mic
b) provenite din:
-verb la participiu : fata hotarata
-verb la gerunziu: lebada murinda
-adverbe: barbat bine

Adjectivele sunt:
a) variabile
- cu 2 forme: verde\verde\verzi\verzi
-cu 3 forme: mic\mica\mici\mic
- cu 4 forme: bun\buna\bun\bune
b) invariabile
- gri, bordo, aroce, perspicace, procace

Obs: Adjectivele se accord in gen, numar, si caz cu SUBSTANTIVUL


DETERMINAT!

Gradele de comparatie ale


adjectivului

1. Pozitiv: bun
2.Comparativ:
a) de egalitate: tot atat de bun, la fel de bun
b) de inegalitate: de superioritate: mai bun
de inferioritate: mai putin bun
3. Superlativ:
a) relativ: de superioritate: cel, cea, cei, cele mai bune
de inferioritate: cel, cea, cei, cele mai putin bune
b) absolut: de superioritate: foarte, tare, prea bun
de inferioritate: foarte, tare, prea putin bun

Mijloace expresive de redare a


superlativului absolut!!

- adverbe legate de adjective prin prepozitia de:


Exp: grozav, nemaipomenit, neinchipuit, asa, atat, oricat de bun.
-verbe la supin puse dupa adjectiv:
Exp: frumoasa, de speriat, de nespus.
- grupuri locutionale:
Exp: din-cale-afara de, cu totul si cu totul, peste masura de bun.
- adjective puse inaintea adj. si legate de adj. prin prepozitia de:
Exp: putred de bogat, chinuitor de rece.
- adverbe provenite din substantive:
Exp: singur cuc, sanatos tun, foc de frumoasa
- adverbe ce si cat in enunturi exclamative:
Exp: Ce bun de tot! Cat de frumoasa fata!
-repetarea adj a unor vocale sau consoane din adj ; silabisirea adj
Exp: acrru, buun, fru-moa-sa
- prefixe (prea-; raz-; arhi-; extra-; super-; ultra-) si sufixe (-isim)
Exp: ultraparfumat, rarism

Locutiunea adjectivala

Grupul unitar de cuvinte care este sinonim cu un adjectiv si se


comporta ca un adjective. Au grade de comparative si se analizeaza
morfologic si sintactic la fel ca adjectivul.
Exp: fata de treaba – cumsecade
(om) cu scaun la cap - intelept
(om) cu ochii in patru – atent
(om) la locul lui - asezat

Posibilitati combinatorii ale


Adjectivului!!

Adjectivul poate fi in propozitie, atat centru cat si adjunct.


Ca adjunct are functia sintactica de:
-> Atribut Adjectival (A.A): Fata frumoasa imi place.
-> Nume Preicativ (N.P): Fata este frumoasa.
Obs: Numele Predicativ se afla intr o relatie ternara (depinde atat
de subiect cat si de verbul copulativ).
Ca centru adjectivul are dublu rol, putand fi in acelasi timp Adjunct
si Centru.
Exp: “Fata surprinsa de emotiile ei vorbeste cu mama”.
!!!!! Adjectivele FARA grade de comparative sunt: mort, viu, optim,
rotund, perfect, anterior, posterior, superior, inferior, correct
etcc!!!!

S-ar putea să vă placă și