Conjuncia

Conjuncia este o parte de vorbire neflexibil. Conjuncia nu are funcie sintactic i are rol morfologic auxiliar. Ea se analizeaz gramatical cu partea de vorbire care o nsoete. Conjuncia indic raportul de coordonare i subordonare ntre: - prile de propoziie - o parte de propoziie i o propoziie - dou propoziii Clasificare Criteriile de clasificare cuprind forma conjuciei i raporturile stabilite de ctre conjuncie. Clasificare dup form: - simpl: ca, s, ci, dar, de, fie, dac, ori, sau, fie etc. - compus: ca s, ci i, i cu. - locuiune conjuncional: mcar c, pentru c, cu toate c etc. Clasificare dup tipul raportului stabilit: - coordonatoare - cnd leag prile de propoziie secundare de propoziiile regente sunt: - copulativ: i, nici - adversativ: dar, iar, ns - disjunctiv: sau, ori, fie - conclusiv: deci, aadar - subordonatoare: ca, s, dac, de naintea conjunciilor adversative se pune ntodeauna virgul, excepie face conjuncia ns, cnd se afl n interiorul propoziiei. Cnd conjunciile disjunctive sunt perechi, virgula preced obligatoriu al doilea termen. Exemplu: Sau scrii, sau citeti. Exerciii: 1. Identificai conjunciile din frazele urmtoare: a) I-am spus s plece la magazin. b) Totul e pregtit deci suntem gata de alergat. c) Se plngeau i se vitau c nu au bani suficieni. d) S-a suprat fiindc l-am certat. e) L-am ntrebat dac mai vine. 2. Grupai conjunciile din textele urmtoare n funcie de rolul pe care l au, n conjuncii coordonatoare si subordonatoare: 1. Luna, soarele i stelele sunt foarte buni prieteni. 2. Nu-i era cald, dar ncepu a se teme c nu va gsi strada. 3. Dei s-a scuzat, eu tot suprat sunt. 4. M-a ntrebat dac poate s plece. 5. El i-a spus colegului c merge la bibliotec