Conjuctia

Conjunctia este partea de vorbire neflexibila, lipsita de autonomie sintactica si

semantica, care realizeaza legatura intre unitati sintactice aflate in relatii de
coordonare sau subordonare (intre doua parti de propozitie de acelasi fel sau
intre doua propozitii).

Dupa structura conjunctia poate fi:

a) simpla: si, dar, iar, ca, sa, ci, fie, sau, ori etc.

b) compusa: ci si, ca sa, incat sa etc.

Dupa criteriul sintactic, al raporturilor pe care le realizeaza, conjunctiile sunt:

A. coordonatoare - realizeaza, de regula, jonctiunea intre unitati sintactice aflate pe

acelasi plan (parti de propozitie sau propozitii de acelasi fel):
a) copulative: si, nici;
b) disjunctive: ori, sau, fie;
c) adversative: ci, dar, iar, insa, ba;
d) conclusive: deci, asadar.

Bunicuta era o fiinta mititica si blanda. (leaga doua atribute)

Cerul era inalt si albastru. (leaga doua nume predicative)
Nu-mi trebuie flamuri  1/
Nu voi sicriu bogat2/
Ci-mi impletiti un pat
Din tinere ramuri.3/
(M. Eminescu)

(leaga doua propozitii principale in raport de coordonare adversativa)

€žSoarele rasare  1/ sau apune pe Rarau,2/ norii se aduna  3/ sau se imprastie de pe

Rarau  4/… turmele urca  5/ sau coboara de pe Rarauâ/.6
(Geo Bogza)

Conjunctia sau realizeaza un raport de coordonare disjunctiva intre propozitii de

acelasi fel (propozitii principale).

B. Conjunctiile subordonatoare realizeaza jonctiunea intre unitati sintactice aflate in

planuri diferite, exprimand relatii de subordonare a unor propozitii fata de un termen
regent: ca, sa, daca, de, fiindca,deoarece, incat, ca sa, fara sa, desi etc.

Conjunctia sa are un dublu rol:

- marca a modului conjunctiv

- element de relatie intre doua propozitii.
€žE nevoie  1/ sa spunem  2/ca toti si-au purces pipele  3/deoarece  nu se
stia  4/ daca fumeaza  5/ ori nu  6/.
(M. Sadoveanu)

Propozitia 6 (SB.) are predicatul verbal incomplet, este prezent doar adverbul de
negatie, verbul fiind subinteles (fumeaza).

Observatie:

Cuvintele nici, si, iar, ba au valoare de conjunctie sau adverb in functie de context.

Model de analiza

Morfologia Limbii Romane. Model de analiza

žTrenul se pravalea peste vai si campuri ca o furtuna. Orasele ori satele se faceau

nevazute.€

(AL. Macedonski)

si = conjunctie coordonatoare copulativa, simpla, fara functie sintactica, stabileste

relatia intre doua complemente circumstantiale de loc (peste vai și campuri).

ori = conjunctie coordonatoare disjunctiva, simpla, fara functie sintactica, stabileste

relatia intre elementele subiectului multiplu (orasele - satele).

€žDin nenumarate generatiuni de foi putrede  si  ingramadite de vremuri isi ridica
fruntea sfios si rar o floare albastra sau rosie.€

(C. Hogas)

si = conjunctie coordonatoare copulativa, simpla, fara functie sintactica, stabileste

relatia intre cele doua atribute adjectivale (putrede - ingramadite).

si = conjunctie coordonatoare copulativa, simpla, fara functie sintactica, stabileste

relatia intre cele doua complemente circumstantiale de mod (sfioasă, rar).

sau = conjunctie coordonatoare disjunctiva, simpla, fara functie sintactica, stabileste

relatia intre cele doua atribute adjectivale (albastra - œrosie).

€žAcum parca intelegea  1/ ca este cu putinta  2/ ca unul sa citeasca  3/ ceea ce au

scris altii,  4/ fiindca toti carturarii scriu intr-un fel5/.€

(I. Slavici)
ca = conjunctie subordonatoare simpla, fara functie sintactica, stabileste relatia intre
propozitia principala regenta nr.1 si propozitia subordonata completiva directa pe care o
introduce.

ca sa = conjunctie subordonatoare compusa, fara functie sintactica, stabileste relatia

intre propozitia nr.2 si propozitia subordonata subiectiva pe care o introduce.

fiindca = conjunctie subordonatoare compusa, fara functie sintactica, stabileste relatia

intre propozitia nr.2 si propozitia subordonata cauzala pe care o introduce.

Schimbarea valorii gramaticale

Morfologia Limbii Romane. Schimbarea valorii gramaticale

Valoare de conjunctie:

€žBoii nu trag nici  mai tare, nici mai incet.€

(E. Garleanu)

€žVazduh si port, perscari si vamesi
Au atipit in spatiul cald.€
(L. Blaga)

Mama impunge, iar eu trag. 

(folclor)

€žImi plutea pe dinainte cu al trupului amestic

Ba un soare, ba un rege, ba alt animal domestic.€
(M. Eminescu)

In constructiile date mai sus, cuvintele nici, si, iar, ba sunt conjunctii, pentru ca
realizeaza legatura intre doua parti de propozitie sau intre doua propozitii, neavand
sens lexical de sine statator.

Valoare de adverb:

Nici nu m-a auzit. (adverbul nici intareste negatia exprimata prin adverbul nu)
Cum m-a observat, a si iesit. (indata, imediat) S-a dus iar acolo, (iarasi)
- Asa e? Ba. (nu)
- Nu e asa? Ba da.

Ba are sensul adverbului de negatie nu cand este folosit singur, iar cand precede
adverbul da sau nu are rolul de a intari afirmatia sau negatia: ba da, respectiv ba nu.
In aceste contexte cuvintele:œnici, si, iar,ba au valoare de adverb si ca orice adverb au
sens lexical de sine statator.
Locutiuni conjunctionale ale morfologiei limbii romane

Locutiuni conjunctionale

Relatia dintre doua propozitii se poate face si prin locutiuni conjunctionale

(grupuri de doua sau mai multe cuvinte care impreuna au rol de conjunctie).

In componenta unei locutiuni conjunctionale se afla totdeauna o conjunctie sau alta

parte de vorbire cu rol de conjunctie (pronume relativ sau adverb relativ). Mai frecvente
sunt urmatoarele: indata ce, pana ce, dupa ce, pentru ca sa, fara sa, pana sa, cu toate
ca, macar ca, chiar daca, pentru ca, asa incat, din cauza ca, in timp ce, in vreme ce, ori
de cate ori, in loc sa, ca si cand, ca si cum, de parca etc.

Locutiunile conjunctionale subordonatoare realizeaza jonctiunea intre unitati sintactice

aflate in planuri diferite, adica exprima relatii de subordonarea unor propozitii fata de un
termen regent:

Dar eu nu te mai tin minte,1/macar  ca nu-i asa demult de atunci2/...€

(M. Sadoveanu)

Conjunctiile, respectiv locutiunile conjunctionale nu trebuie sa se confunde cu

prepozitiile (locutiunile prepozitionale) sau cu adverbele (locutiunile adverbiale).
Valoarea morfologica este data pentru fiecare dintre aceste parti de vorbire de contextul
in care se afla, de raporturile pe care le stabilesc.

Din cauza ploii a ajuns - locutiune prepozitionala, raport de subordonare in

tarziu. > propozitie, leaga complementul de verbul determinat
1
Din cauza ca a plouat  /a - locutiune conjunctionala, raport de subordonare in fraza,
ajuns tarziu.2/ > leaga propozitia subordonata nr.1 de regenta ei
Am adus flori si cadouri - conjunctie coordonatoare copulativa, raport de coordonare
pentru fiecare. > in propozitie, leaga doua complemente
Pe mine m-a si amuzat. - adverb, cu sensul de „imediat,ždeja
>
Inainte de plecarea ta am - locutiune prepozitionala, raport de subordonare in propozitie
dat telefon. >
Inainte sa pleci am dat - locutiune conjunctionala, raport de subordonare in fraza
telefon. >

Locutiunile conjunctionale nu trebuie confundate cu cele adverbiale, mai ales cand se

afla in corelatie.

Astfel, intr-o fraza de felul: “ Decate ori te aud,  1/ de atatea ori ma bucur.  2/, prima
locutiune este conjunctionala si introduce o propozitie subordonata circumstantiala de
timp, iar a doua (de atatea ori) este locutine adverbiala si indeplineste functia sintactica
de complement circumstantial de timp pe langa verbul ma bucur.
Locutiunile conjunctionale sunt grupuri sintactice nesudate, care au acelasi rol ca si
conjunctiile simple si compuse.

Conjuncţia
Schema analizei morfologice a conjuncţiei 
1. Partea de vorbire:
  – conjuncţie
2. Clasificarea conjuncţiilor după structură:
  – conjuncţii simple / compuse
3. Clasificarea conjuncţiilor după rolul gramatical îndeplinit:
  a) conjuncţii coordonatoare: copulative, disjunctive, adversative, conclusive
b) conjuncţii subordonatoare: introduc propoziţii subiective, predicative,
atributive, completive, circumstanţiale
 
Model de analiză morfologică a conjuncţiei
Nu pot şti, căci n-am fost cu dânsul.   (M. Sadoveanu)
căci 1) conjuncţie
2) conjuncţie simplă
3) conjuncţie subordonatoare (introduce o subordonată circumstanţială cauzală)