CONJUNCŢIA

1. Precizează felurile conjuncţiilor din seriile de mai jos:

a) şi, nici, precum şi, nu numai..., ci şi, iar (=şi), dar şi; precum şi; b) dar, iar, însă, ci, în
schimb; c) sau, ori, fie... fie, ba... ba; d) deci, aşadar, prin urmare, în concluzie.
2. În funcție de structura lor, ce fel de conjuncții sunt următoarele:
a) că, să, dacă, de, şi, iar, dar, ci; b) ca să, deoarece, fiindcă, întrucât, încât.
3. Care dintre conjuncțiile sau locuțiunile conjuncționale de mai jos sunt specifice unor subordonate
și care se pot construi cu mai multe tipuri de subordonate?
a) îndată ce, imediat ce, în timp ce, până ce, până să, cât timp, (ori) de câte ori;
b) căci, deoarece, fiindcă, întrucât, pentru că, din cauză că, din pricină că, din moment ce:
c) în caz că; d) deși; e) pentru ca să, nu care cumva să, ca nu cumva să;
f) să, că, dacă, de, ca să.
4. Precizează alte părți de vorbire cu valoare subordonatoare și exemplificați.
5. Marchează cu adevărat (A) sau fals (F) afirmațiile de mai jos.
a) Conjuncţiile coordonatoare adversative și concluzive sunt întotdeauna precedate de virgulă. 
b) Conjuncţiile coordonatoare copulative şi disjunctive sunt însoțite de virgulă doar dacă se repetă. 
c) Sunt precedate de virgulă conjuncţiile subordonatoare specifice cauzalei, condiţionalei,
concesivei şi consecutivei. 
d) Locuțiunea conjuncțională în consecință este loc. conjuncțională subordonatoare.
6. Identifică conjuncţiile coordonatoare şi subordonatoare din textele de mai jos, pentru cele
coordonatoare precizând care din ele leagă părţi de propoziţii şi care propoziţii:
a) A stăpâni sau a nu înţelege e singurul mijloc de a nu suferi. (B. Delavrancea, Zobie)
b) Ş-a-nceput să se jelească, să se bată cu palmele peste ochi şi cu pumnii în cap [...] făcând aşa
un tărăboi, încât a trebuit bancherul să ceară ajutorul forţei publice ca să scape de d. Lefter...
(I.L. Caragiale, Două loturi)
c) Nu se gândise prea mult la varianta propusă, fiindcă nu a avut încredere în el. Deşi îl cunoştea
din clasele primare, s-au întâlnit doar de câteva ori. Dacă îl suna la telefon, era mereu grăbit ori
agitat şi nu puteau discuta serios.
7. Stabileşte valorile morfologice ale cuvintelor marcate:
• Şi-a imaginat. • Colegii îi sunt şi amici. • Vrea o îngheţată şi un suc. • Nici el nu vine. • Nici nu s-a gândit
să-l caute. • De nu vii, mă supăr. • Are o haină de blană. • Iar s-a supărat. • Venim la tine, iar tu nu eşti
acasă. • Fie ce-o fi, tot plec. • Fie iarnă, fie vară, munceşte cu spor. • Mi-a oferit un dar. • Plecăm, dar ne şi
întoarcem.
8. Analizează conjuncţiile şi locuţiunile conjuncţionale din textele de mai jos:

1
a) Cânii se opriră zăpăciţi în cale şi, (...) după ce descălecară şi ceilalţi doi oameni, începură să-i
mai slăbească. (I. Slavici, Moara cu noroc)
b) Cănuţă oftă adânc, ca şi cum ar fi răsuflat întâia dată. (I.L. Caragiale, Cănuţă om sucit)
c) Ori de câte ori mă găsesc în faţa priveliştilor mari ale naturii liniştite, mă cuprinde numaidecât
(...) melancolia. (Calistrat Hogaş, Singur)
9. Înlocuieşte următoarele locuţiuni conjuncţionale cu o conjuncţie echivalentă: pentru că; în caz
că; cu toate că.
10. Stabileşte ce sunt, din punct de vedere morfologic, cuvintele marcate:
• Cauza supărării lui este evidentă. • S-a supărat din cauza insuccesului. • A căzut din cauză că
s-a împiedicat. • Timpul călduros ne îmbie la plimbare. • În timpul orei suntem atenţi. • În timp ce
mănânci, nu vorbeşti. • Păşeşte înainte. • A ajuns înainte de a sosi trenul. • A plecat înainte să-l
cunoască.
11. Numeşte părţile de vorbire din care sunt alcătuite următoarele locuţiuni conjuncţionale:
• după cum; • din cauză că; • în vreme ce; chiar dacă; • cu toate că; • pentru că; după cum.
12. Alcătuieşte fraze în care să foloseşti următoarele locuţiuni conjuncţionale: măcar că, de vreme
ce, în caz că, fără să, ca şi când.
13. Cuvintele şi, iar, nici, ba pot avea valoare de conjuncţie şi de adverb. Stabileşte valoarea acestor
cuvinte, în contextele următoare:
• Am adus cărţi şi reviste. • Cum m-a văzut, m-a și întrebat. • Unul coboară, iar altul urcă. • S-a
oprit iar. • Nu e nici drum, nici potecă. • Nu știe nici atât. • Nici nu m-a întrebat.
14. Grupul de cuvinte marcat în enunțul: Venim la tine, numai că vom întârzia. reprezintă:
a) loc. conj. subordonatoare; b) loc. conj. coord.; c) două unități distincte.