09.11.

2020
Construcțiile cu prenumele reflexive
AMINTEȘTE-ȚI!
Pronumele personal:
- desemnează persoanele care participă direct sau indirect la actul comunicării; l are forme
accentuate la toate cazurile: nominativ (eu, tu, voi etc.); acuzativ ((pe) mine, (pe) noi etc.);
dativ (mie, ei, nouă etc.); genitiv ((a) lui/ei/lor); vocativ (Tu!; Voi!);
- are forme clitice numai la cazurile acuzativ (mă, te, îl, le etc.) și dativ (îmi/mi, îți/ți, îi, vă
etc.).
Pronumele reflexiv:
- desemnează autorul unei acțiuni, acesta identificându-se cu obiectul asupra căruia se
răsfrânge rezultatul acțiunii;
- are forme proprii accentuate și clitice numai la cazurile acuzativ și dativ, pentru persoana a
III-a (sine/se; sie(și)/își);
- pentru persoanele I și a II-a împrumută forme clitice de la pronumele personal.
Pronumele reflexiv fără funcție sintactică participă și la formarea unor construcții precum: Se
citesc multe cărți.; Se vine devreme acasă.
REȚINE!
Construcțiile verbale reflexive sunt grupuri de cuvinte organizate în jurul unui verb care își
asociază un pronume reflexiv.
În limba română, sunt utilizate două tipuri de construcții reflexive:
(B) Construcții în care pronumele reflexiv atașat verbului nu are funcție sintactică, intrând în
structura verbului.
(A) Construcții în care pronumele reflexiv atașat verbului are funcție sintactică.
OBSERVĂ!
Citește enunțurile de mai jos:
a) Ea se piaptănă (pe sine).
b) El își cumpără cărți (sieși).
Cliticele pronominale reflexive:
• pot fi dublate prin forme accentuate;
• pot fi înlocuite cu alte părți de vorbire.
a’) Ea îl piaptănă (pe el). b’) El îi cumpără cărți (ei).
În exemplele a) și b) (construcții de tip A), cliticele pronominale reflexive îndeplinesc funcția
sintactică de complement direct (a) și indirect (b) și nu intră în componența verbului.
*În limba română se mai utilizează și construcții speciale în care pronumele reflexive
îndeplinesc funcții sintactice, indicând:
a) reciprocitatea unor acțiuni (Ei se întâlnesc des. (unul pe altul) – complement direct; Băieții
își oferă jucării. (unul altuia) – complement indirect);
b) posesia (Își ajută mama. (a sa) – complement indirect posesiv; Casa-mi plină de oaspeți…
(a mea) – atribut).
REȚINE!
În limba română, există verbe obligatoriu reflexive (însoțite de forme clitice ale pronumelor
reflexive obligatorii care nu au funcție sintactică). Aceste verbe fac parte din construcții de tip
B (El se teme./ El nu și-a imaginat).