Adjectivul

Adjectivul este partea de vorbire flexibilă care exprimă însușirea unui obiect în sens larg.

Adjectivul determină un substantiv sau un substitut al acestuia (pronume sau numeral cu valoare
pronominală).

Clasificare :

 propriu-zise (copil inteligent )

 provenite din verb la participiu (carte cumpărată), din verb la gerunziu acordat (coșuri
fumegânde ) sau din adverb (haine gata ).

Adjectivele sunt:

 variabile, când își modifică forma de vorbire; în funcţie de gen și de număr au patru forme
flexionare (frumos, frumoasă, frumoși, frumoase) ,trei forme flexionare (roșu,roșie, roșii),
două forme flexionare (mare, mari );

• invariabile, când nu își modifică forma în vorbire (bordo, ditamai).

Adjectivul se acordă în gen, număr și caz cu substantivul determinat.

Exerciții

1.Grupează adjectivele din textul următor în adjective propriu-zise și adjective provenite din alte părți
de vorbire :

Soarele scăpăta spre apus şi umbrele lungi ale munţilor din stânga noastră înaintau încet pe vale
înspre munţi din depărtare, trăgând pe pământ o nesfârşită şi capricioasă linie de umbră frântă,
tivită cu lumină. Peste înălţimile aeriene din dreapta noastră, frământate de văi adânci ca peste o
mare cu valuri încremenite, se întindea feeric şi fără sfârşit o reţea imensă şi fin ţesută din flacările
roşietice ale apusului. Un vânt uşor legăna molatic coamele despletite şi plângătoare ale
mesteacănilor blonzi cu trunchiuri de argint. În iarba înaltă şi de un verde gingaş, aceeaşi suflare săpa
unde fugătoare şi înflorite; pe nota domoală şi adâncă a unei orgi colosale, se ridica de pretutindeni,
în văzduhuri, şi se pierdea în depărtările albastre un murmur tainic şi neînţeles.

(În munții Neamțului-fragment – de Calistrat Hogaș )

2.După numărul de forme flexionare , adjectivul vivace este :

a. invariabil

b.variabil cu două forme flexionare

c. .variabil cu patru forme flexionare

3.În enunțul Fustele …………………(roz).și bluza…………………..(mov) au fost purtate pe scenă . forma

corectă adjectivelor roz și mov este :

a.roz și mov

b.roz și movă

1
c.roze și mov

4. Conține numai adjective variabile seria :

a.adânc, drag, visător, vișiniu

b.cenușiu, încântător, gri ,vișiniu

c.ascultător, auriu, grecesc,tenace

Obs!!! Există adjective care nu au grade de comparaţie, pentru că:

• sunt la origine, în limba latină, comparative sau superlative: superior, inferior ,maxim, anterior,
suprem, extrem etc.;

• însușirea este negradabilă: viu, complex, superior etc.;

• sensul cuvântului nu permite comparaţia: geografic , biologic,cosmic, electric etc.

Adjectivul stă, de obicei, după substantiv, dar poate sta și înaintea acestuia.

Obs ! Când stă înaintea substantivului, adjectivul preia, în cele mai multe contexte, articolul hotărât
de la substantivul determinat: Frumoasa fată mă privește.

2
Adjectivele pot fi obţinute prin derivare cu sufixe( gălbui, cenușiu,eminescian etc.) și prefixe
(neserios, refăcut ,transcarpatic, apolitic) și prin compunere (alb-gălbui, clarvăzător,sociocultural,
francofil ).

Exerciții

Explicați cum s-au format adjectivele din textul următor:

Cuminte însă ca totdeauna, îmi cautai de treabă ;lăsai cerul în pace să-și cearnă azuru-i adânc în
picături albastre prin rețeaua deasă și mișcătoare a frunzelor de plop, razele de soare să se topească ,
în tonuri de aur , pe fundul vioriu și depărtat al munților, vântul amăgitor să sărute florile și să fugă ,
iar florile înșelate să plece în urmă-I capul și să plângă în lacrimi de rouă .

(În munții Neamțului-fragment – de Calistrat Hogaș )

Notați informația cerută:

a. În enunțul : Adierea plăcută a vântului ne mângâia obrajii ., adjectivul este folosit la

gradul………………
b. La gradul comparativ de superioritate , adjectivul slab capătă forma……………
c. În enunțul Uniforma era la fel de valoroasă precum a bunicului , adjectivul este folosit la
gradul comparativ de ……….
d. Comparativul de inferioritate al adjectivului subțire se obține cu ajutorul mărcilor ……
e. Forma de superlativ relativ de superioritate a adjectivului ordonat este……
f. Adjectivul curat folosit la gradul superlativ relativ de inferioritate are forma ……..
g. Foarte sincer este forma de superioritate a gradului …….
h. Adjectivul din enunțul : Ardeiul din borcan este foarte puțin iute . este folosit la gradul ………..
i. Adjectivele din enunțul : Pentru că este o cofetăreasă peste măsură de pasionată de meseria
ei , face prăjituri atât de bune , încât a ajuns să fie superapreciată. sunt folosite la
gradul…………..

Statutul lui cel în context cu un adjectiv

 articol demonstrativ : pomul cel verde, pomului celui verde

 articol demonstrativ și marcă de superlativ : cel mai frumos

In absența substantivului determinat , cel are statutul unui pronume semiindependent :

Cele noi au fost vândute./ Hainele noi au fost vândute.

3
Acordul adjectivului cu substantivul determinat
Dezacorduri frecvente

 când forma de genitiv a adjectivului nu este corect identificată ex. Dragei mele prietene/
dragii mele prietene
 între adjective și substantivul determinat se interpun alte cuvinte care îngreunează logica
enunțului ex. Adoptarea legii de curând dezbătută / dezbătute
 când adjectivul este însoțit de articol demonstrativ cel
I-am explicat elevei cea deșteaptă / elevei celei deștepte

Acordul adjectivelor compuse și al adjectivelor însoțite de un adverb

 Mi-am cumpărat două rochii galben-închis/ galbene-închis.

 Îi plac merele dulci-acrișoare/ dulce-acrișoare.
 Copiii nou-născuți / noi născuți au înveselit întreaga familie.
 Colierele din vitrină păreau atent lucrate / atente lucrate.

Chiar dacă adverbul însoțește sau face parte din structura unui adjective compus, acordul este
marcat formal doar în cazul adjectivului . Adverbul este o parte de vorbire neflexibilă.

Ortografia adjectivelor

 Nor cenușiu-nori cenușii-cenușiii nori

 Fix- ficși-fixă-fixe
 Ambiguu-ambiguă- ambigui- ambigue
 Confuz-confuzi, dârz-dârji
 Sătul-sătui
 Bine-primiți-bine-primiți , bine-primite
 Binemeritată, binemeritați, binemeritate
 Mândru-mândri

Topica adjectivului în raport cu substantivul

De obicei , adjectivul este plasat după substantivul determinat ,

Totuși , unele adjective pot fi plasate atât înainte, cât și după substantive, fără ca sensul să se
modifice : copilul harnic, harnicul copil.

În unele cazuri , sensul se schimbă :

a.A avut o perioadă bună la serviciu. ( prosperă)
b. O bună perioadă a lipsit de acasă.(lungă)

4
Locuțiunile adjectivale sunt grupuri de cuvinte care se pot înlocui cu un adjectiv.

Precizaţi adjectivele sinononime ale locuţiunilor adjectivale .

Posibilități combinatorii ale adjectivului

Adjectivul-centru de grup : este regent pentru alte cuvinte care I se subordonează . Aceste
cuvinte îndeplinesc diverse funcții sintactice față de adjectivul centru .

Ex. Manualele necesare copiilor au fost distribuite . ( cui necesare ?)

Grupul sintactic în care adjectivul este centru se numește grup adjectival.

Adjectivul -adjunct de grup : se subordonează substantivului, pronumelui sau numeralului ,

acestea devenind centru pentru adjectiv.
Ex. Manualele necesare copiilor au fost distribuite. ( care manuale?)

5
Posibilităţile combinatorii ale adjectivului

Adjectivul centru

Subliniază adjectivele care apar în calitate de centru în enunţurile următoare.

Precizează ce funcţii sintactice ocupă cuvintele care au drept centru adjectivul
subliniat .

a. Am găsit în grădină un loc numai bun de plantat florile.

b. Pentru că îi sunt dator vecinului , azi l-am ajutat să care mobila .
c. Intrată pe uşă, Maria a fost felicitată de colegi.
d. Ajunşi devreme , şi-au ocupat locurile în sală.
e. Răspunsul era adevărat ştiinţific, dar nu putea fi demonstrat.
f. Devenise negru de supărare când a auzit vestea.
g. Pisica stătea ghemuită pentru a prinde şoricelul.

Adjectivul adjunct

Subliniază adjectivele care apar în calitate de adjunct :

Numeşte cuvântul care are calitatea de centru pentru fiecare adjectiv subliniat şi scrie
valoarea lui morfologică.
Precizează ce funcţii sintactice ocupă adjectivul faţă de cuvântul centru.
a. Omul generos le-a dăruit cadouri tuturor copiilor.
b. Acela înalt a înscris un gol
c. Au fost pedepsiţi doi mai neastâmpăraţi.
d. Pentru urgenţe , maşina este cea mai rapidă.

6
Dificultăţi
Există părţi de vorbire , cum sunt unele pronume şi numerale , care, contextual, pot căpăta
valoare adjectivală, însă nu trebuie confundate cu adjectivele prototipice.
Spre deosebire de adjectivele prototipice , adjectivele pronominale şi numeralele cu valoare
adjectivală nu pot fi centru de grup sintactic.
Ex. aceste cărţi -cărţi -centru, aceste-adjunct
Realizarea acordului este singurul element comun între adjective şi adjective pronominal ,
respective numeral cu valoare adjectivală.
Exerciţii
Precizează valoarea morfologică a cuvintelor subliniate în enunţurile de mai jos :
Punctajul maxim la olimpiadă i-a adus calificarea.
Testul lui cumulează maximum 90 de puncte.

A băut apă rece şi a răguşit.

Vorbeşte răguşit pentru că a băut apa rece.
Are vocea răguşită.

Am ajutat un bătrân să coboare din autobuz.

Un om bătrân a avut nevoie de sprijinul meu.

Ieri a plouat, dar astăzi este cald.

Mama i-a adus un ceai cald.

Subliniază adjectivele din textul următor şi completează tabelul dat :

Pe aleile pustii ale parcului solitar domneşte acum toamna aprigă . Copacii înalţi îşi ţin încă în
picioare trunchiurile puternice , dar ferocitatea vântului şi a ploii reci le alungă crengilor
uscate sutele de frunze veştede. Cărările rămân o bună perioadă îngălbenite de avalanşa
foilor risipite.

Adjectivul Felul Genul Numărul Cazul Funcţia sintactică

7
 Valorile stilistice ale adjectivului
Transcrie adjectivele care contribuie la descrierea personajului .
Selectează trei figuri de stil diferite în alcătuirea cărora intră adjective.
Aspectul exterior al lui Momo era într-adevăr oarecum straniu şi ar fi putut probabil să sperie
întrucâtva oamenii preţuind mult curăţenia şi rânduiala . Era micuţă şi cam slăbuţă , încât cu
cea mai mare bunăvoinţă lumea nu-şi putea da seama dacă n-are decât opt ani sau a şi
împlinit doisprezece. Avea bucle negre ca pana corbului , zbârlite , arătând ca şi cum n-ar fi
fost niciodată atinse de vreun pieptăn sau de o foarfecă.
Avea ochi foarte mari , minunat de frumoşi şi la fel de negri iar picioarele îi erau de acceeaşi
culoare , căci umbla întotdeauna desculţă. Doar iarna purta uneori ghete , dar erau diferite,
nu se potriveau între ele şi pe lângă aceasta îi erau şi mult prea mari. Cauza era că Momo nu
avea nimic altceva decât ceea ce găsea întâmplător sau i se dăruia . Fusta îi era cusută din
diferite petice pestriţe şi îi atârna până la glezne. (Michael Ende -Momo ).

Adjectivul în textul nonliterar

Citeşte fragmentul următor şi subliniază adjectivele care contribuie la descrierea liceului .
Situat în partea de sud a parcului Cişmigiu , Liceul Gheorghe Lazăr are tradiţia vechilor şi
riguroaselor instituţii de învăţământ româneşti , dar, datorită poziţiei lui pe harta
bucureşteană şi un farmec aparte . În literatură , vecinătatea cu parcul Cişmigiu contribuie la
aura sa romantică, cel mai amplu portret al liceului îl găsim în romanul lui Grigore Băjenaru ,
Cişmigiu @ Comp : De după o perdea de plopi uriaşi se iveşte liceul , vechi de trei sferturi de
veac, maiestuos şi frumos pentru mine ca niciun alt liceu din ţară .
(Corina Ciocârlie , Andreea Răsuceanu, Dicţionar de locuri literare bucureştene )

8
 Adjectivul se folosește frecvent în descrieri , având
valoarea stilistică de epitet . De asemenea, adjectivul
poate intra și în alcătuirea altor figuri de stil : comparații,
enumerații, metafore, personificări.
 În textul descriptiv , adjectivul poate avea diverse roluri :
contribuie la portretizarea unui personaj sau la descrierea
unui spațiu , conturează o atmosferă, redă un fenomen al
naturii, prezintă caracteristicile unor componente ale
obiectului descris etc.